Actualitate
Centura Capitalei, drumul suspinelor care duce încet, dar sigur, către Lumea a treia
Reporterii Gândul şi MEDIAFAX au realizat recent un experiment pe Centura Capitalei, pe care au parcurs-o în totalitate, cu plecare la o oră de vârf.
Rezultatul: şoseaua de 72 de kilometri poate fi înconjurată în 2 ore şi 45 de minute, ceea ce rezultă o viteză medie de sub 30 de kilometri pe oră.
Punctul de plecare a fost cel din Militari, de la Autostrada Bucureşti – Piteşti, iar sensul de mers a fost spre sud. Ora de plecare a fost 8:30, într-o zi de miercuri.
La nici două minute de la plecare, a început calvarul. Coada de la Domneşti se întindea pe aproape 3 kilometri şi nu mai avea mult până când se unea cu breteaua de la A1. Timpul parcurs până la intersecţia de la Domneşti a fost de 30 de minute. Culmea, este destul de puţin în comparaţie cu alte zile, aşa cum spun mulţi şoferi care parcurg Centura zilnic.
Trecerea de la Domneşti este cel mai dificil punct de pe Centură. Şoseaua se intersectează cu Prelungirea Ghencea – arteră extrem de aglomerată, dar care are prioritate, astfel că pe ambele sensuri de pe centură şoferii trebuie să cedeze. Ca atare, intersecţia are nevoie urgentă de un pasaj, investiţie care, teoretic, este în desfăşurare, aşa cum promitea, recent, ministrul Răzvan Cuc, într-o vizită „inopinată” la faţa locului. Practic, pe teren nu lucrează nimeni, aşa cum se poate vedea şi din imaginile surprinse de echipa nostră.
Explicaţia CNAIR:
„Deocamdată au terminat de forat coloanele, structura stâlpilor, şi în acest moment sunt în cele 28 de zile pentru testele de compresiune ale coloanelor. Conform normativelor, ele trebuie să stea 28 de zile să se întărescă betonul, apoi să facă testul, să vadă dacă rezistă sau dacă nu rezistă. Dar rezistă, vă daţi seama”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Pasajul ar trebui să fie gata în 2021, iar o bună parte din exproprieri au fost realizate. Proiectul a fost însă reconfigurat, la solicitarea Primăriei Capitalei.
„În ceea ce priveşte exproprierile, s-au realizat aproape toate, pentru pasajul iniţial. Acum trebuie realizate exproprierile pentru restul de pasaj, pentru că a fost reconfigurat, după ce Primăria Capitalei a cerut montarea tramvaiului pe Prelungirea Ghencea. În curând se va rezolva şi problema exproprierilor de aici”, mai explică Şerbănescu.
După pasajul de la Domneşti, următorul pas dificil este intersecţia de la Berceni, traversată la ora 9:25. Pe celălalt sens, coada era mult mai mare, iar şoferii, strângeau din dinţi şi înjurau, ca în fiecare dimineaţă.
Calvarul s-a reluat la scurt timp după trecerea de la Berceni, unde a început coada de la Popeşti Leordeni (Şoseua Olteniţei), parcursă în aproape 30 de minute. Atât pentru Berceni cât şi pentru Olteniţei sunt prevăzute pasaje, dar pe hârtie.
„Pe partea de sud avem aşa: pe lângă Domneşti, avem pasajul Berceni, care este în faza de proiectare şi Pasajul Olteniţei pentru care aşteptăm de la constructorul câştigător actele pentru a putea semna contractul. Odată cu execuţia pasajelor Berceni şi Olteniţei, între cele două se va lărgi centura la 4 benzi (…) Actualele pasaje au 6 luni proiectare şi 24 de luni execuţie, iar în trei ani ar trebuie să fie gata toate lucrările”, susţine Şerbănescu de la CNAIR.
După trecerea de la Olteniţei, experienţa pentru un şofer care nu circulă des pe această şosea poate fi extrem de neplăcută.
