Actualitate
2 milioane de bucureşteni riscă să îngheţe la iarnă
Iarna trecută, sistemul de termoficare din Bucureşti şi-a arătat din plin neputinţa: zilnic, aproape 100 de blocuri au fost afectate de avariile care s-au ţinut lanţ. Majoritatea bucureştenilor, în aproape toate zonele Capitalei, au avut de suferit iarna trecută din cauza faptului că ţevile au crăpat pe rând, ca un „domino” de coşmar. Vorbim de 4.000 de kilometri de ţeavă, dintre care 1.000 de kilometri de ţeavă primară, care este foarte veche şi ruginită, şi care trebuie înlocuită.
Actualul director şi administrator special al RADET, Alexandru Burghiu, este optimist:
„Iarna trecută, faţă de celelalte ierni, nu a fost deosebită. Există o creştere, să spunem progresivă a numărului avariilor, odată cu creşterea vechimii reţelei. Numărul avariilor a crescut undeva cu 7% faţă de iarna trecută. Care este marea deosebire între iarna trecută şi celelalte ierni este mediatizarea. Şi mai există un caracter de noutate, că au apărut avarii în zone, să le spunem netradiţionale, adică în sectoarele 2 şi 3 care au avut tot timpul agent termic. Cea mai importantă avarie a fost pe Magistrala 2 Sud, în zona Fizicienilor, care a afectat în Ajunul Crăciunului acele blocuri din sectoarele 2 şi 3. Ne-a dat bătăi de cap, dar am stabilizat-o, aşa cum aţi văzut”, a declarat Alexandru Burghiu pentru MEDIAFAX.
Radu Opania, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România şi fost director al RADET, vede altfel situaţia sistemului de termoficare:
„Iarna trecută, în fiecare zi, aproape 100 de blocuri au fost fără apă caldă şi căldură, iar lucrurile merg din ce în ce mai rău, situaţia este extrem de gravă. Şi ce nu se ştie şi nu se discută este că în aceeaşi situaţie sunt şi reţeaua de gaze şi reţeaua de energie electrică, şi dacă tragem o concluzie este că bucureşteanul, chiar dacă are bani, nu o să se mai poată încălzi iarna, pentru că nu mai are cu ce, decât cu improvizaţii, ceea ce reprezintă un mare pericol, la fel cum se întâmplă şi în alte oraşe, şi aici vorbim de incendii, de explozii şi de victime”, a declarat Opaina pentru MEDIAFAX.
Potrivit acestuia, dacă avariile vor continua să apară şi iarna viitoare, mulţi bucureşteni ar putea apela la furnizorii de gaze pentru montarea unor dispozitive de încălzire pe gaz, însă, spune fostul director RADET, vor întâmpina probleme.
„Furnizorul de gaze o să zică: <<depuneţi dosarul şi aşteptaţi>>. Apoi, furnizorul se întreabă dacă poate mări debitul în anumite zone, şi realizează că poate bubui ţeava, care este uzată şi terminată. Şi atunci, furnizorul va spune că nu dă aprobări. Ca atare, bucureştenii sunt în mare pericol să îngheţe de frig în case, vorbim de 2 milioane de oameni, iar Bucureştiul să facă o figură în Europa”, spune Opaina.
Dar totuşi, ce vor face bucureştenii?
„Vor recurge la electric şi vor băga în prize calorifere sau reşouri, iar instalaţiile electrice din blocuri nu sunt făcute pentru încălzire, şi multe vor lua foc. Lucrurile acestea s-au întâmplat în alte oraşe, nu spun eu noutăţi acum. Unii bucureşteni vor recurge chiar şi la sobe cu lemne şi cărbuni, în blocuri, cum sunt în alte oraşe deja. Şi o să vedem o capitală europeană cu oameni care îşi vor încălzi apartamentele cu lemne. Românul nu poate să îngheţe, şi trebuie să bage ceva pe foc. Şi bagă lemne, pentru că altă soluţie mai deşteaptă nu are, pentru că statul a distrus tot ce s-a putut distruge”, mai spune Opaina.
De ce s-a ajuns la această situaţie şi cine este responsabil?
Potrivit lui Opaina, sistemul de termoficare a ajuns în prag de colaps din cauza corupţiei din ultimii 30 de ani, a hoţiei şi a indiferenţei.
O altă problemă, spune consilierul USR Ana Ciceală, a fost politizarea managementului RADET.
„Istoria problemelor RADET începe imediat după 1990. Aceste probleme sunt interconectate strâns cu alte probleme ale unei companii de stat, ELCEN (producătorul de energie termică). Acestea s-au agravat de la an la an pe fondul lipsei de investiţii, neînlocuirii reţelei de distribuţie expirate, contractelor cu termene de plată neeconomice şi preţuri manipulate între cele două companii de stat, primarilor iresponsabili şi incapabili care au condus Bucureştiul în ultimii 30 de ani şi care au politizat managementul regiei”, a declarat Ana Ciceală pentru MEDIAFAX.
Potrivit actualului director, modernizarea reţelei ar fi trebui să înceapă acum 28 de ani, iar administraţia de acum s-ar afla într-o situaţie ingrată. Burghiu este de părere că primarii care s-au succedat la Capitală au preferat să pună borduri şi panseluţe.
„Din punct de vedere moral, normal, şi să nu spun şi legal, lucrările de înlocuire a reţelei ar fi trebuit să înceapă, logic, acum 28 de ani. Nu s-a întâmplat. Noi suntem într-o situaţie foarte ingrată, în capul nostru se sparg toate şi noi suntem vinovaţi de tot. Totul e bine, cât nu se întâmplă ceva rău, cam acesta a fost principiul gestionării acestui sistem. Mai bine să faci investiţii care se văd, şi gândiţi-vă câţi primari s-au perindat, şi avem chestii clasice, cu borduri sau cu panseluţe. Iar acum, s-a ajuns la decont. Dar, mai bine mai târziu decât niciodată”, spune Alexandru Burghiu.
Tot din sistem, Radu Opaina are o viziune mai radicală şi spune că prejudiciul care s-a adus la RADET este de 3 miliarde de euro. Preşedintele FAPR este de părere că regia nu ar fi trebuit să intre în faliment.
„Pe hârtie, sistemul este modernizat, iar dacă ne uităm în achiziţiile publice din ultimii 20 de ani o să vedem că mare parte a reţelei este modernizată. Aici vorbim de un jaf la drumul mare, iar prejudiciul este de cel puţin 3 miliarde de euro. Conform legii, răspunzători sunt toţi primarii generali din ultimii 20 de ani, cel puţin. Toţi şi-au făcut de cap, iar asta se numeşte dezmăţ şi şi-au bătut joc de 600.000 de clienţi. Şi este incredibil cum ei declară că RADET este în faliment. Nu este în niciun faliment, pentru că marfa vândută este foarte căutată, iar clienţii încă sunt pe loc”, afirmă Opaina.
Ce trebuie făcut pentru evitarea colapsului?
Actualul director sugerează că situaţia RADET este sub control şi spune că anul trecut s-au modernizat 11,5 kilometri de ţeavă, adică…1% din reţeaua primară. Burghiu spune că în prezent se lucrează în punctele critice.
„Anul trecut a fost cea mai mare cantitate de ţeavă înlocuită, respectiv 11,5 kilometri, din ultimii 8 ani de zile. Este clar că nevoia de schimbare este cu mult mai mare decât are RADET capacitate cu forţe proprii, pentru că 11 kilometrui reprezintă 1% din totalul reţelei primare. De aceea, am început lucrările (în luna mai – n.r.) pe acea magistrală care ne-a produs cele mai mari neplăceri, pe Magistrala 2 Sud, într-un contract între Primăria Capitalei şi Compania Municipală Energetica, un contract de 64 de kilometri de reţea.