Din cauza prafului şi a mizeriei, iarba de pe margine este gri, iar în aer plutesc pungi de plastic şi un miros înţepător aduse de pe groapa de gunoi de la Glina, care se află la câţiva metri de şosea. Tabloul dezolant este completat de câteva văcuţe care se plimbă agale pe margine şi pasc din iarba „proaspătă” de lângă şosea…
Pe această porţiune s-a circulat încet, dar nu au mai fost ambuteiaje. Intersecţia cu breteaua care duce spre Autostrada Soarelui a fost traversată în jurul orei 10:00, adică la o oră şi jumătate de la plecare, respectiv de la A1.
Drumul a devenit din nou greoi în zona Pantelimon. S-a circulat bară la bară, dar s-a mers, pentru că pasajul de aici ajută foarte mult traficul. Următoarea intersecţie, cea de la Afumaţi, a fost traverstată la ora 10:29. Şi aici, pasajul de pe DN2 este vital.
După Afumaţi, şoseaua se transformă radical, la fel şi peisajul. Se intră în pădurea de la Andronache, iar drumul este unul expres, cu două benzi pe sens, astfel că distanţa dintre Afumaţi şi Otopeni a fost parcursă în mai puţin de 15 minute, deşi a fost aglomerat, iar pe traseu sunt mai multe sensuri giratorii, printre care şi cel pentru intrarea pe A3. Diferenţa dintre inelul de sud şi cel de nord este uriaşă.
De la Otopeni până înapoi în Militari, traseul a durat aproximativ 30 de minute, fiind foarte aglomerat în zona Chiajna, de unde se intră şi se iese masiv. Ieşirea de pe Centură s-a făcut, într-un final, la ora 11:15, după 2 ore şi 45 de minute.
Concluzia este simplă: nu se poate circula fluid pe o şosea care se intersectează cu alte drumuri aglomerate, iar şoferii trebuie să cedeze în toate intersecţiile. Practic, pe porţiunea de sud – unde infrastructura este inexistentă, iar drumul nu este deloc demn de o Capitală a Uniunii Europene, ci pare a fi unul din Lumea a treia – Centura este un adevărat calvar pentru şoferi.
Pe porţiunea de nord, unde sunt 4 benzi, sensuri giratorii şi pasaje, drumul se comportă bine. Doar că nu se poate face primăvară cu o floare…
Sunt zile în care pe această şosea se circulă şi mai greu, iar timpul de parcurgere poate depăşi lejer 3 ore. Iar toate datele arată că starea drumului se va menţine mulţi ani de acum.
Potrivit reprezentanţilor CNAIR, Centura Capitalei nu mai este un drum naţional, astfel că investiţiile, şi aşa puţine, vor fi limitate.
„La ora actuală, Centura nu se mai comportă ca un drum naţional, ci ca un bulevard în oraş, iar la un moment dat ea va trebui predată la instituţiile municipale şi metropolitane. Centura nu poate fi dată Primăriei Capitalei, pentru că ea se modernizează pe fonduri europene, şi nu se poate transfera”, explică Şerbănescu de la CNAIR.
Potrivit acestuia, Ministerul Transporturilor vrea să construiască o altă centură, în regim de autostradă.
„Noua Centură va fi un drum naţional, din categoria de autostradă şi va prelua traficul pe axa est-vest între Portul Constanţa şi Nădlac, pe Coridorul 4. Actuala centură nu mai are caracteristici de drum naţional, este practic un bulevard, se comportă ca Ştefan cel Mare- Mihai Bravu – Văcăreşti, sau ca Trafic Greu din Bucureşti, pentru că sunt multe construcţii şi pe stânga şi pe dreapta, se intră şi se iese frecvent, deci practic nu mai ai cum să-l gestionezi eficient, ca drum naţional. Aici trebuie găsită o filozofie urbană, nu extra-urbană”, explică Şerbănescu, care mai precizează că noua Centură în regim de autostradă ar putea fi gata în 2024 şi va costa aproape un miliard de lei, din bani europeni.