Anul acesta am început la Bobocica, Fizicienilor şi suntem aproape să obţinem autorizaţiile pentru construire şi pentru Ferentari şi zona Drumul Taberei – vorbim de acele tronsoane care au produs principalele probleme iarna trecută”, spune Burghiu, care mai precizează că în luna aprilie au fost votaţi indicatorii tehnico-economici pentru realizarea a 212 kilometri, „care, noi sperăm ca anul acesta să fie scoşi la licitaţie publică, pentru proiectare şi execuţie”.
În schimb, Radu Opaina spune că lucrurile se mişcă foarte greu, iar dacă nu se va face ceva concret, situaţia va deveni una de siguranţă naţională.
„Ei trebuie să facă ceva urgent, să pună ceva în mişcare, măcar o zonă mică, să vadă lumea că se rezolvă ceva, pentru că problema poate deveni una de siguranţă naţională, s-ar putea transforma în haos”, este de părere Opaina.
Potrivit consilierului Ana Ciceală, investiţiile în modernizarea RADET s-ar ridica la 500 de milioane de euro, iar în primă fază trebuie înlocuită reţeaua primară de 1.000 de km, adică cea care transportă apa caldă de la ELCEN la centralele de cartier.
„RADET are nevoie urgentă de înlocuirea a 1000 de kilometri de reţea primară, de modernizări ale reţelei secundare, de retehnologizarea Centralei de la Casa Presei, a centralelor de cvartal, de reconfigurarea traseelor şi lungimilor reţelelor de transport şi distribuţie, de construcţia a noi centrale de cvartal aflate mai aproape de punctul de livrare către consumatori, de un sistem nou de monitorizare finalizat. Toate aceste investiţii ar costa, din estimări, cel puţin 500 de milioane de euro în următorii 3 ani”, declară Ana Ciceală.
Consilierul general mai spune că în prezent sistemul de termoficare este afectat şi de situaţia juridică, care devine tot mai complicată.
„Situaţia juridică va deveni din ce în ce mai complicată de procesele dintre RADET şi ELCEN, de falimentul RADET şi de situaţia juridică a Termoenergetica. Mă aştept ca iarna viitoare, lipsa căldurii să fie resimţită dramatic de bucureşteni. Vor fi mai multe avarii şi mai multe situaţii în care se va sta în frig. Asta pentru că nu există în prezent niciun plan realist de investiţii şi nici nu se munceşte, decât sporadic şi neorganizat la repararea conductelor. Aceasta este situaţia de fapt”, conchide Ciceală.
Bucureştenii au plătit factura standard, dar căldura a fost puţină
La „firul ierbii”, adică la nivelul asociaţiilor de proprietari, situaţia pare la fel gravă, iar bucureştenii au plătit iarna trecută o factură standard, însă, căldura a fost mult sub parametrii normali, susţine un preşedinte de asociaţie de proprietari din cartierul Militari.
„În mod normal, RADET ar trebui să suporte toate pierderile, însă, în prezent nu ştim dacă se va întâmpla asta. Ei au emis factura, cu gigacaloria consumată, dar problema este că iarna trecută nu a fost căldura care ar fi trebuit să fie. Ei au nişte parametri, prin care apa caldă la intrarea în bloc trebuie să fie undeva la 50-54 de grade, dar ei nu au atins deloc acest prag iarna trecută. Dar locatarii au plătit facturile emise. Acum, RADET ar trebui să recalculeze aceste facturi, în baza indicelui din subsol, unde sunt sunt nişte aparate care transmit informaţii în timp real”, explică Florin Matei, preşedinte de bloc.
Potrivit acestuia, iarna viitoare va fi mai rău decât sezonul 2018-2019.
„Noi, ca şi consumatori, plătim standard şi luăm de bun ce facturează ei. Noi facem tot felul de reclamaţii la ei, dar le facem degeaba. Facturile au venit aproximativ la fel ca acum doi ani, dar în casă a fost crunt. Niciodată nu a fost ca iarna trecută. A fost jalnic, iar iarna viitoare va fi mai rău, din punctul meu de vedere. Nu au cum să schimbe atâtea sute de kilometri de ţeavă, este imposibil. Va fi jale”, mai spune preşedintele de bloc.
Sunt panourile solare o alternativă la sistemul tradiţional?
Pe Calea Victoriei există un bloc care din 2013 are montate pe terasă panouri solare, dar care nu ajută deloc în ceea ce priveşte încălzirea pe timp de iarnă, însă pot asigura 80% din apa caldă pe timp de vară, în zilele cu soare.
De unde a plecat această idee? „Aveam nişte bani din chiria antenelor de sus, de pe terasă, erau vreo trei antene atunci, şi s-au adunat cam 36 de mii de euro, iar fiecare a mai dat în plus, o singură dată, câte 50 de lei pentru garsoniere şi 100 de lei pentru apartamente. Ideea de la mine a plecat, şi a fost preluată de preşedintele asociaţiei, din 2013. Ce am pus noi sunt panouri plane, care au şi avantaje, dar şi dezavantaje. Sunt destul de scumpe, şi nici măcar panoul în sine nu îşi justifică preţul, şi le folosim pentru apă caldă, nu şi pentru căldură”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Mogoş Ene, mecanicul blocului de pe Calea Victoriei 142-148.
Mecanicul mai spune că atunci când sunt nori, „ este mai greu cu apa caldă”, însă, în zilele frumoase, de vară, se poate asigura 80% din apa caldă.
„Să zicem că acum aş plăti apa caldă 160 de lei, la două camere, înainte era cam 210 lei. Nu e foare mult, dar contează. Investiţia se va amortiza în ani”, spune mecanicul.
Potrivit acstuia, şi procedurile birocratice au durat, dar asta mai ales din cauza faptului că artera pe care este amplasat blocul este protejată de Primăria Capitalei, iar pentru montarea unor astfel de panouri pe o clădire dintr-o zonă protejată necesită mai multe expertize şi avize de la departamentele de specialitate ale PMB.
„În primul rând ca să montezi astfel de panouri trebuie să ai un proiect, pe care am dat 10.000 de euro, care să arate dacă ţine structura. Am fost la Primăria Capitalei, la Ministerul Culturii, pentru că este pe Calea Victoriei şi este zonă protejată, iar procedurile au durat 6 luni. Nu se poate să pui panouri, şi să te debranşezi, nu fac faţă. Sunt doar pentru a compensa la apa caldă”, mai spune mecanicul.
În afară de Primăria Sectorului 1, care a primit în ultimii ani aproximativ 11 solicitări de la asociaţii de proprietari pentru finanţarea unor astfel de proiecte, reprezentanţii celorlalte primării spun că nu au avut până acum astfel de cereri, mai ales că administraţiile locale nu finanţează astfel de proiecte şi nici nu există alte blocuri cu panouri, în afară câtorva cartiere private.
Cel mai cunoscut astfel de cartier privat se numeşte Solar, din sectorul 4, unde blocurile au montate panouri, dar sunt folosite doar pentru energia electrică din exteriorul complexului.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte producerea energiei termice şi a apei calde, „la nivelul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) nu există în prezent un program de subvenţionare pentru montarea de panouri care să producă astfel de energie”, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii AFM.
Potrivit lui Alexandru Gâdiuţă, consilier municipal din partea USR, implicat în mai multe proiecte de mediu, tehnologia nu este în prezent atât de avansată, încât panourile să producă energie termică pentru necesarul de consum într-un oraş precum Bucureşti.
De aceeaşi părere este şi consilierul PNL, Ciprian Ciucu:
„Problema se pune atunci când sunt acele perioade de două- trei săptămâni în care nu este soare, iar în România am avut astfel de perioade, şi atunci nu poţi acumula energia, nu poate face faţă un astfel de sistem cu panouri pe o perioadă lungă de timp. Nu pot spune că am putea încloui acum RADET cu un astfel de sistem. Pe de altă parte, sistemul actual este într-o situaţie foarte proastă, din cauza lipsei investiţiilor, mai ales din ultimii trei ani. Mulţi vor apela la centralele de apartament, dar acestea vor fi catastrofale pentru calitatea aerului din Bucureşti, pentru că o astfel de centrală poluează extrem de mult”.