Până atunci, Centura Capitalei va rămâne drumul suspinelor pentru şoferii români, mai ales pentru cei de TIR, care sunt obligaţi să parcurgă zilnic această arteră care înconjoară, în anul de graţie 2019, o Capitală Europeană.
Campania #euprimar vă va oferi în perioada următoare, imaginea cât se poate de reală a oraşelor româneşti. Vom vedea cât de bine şi-au făct primarii munca în acest mandat şi cât a devenit “greaua moştenire”, de nedepăşit.
Actualitate
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat gunoi” în coșul de cumpărături, deși, în realitate, a fost vorba de singură frunză de kale rămasă prinsă în cărucior.
Femeia nu a observat că în cărucior căzuse o frunză. FOTO Shutterstock
Monica Serro, 42 de ani, se afla în parcarea unui supermarket Sainsbury’s, unde încărca în mașină alimente colectate pentru persoane vulnerabile, potrivit Daily Mail Online.
Când a returnat căruciorul, nu a observat că o frunză mare de kale se desprinsese și rămăsese blocată în cadrul metalic. În acel moment, un agent de la Gedling Borough Council a abordat-o, insistând că frunza reprezintă „deșeu alimentar”.
„Mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”
Agentul a emis pe loc amenda.
„Am fost uluită. Îi arătam că e doar o frunză de kale, dar mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”, a declarat ea.
Monica, care strânge gratuit alimente pentru comunitate, spune că agentul a amenințat-o cu o amendă mai mare dacă nu îi furnizează datele. „Mama mea era foarte afectată, nu am vrut să escaladez situația”, a spus ea.
După ce a contestat sancțiunea, femeia a descoperit că pe procesul-verbal figura o altă adresă și că motivul amenzii era trecut ca „aruncarea unui muc de țigară”, deși ea nu fumează. Consiliul a anunțat ulterior că a existat „o eroare tehnică” și a anulat amenda, cerându-și scuze.
„Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale”
Într-un mesaj oficial, Gedling Borough Council a transmis că incidentul „nu a fost un act deliberat de aruncare a gunoiului” și că sancțiunea a fost anulată după verificarea imaginilor de pe camera agentului.
Monica spune însă că experiența a lăsat-o cu anxietate: „Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale. M-a făcut să mă simt urmărită pentru orice gest mărunt”.
Actualitate
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei, a anunțat joi premierul Donald Tusk. Alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment. Anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima.
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de asasinarea unui rus. FOTO: X/@HannaLiubakova
Potrivit acestuia, reținerea a fost realizată în cooperare cu Agenția de Securitate Internă a Poloniei, suspectul folosind un pașaport georgian. Poliția locală din Lublin a precizat că documentul aparține unui bărbat în vârstă de 36 de ani.
În același dosar, alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment.
Victima, cunoscut critic al Kremlinului
Procurorii au identificat victima ca fiind Robert Kuzovkov, cunoscut și sub pseudonimul Semion Skrepețki, un caricaturist rus stabilit în Polonia din 2021. Acesta era cunoscut pentru desenele sale critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și a altor figuri politice de la Moscova.
Autoritățile au precizat că victima a fost împușcată de cinci ori, printre care o dată în cap. Martorii și anchetatorii susțin că atacatorul ar fi tras inițial mai multe focuri, apoi s-ar fi apropiat și ar fi continuat atacul de la mică distanță.
Caricaturistul locuia în Polonia de mai mulți ani deoarece se temea de persecuții politice în Rusia. În exil, acesta a continuat să participe la evenimente ale opoziției ruse și să publice conținut critic la adresa regimului de la Kremlin.
Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima
Premierul Donald Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima, fără a oferi detalii suplimentare, subliniind că există indicii privind o posibilă motivație politică.
„Totul indică faptul că este vorba de un asasinat politic”, a afirmat anterior Tusk, adăugând că, în cazul în care implicarea Rusiei va fi confirmată, incidentul ar avea „o dimensiune internațională extrem de gravă”.