Actualitate
Vreme de toamnă capricioasă: de la 20 de grade Celsius la ploi și zăpadă de 10 centimetri
Săptămâna începe cu
ploi în mai multe regiuni și o scădere a temperaturilor, mai ales în vestul și
nordul țării. La munte, la altitudini mari, va ninge, iar stratul nou de zăpadă
poate ajunge la 10 centimetri.
Vremea se răceşte şi vin ploile în Bucureşti. Foto: arhivă
Luni, 26 octombrie,
vremea va fi schimbătoare în cea mai mare parte a țării, potrivit prognozei ANM.
În vest și nord se răcește, iar ploile vor apărea în mai multe reprize. În
schimb, în sud-est va fi mai cald, cu temperaturi care ajung la 20 de grade în
Bărăgan. La munte, precipitațiile se vor transforma în lapoviță și ninsoare la
altitudini mari.
Dobrogea și Bărăganul vor avea parte de o zi în
general plăcută, cu perioade însorite și vânt slab. Dimineața, pe alocuri, se
va forma ceață. Temperaturile vor urca până la 20 de grade în zona Călărași.
În sudul Moldovei și nordul Munteniei, dimineața va fi mohorâtă, cu ceață în zonele de
câmpie. Pe parcursul zilei, cerul va fi mai mult noros, dar își vor face loc și
câteva perioade cu soare. Maximele vor ajunge la 18 grade.
În nordul Moldovei și Bucovina, vremea va fi mai ncapricioasă. După ceața din prima parte
a zilei, vor apărea ploi pe arii restrânse. La munte, la altitudini mari, va
ninge și se va depune zăpadă. La Iași și Vaslui, temperaturile maxime vor
ajunge la 16 grade.
În nordul Transilvaniei și Maramureș, cerul va fi mai mult
acoperit, iar ploile vor cuprinde numeroase localități. Temperaturile vor
scădea cu 7-8 grade față de ziua precedentă, astfel că la amiază nu vor depăși
11 grade.
În Banat și Crișana, norii vor domina
cerul și va ploua. În Banat, vântul va avea intensificări și poate ajunge la 45
km/h. După prânz, temperaturile vor urca până la 14 grade la Arad și Timișoara.
În Transilvania, dimineața va fi ceață,
mai ales în depresiuni. Apoi, cerul va rămâne în mare parte noros și va ploua
în mai multe reprize. La altitudini mari, precipitațiile vor fi sub formă de
ninsoare, iar stratul de zăpadă se va îngroșa.
În Oltenia, vremea va alterna între
perioade cu nori și intervale mai liniștite, cu ploi slabe pe alocuri. Vântul
se va intensifica în sudul și vestul provinciei, unde va atinge 45 km/h. Și
aici temperaturile vor scădea față de duminică, iar maximele nu vor trece de 15
grade.
În sudul țării, ceața va apărea local în
prima parte a zilei. Ulterior, norii se vor înmulți și sunt posibile câteva
ploi izolate, dar vor exista și perioade cu soare. Temperaturile maxime vor
ajunge la 17 grade.
În Capitală
În București, cerul
va fi înnorat în prima parte a zilei, apoi norii se vor mai risipi. Spre seară
și în timpul nopții sunt așteptate ploi slabe, cu o cantitate de apă de 2-4
litri pe metru pătrat.
Vântul va sufla slab
până la moderat, iar temperatura maximă va fi de 15-16 grade. Noaptea, valorile
termice vor coborî la 8-9 grade.
Potrivit
Administrației Naționale de Meteorologie, ploile vor continua în Capitală până
miercuri la prânz. Dacă luni precipitațiile vor fi slabe și de scurtă durată,
de marți sunt așteptate ploi mai consistente, iar temperaturile vor scădea
treptat.