Joi dimineață, viceministrul de Externe Władysław Bartoszewski a declarat pentru Radio Zet că printre posibilii suspecți ar putea fi și persoane de origine cecenă, având în vedere criticile frecvente ale victimei la adresa acestora.
Anchetă în desfășurare
Poliția și procurorii polonezi continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualele legături internaționale ale cazului.
Autoritățile nu au confirmat deocamdată dacă reținerile efectuate sunt direct legate de autorul sau comanditarii crimei.
Actualitate
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
Într-un climat economic marcat de scăderea consumului, creșterea costurilor și incertitudine politică, companiile din România își schimbă prioritățile. Angajatorii caută tot mai mult candidați capabili să facă față stresului și schimbărilor rapide, în timp ce aproape o treime au fost nevoiți să majoreze salariile pentru a compensa efectele inflației. În paralel, retenția angajaților performanți a devenit principalul obiectiv pentru majoritatea organizațiilor.
An gajatorii caută angajați rezistenți la stres. Foto Shutterstock
Piața muncii din România traversează una dintre cele mai complexe perioade din ultimii ani, în care presiunile economice, instabilitatea politică și schimbările accelerate din mediul de afaceri influențează direct strategiile de recrutare ale companiilor. În acest context, profilul candidatului ideal se schimbă vizibil. Dacă în trecut accentul cădea aproape exclusiv pe competențele tehnice, astăzi angajatorii caută în primul rând oameni capabili să se adapteze rapid, să lucreze autonom și să reziste la presiune.
Potrivit celui mai recent sondaj realizat de eJobs România, 30,7% dintre angajatori spun că au nevoie de angajați rezistenți la stres.
Principalul soft
skill pe care îl caută la candidați este capacitatea de adaptare
la schimbări bruște de strategie (skill menționat de 44,3% dintre
angajatori). 43,2% caută autonomie, mai exact capacitatea de a livra
fără micro-management, iar 30,7% reziliența și capacitatea de a
lucra sub stres ridicat. 23,9% vor abilități de utilizare a
instrumentelor AI. „Aceste răspunsuri ne confirmă că piața
trece printr-o perioadă fragilă și cu multe incertitudini, cu
schimbări neașteptate la care trebuie să ne adaptăm pe loc, cu
planuri care pot necesita recalibrări imediate, dar și cu o
creștere a nivelului de automatizare. Toate aceste abilități pe
care angajatorii le caută ne mai confirmă ceva – au nevoie de
candidați cu experiență și cu un nivel ridicat de maturitate
profesională, care să poată să se adapteze rapid și să
performeze chiar și în contexte noi și nefamiliare pentru ei”,
explică CEO-ul eJobs România.
În același timp, aproape o treime dintre angajatori au decis să majoreze salariile pentru a compensa efectele inflației asupra puterii de cumpărare a angajaților, semn că presiunile resimțite de populație se reflectă deja în politicile de resurse umane.
Economia încetinește, dar multe companii continuă să angajeze
Deși contextul economic este mai dificil decât la începutul anului, o parte importantă a angajatorilor încearcă să își păstreze planurile de dezvoltare. Potrivit sondajului, 41,3% dintre companiile participante spun că și-au menținut neschimbate planurile de recrutare stabilite la începutul lui 2026.
Există însă și organizații care au fost nevoite să adopte măsuri mai prudente. Peste 20% au înghețat complet angajările, în timp ce aproape un sfert au redus volumul recrutărilor. În schimb, 12,5% dintre respondenți afirmă că actualul context le-a creat noi oportunități de business și că recrutează mai mult decât estimaseră inițial.
Potrivit lui Bogdan Badea, CEO al eJobs România, principalele motive care au afectat strategiile de resurse umane sunt scăderea consumului și a puterii de cumpărare, menționată de jumătate dintre respondenți, instabilitatea politică internă, invocată de 45,8%, precum și creșterea costurilor operaționale, inclusiv a celor cu energia și logistica. La acestea se adaugă contextul geopolitic extern și efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor.