La munte
La munte, vremea se
va răci, iar ploile se vor transforma în lapoviță și ninsoare la altitudini
mari. Meteorologii estimează că se va depune un strat nou de zăpadă de 5-10
centimetri.
În zonele de creastă
ale masivelor din sudul țării, vântul va sufla puternic, cu viteze de 60-70
km/h.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-12T08:27:56.045Z”}},”last_changed”:”2026-10-26T09:42:05.236Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-interne/meteo/vreme-de-toamna-capricioasa-de-la-20-de-grade-2566544.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”meteo”,”vreme-de-toamna-capricioasa-de-la-20-de-grade-2566544.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/meteo/vreme-de-toamna-capricioasa-de-la-20-de-grade-2566544.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
După creșterea spectaculoasă de la începutul anului și
corecția puternică din lunile următoare, aurul ar putea reveni pe
o traiectorie ascendentă. Cererea băncilor centrale,
incertitudinile geopolitice și semnalele privind o posibilă
schimbare de abordare în Germania se numără printre factorii
urmăriți de investitori. Evoluția dobânzilor și a dolarului va
conta însă decisiv pentru atingerea unui nou record.
Experţii se aşteaptă ca aurul să atingă noi preţuri record Foto: arhivă
Aurul a urcat la aproximativ 5.500 de dolari pe uncie la sfârșitul
lunii ianuarie 2026, după care a urmat o corecție puternică. La 23
octombrie, cotația spot se situa în jurul valorii de 4.013 dolari
pe uncie, pe fondul unor noi presiuni asupra pieței, însă experții se așteaptă la un nou maxim istoric.
O revenire spre noi maxime ar putea fi susținută de tensiunile
geopolitice, de cererea pentru active considerate refugiu și de
continuarea achizițiilor din partea băncilor centrale. În sens
contrar, dobânzile ridicate pot face obligațiunile mai atractive în
raport cu aurul, care nu generează dobândă, iar evoluția
dolarului poate influența cererea internațională.
Prognozele analiștilor diferă și trebuie privite ca estimări,
nu ca certitudini. Unele scenarii iau în calcul o revenire a
cotației spre 5.000 de dolari pe uncie în următoarele 12 luni,
însă atingerea unui nou record va depinde de evoluția economiei, a
piețelor financiare și a riscurilor geopolitice.
De ce contează achizițiile băncilor centrale
Băncile centrale sunt printre cei mai importanți cumpărători
de aur, iar deciziile lor pot influența echilibrul dintre cerere și
ofertă. Pentru unele instituții, metalul prețios reprezintă o
modalitate de diversificare a rezervelor și de reducere a expunerii
la anumite riscuri financiare și geopolitice.
Sondajul anual al World Gold Council, publicat în iunie 2026,
arată că 45% dintre administratorii de rezerve chestionați se
așteptau să majoreze deținerile de aur ale propriilor instituții
în următoarele 12 luni. Proporția a fost cea mai ridicată de la
începutul sondajului. În total, cercetarea a înregistrat 76 de
răspunsuri din partea băncilor centrale, deși numărul
respondenților a variat în funcție de întrebare.
Shaokai Fan, responsabil pentru relația cu băncile centrale la
World Gold Council, a declarat că „cererea de aur din partea
băncilor centrale rămâne pe o traiectorie ascendentă”, indicând
atât numărul record de respondenți care intenționau să-și
majoreze rezervele, cât și așteptările privind creșterea
deținerilor globale ale sectorului oficial.
Rezultatele sondajului arată că interesul pentru aur nu se
limitează la evoluția prețului. Băncile centrale iau în calcul
rolul metalului în perioade de criză, păstrarea valorii pe termen
lung și diversificarea portofoliilor. Totuși, intențiile declarate
nu garantează că toate achizițiile planificate vor fi realizate.
Ce spune președintele Bundesbank despre rolul
aurului
Un semnal important a venit din partea lui Joachim Nagel,
președintele Bundesbank, care a abordat rolul aurului în
administrarea rezervelor într-un discurs susținut la Global
Precious Metals Conference.
De ce continuă să crească prețul aurului. Metalul prețios a atins un nou record: 4.000 de dolari uncia
Nagel a explicat că randamentele mai mari ale obligațiunilor
guvernamentale le-au sporit atractivitatea, dar că nivelul ridicat
al datoriei publice a alimentat preocupările legate de riscul de
credit. În același timp, riscurile geopolitice continuă să
influențeze deciziile privind administrarea rezervelor.
„Creșterea recentă a randamentelor obligațiunilor
guvernamentale la nivel global a sporit din nou atractivitatea
relativă a titlurilor de datorie. În același timp, nivelurile mai
ridicate ale datoriei au amplificat preocupările privind riscul de
credit al acestor active. În plus, riscurile geopolitice vor
continua probabil să influențeze deciziile privind administrarea
rezervelor”, a spus Nagel.
Președintele Bundesbank a subliniat și că aurul fizic nu
depinde de un emitent sau de o contraparte care trebuie să-și
onoreze obligațiile și că poate contribui la diversificarea
rezervelor. Într-un context în care sancțiunile financiare și
tensiunile geopolitice au devenit preocupări importante pentru
administratorii de rezerve, aceste caracteristici pot căpăta o
importanță suplimentară.
Declarațiile lui Nagel nu reprezintă însă un anunț că
Bundesbank va cumpăra mai mult aur. Ele indică argumentele
economice și geopolitice care pot influența strategiile băncilor
centrale. O eventuală schimbare concretă a politicii de rezervă a
Germaniei ar putea fi urmărită atent de investitori, dar nu trebuie
confundată cu o decizie deja luată.
Ce așteaptă piața de la băncile centrale din
Europa de Vest
Victor Dima, director Tavex România, consideră că
piața aurului se află într-o etapă de acumulare după corecția
de la începutul anului și că o revenire susținută ar necesita
achiziții din partea mai multor categorii de investitori.
„Ne aflăm într-o etapă de acumulare, după corecția
neașteptată înregistrată la începutul acestui an. Pentru a
susține o nouă creștere, este nevoie să vedem achiziții din
partea mai multor categorii de investitori, iar semnalul transmis de
băncile centrale, care sunt cei mai mari jucători din piață, este
deosebit de important”, a declarat Dima.
Reprezentantul Tavex consideră că implicarea băncilor centrale
din Europa de Vest ar putea transmite un semnal puternic pieței și
ar putea accelera creșterea prețurilor. Deocamdată, această
posibilitate rămâne un scenariu, nu o confirmare că instituțiile
respective și-au schimbat efectiv strategia.
Dacă interesul băncilor centrale se va reflecta în achiziții
suplimentare, iar cererea investitorilor va crește în paralel,
aurul ar putea beneficia de un nou impuls. Evoluția va depinde însă
și de condițiile financiare, în special de dobânzi și de dolar.
Cum se reflectă evoluția internațională în
prețul din România
Pentru cumpărătorii din România, cotația internațională nu
este singurul element care determină prețul aurului în lei.
Contează și cursul valutar, astfel că evoluția metalului pe
piețele externe și cea a leului față de dolar pot influența
împreună prețul local.
În România, prețul de referință al gramului de aur a atins
752,0815 lei la 2 martie 2026. Valoarea oferă un reper pentru
evoluția locală, însă următoarea mișcare va depinde de cotația
internațională și de cursul de schimb.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-12T08:27:56.045Z”}},”last_changed”:”2026-10-26T03:12:09.486Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/economie/aurul-ar-putea-atinge-un-nou-record-ce-il-poate-2566088.html”,”pathArray”:[„”,”economie”,”aurul-ar-putea-atinge-un-nou-record-ce-il-poate-2566088.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/economie/aurul-ar-putea-atinge-un-nou-record-ce-il-poate-2566088.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Secțiile de vot s-au închis în Serbia. Prezența depășise 64% până la ora 18.00. Jandarmeria a împânzit centrul Belgradului
Sârbii s-au mobilizat la urne pentru alegerile parlamentare anticipate, iar prezența la vot a depășit-o pe cea finală de la scrutinul precedent cu două ore înainte de închiderea secțiilor. În centrul Belgradului, forțele de ordine au fost suplimentate înainte de anunțarea primelor estimări privind rezultatul alegerilor.