Toți acești factori au avut un impact direct asupra rezultatelor financiare ale companiilor și au determinat multe organizații să își reevalueze planurile de dezvoltare și investiții.
Scăderea consumului pune frână extinderii echipelor
Una dintre cele mai vizibile consecințe ale încetinirii economice este schimbarea modului în care companiile își construiesc echipele. Mai mult de jumătate dintre angajatorii afectați de reducerea consumului spun că nu au făcut concedieri, însă au renunțat la planurile de extindere a personalului.
În alte cazuri, companiile au redus personalul din departamentele de suport sau chiar din zonele de execuție și producție. Există însă și organizații care nu au resimțit efectele scăderii consumului, cererea pentru produsele și serviciile lor rămânând stabilă.
Instabilitatea politică a generat, la rândul ei, efecte vizibile. Cei mai mulți angajatori spun că au devenit mai atenți la cheltuieli, fără a bloca însă planurile de dezvoltare. Aproape o cincime dintre respondenți au mers mai departe și au decis să amâne proiecte importante de extindere până când contextul va deveni mai predictibil.
Recrutarea se mută de la expansiune la înlocuirea plecărilor
Schimbarea climatului economic a modificat și obiectivele recrutării. Aproape jumătate dintre companii spun că deschid poziții noi doar pentru a înlocui angajații care pleacă voluntar.
Domeniile care caută cu disperare specialiști. Ce salarii le oferă
Pentru multe organizații, accentul nu mai este pus pe creșterea rapidă a numărului de angajați, ci pe menținerea funcționării eficiente a echipelor existente. Un sfert dintre respondenți continuă să recruteze pe toate nivelurile, în timp ce alții se concentrează exclusiv pe poziții critice de management și specialiști sau pe roluri care generează venituri directe, precum cele din vânzări.
Această abordare reflectă o schimbare de paradigmă pe piața muncii. După ani în care multe companii au urmărit expansiunea accelerată, atenția se mută acum către eficiență, productivitate și retenția talentelor.
Salariile cresc pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare
Inflația continuă să fie una dintre principalele preocupări atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Creșterea prețurilor a afectat puterea de cumpărare a populației, iar companiile au fost nevoite să găsească soluții pentru a evita pierderea personalului valoros.
Conform sondajului eJobs, 30,8% dintre angajatori au acordat majorări salariale pentru a compensa efectele inflației. Alți aproape 40% au menținut bugetele de salarii stabilite la începutul anului, în timp ce 18,7% au redus sau plafonat bugetele pentru creșteri salariale.
Există și companii care au ales o abordare diferită. În loc să reducă salariile sau să elimine majorările, acestea au intervenit asupra pachetelor de beneficii extrasalariale, diminuând sau eliminând anumite facilități oferite angajaților.
Deciziile vin într-un context în care costul vieții rămâne ridicat, iar presiunea pentru menținerea veniturilor reale continuă să influențeze comportamentul angajaților și negocierile salariale.
Adaptabilitatea și rezistența la stres, mai importante decât oricând
Poate cea mai interesantă concluzie a sondajului este legată de profilul candidatului pe care îl caută astăzi angajatorii.
Pentru 2026, prioritatea principală a companiilor este păstrarea angajaților performanți și reducerea fluctuației de personal. În acest context, competențele comportamentale câștigă teren în fața altor criterii tradiționale de selecție.
Cea mai căutată abilitate este capacitatea de adaptare la schimbări bruște de strategie, menționată de 44,3% dintre angajatori. Foarte aproape se află autonomia profesională și capacitatea de a livra rezultate fără supraveghere constantă, indicată de 43,2% dintre respondenți.
Pe locul următor se află reziliența și capacitatea de a lucra sub stres ridicat, competență menționată de 30,7% dintre angajatori. Totodată, aproape un sfert dintre companii caută candidați care pot utiliza instrumente bazate pe inteligență artificială, semn că digitalizarea și automatizarea continuă să schimbe cerințele pieței muncii.
Potrivit lui Bogdan Badea, aceste tendințe arată că organizațiile au nevoie de profesioniști cu experiență, maturitate și capacitatea de a performa inclusiv în contexte imprevizibile.
Candidații caută stabilitate, iar mobilitatea profesională scade
Transformările nu sunt vizibile doar în comportamentul angajatorilor. Și candidații reacționează la noul context economic.
Companiile observă că în piață există mai mulți candidați disponibili ca urmare a restructurărilor operate în alte organizații. În același timp însă, angajații care au deja un loc de muncă sunt mai puțin dispuși să își schimbe angajatorul decât în anii precedenți.
Câți bani „fură” de fapt inflația. Suma care a dispărut din valoarea salariului mediu în ultimii doi ani
Motivul principal este dorința de stabilitate. În perioade marcate de incertitudine economică, siguranța locului de muncă începe să cântărească mai mult decât promisiunea unor oportunități noi.
În paralel, o parte dintre angajatori observă și o creștere a așteptărilor salariale ale candidaților, pe fondul scumpirilor și al presiunii exercitate de costul vieții.
Retenția devine noua miză a pieței muncii
Rezultatele sondajului arată că piața muncii din România intră într-o etapă în care retenția și adaptabilitatea devin mai importante decât expansiunea rapidă. Companiile sunt mai prudente cu recrutările, mai atente la costuri și mai preocupate să își păstreze angajații performanți.
În același timp, candidații sunt tot mai interesați de stabilitate și siguranță, iar competențe precum reziliența, autonomia și capacitatea de adaptare la schimbări rapide devin criterii esențiale în procesul de selecție.
Într-un mediu economic marcat de incertitudine, angajații care pot face față presiunii, pot învăța rapid și pot performa în condiții schimbătoare devin una dintre cele mai valoroase resurse pentru companiile care încearcă să își mențină competitivitatea și să traverseze cu succes perioada actuală.
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat...
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei,...
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
Într-un climat economic marcat de scăderea consumului, creșterea costurilor și incertitudine politică, companiile din România își schimbă prioritățile. Angajatorii caută...
Care sunt cele mai bine plătite nișe în dezvoltarea web?
Am avut cândva trei anunțuri deschise în același timp, într-o dimineață în care cafeaua se răcise lângă laptop și browserul...
Cum și-au recăpătat culoarea satele din Banat. Radu Trifan: „Nimeni nu vrea să-și crească copiii într-un sat decăzut”
Radu Trifan, fondatorul Asociației Acasă în Banat și managerul Muzeului Satului Bănățean, a cutreierat aproape toate satele din Banat. El...
Debut de coșmar pentru Ronaldo la Mondial! Portugalia s-a chinuit cu RD Congo, 1-1, în grupa K
Portugalia și RD Congo s-au duelat la Houston, într-o partidă din Grupa K a Campionatului Mondial 2026. Meciul a fost...
Crimeea interzice circulația motocicletelor pe timpul nopții. Autoritățile susțin că zgomotul motoarelor împiedică apărarea antiaeriană să detecteze dronele ucrainene
Autoritățile instalate de Moscova la conducere în Crimeea opucată au decis să interzică deplasarea motocicletelor și a altor vehicule similare...
-
Breakingacum 3 zileRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 3 zileCum înregistrezi o companie străină în scopuri de TVA în România: pas cu pas, 2026
-
Actualitateacum 3 zileCum te poate ajuta Infinity să ajungi mai rapid la clienți din toată țara
-
Actualitateacum 3 zilePește de sezon în mai-iunie: ce specii merită să cumperi și cum le prepari
-
Actualitateacum 2 zile
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
-
Actualitateacum 3 zile
Marea Britanie va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei și anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei înaintea summitului G7
-
Actualitateacum 2 zile
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
-
Breakingacum 2 zileExistă putiniști buni și putiniști răi. Dan Dungaciu: „Cordonul sanitar s-a strâmtorat doar în jurul AUR-ului”