Sârbii s-au mobilizat la urne pentru alegerile parlamentare anticipate. Foto: Facebook/Cătălin Tolontan
Secțiile de votare s-au închis la ora locală 20.00. Potrivit Comisiei Electorale din Serbia, prezența la urne ajunsese la 64,9% până la ora 18.00. Un nivel mai ridicat al participării a fost înregistrat doar la alegerile din 1990, când prezența a fost de 71,4%, și la cele din 1992, când a ajuns la 69,7%.
Scrutinul este marcat de confruntarea dintre partidul naționalist asociat fostului președinte Aleksandar Vučić, aflat de aproximativ 12 ani la conducerea țării, și Lista Studenților, o mișcare apărută în urma protestelor împotriva corupției și a tendințelor autoritariste ale puterii.
Alegerile anticipate au fost convocate în septembrie, după aproape doi ani de manifestații declanșate de tragedia din gara orașului Novi Sad. În noiembrie 2024, acoperișul exterior al clădirii s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane. Incidentul a alimentat nemulțumirea publică și acuzațiile privind corupția și lipsa de responsabilitate a autorităților.
Primele estimări, așteptate după închiderea urnelor
Nu au fost organizate exit-polluri pentru acest scrutin. Primele estimări urmează să fie publicate în aproximativ o oră și jumătate după închiderea secțiilor, potrivit publicației The Guardian. Acestea vor fi realizate de CeSID/Ipsos și CRTA, pe baza datelor colectate din secțiile de votare în care organizațiile au avut observatori.
Între timp, măsurile de securitate au fost intensificate în capitala Serbiei. Înainte de închiderea urnelor, mai multe vehicule ale jandarmeriei au fost poziționate pe o cale de acces către Administrația Prezidențială. Dispozitivele de ordine publică au fost suplimentate și în apropierea Comisiei Electorale și a sediului televiziunii publice.
Cozi uriașe la alegerile din Serbia. Aleksandar Vučić a așteptat aproape două ore pentru a vota
Alegerile anticipate din Serbia au atras un număr mare de alegători încă din primele ore ale dimineții, când s-au format cozi lungi în fața secțiilor de votare din mai multe orașe. Printre cei care au așteptat pentru a-și exprima opțiunea electorală s-a numărat și Aleksandar Vučić, care a stat aproape două ore la rând alături de soția sa, în Belgrad.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-12T08:27:56.045Z”}},”last_changed”:”2026-10-25T21:03:06.081Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-externe/europa/sectiile-de-vot-s-au-inchis-in-serbia-prezenta-2566457.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”europa”,”sectiile-de-vot-s-au-inchis-in-serbia-prezenta-2566457.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/sectiile-de-vot-s-au-inchis-in-serbia-prezenta-2566457.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Vreme de toamnă capricioasă: de la 20 de grade Celsius la ploi și zăpadă de 10 centimetri
Săptămâna începe cu ploi în mai multe regiuni și o scădere a temperaturilor, mai ales în vestul și nordul țării....
Aurul ar putea atinge un nou record. Ce îl poate face să se scumpească din nou
După creșterea spectaculoasă de la începutul anului și corecția puternică din lunile următoare, aurul ar putea reveni pe o traiectorie...
Secțiile de vot s-au închis în Serbia. Prezența depășise 64% până la ora 18.00. Jandarmeria a împânzit centrul Belgradului
Sârbii s-au mobilizat la urne pentru alegerile parlamentare anticipate, iar prezența la vot a depășit-o pe cea finală de la...
Costel Alexe îl acuză pe Rogobete că transformă controalele de la Spitalul de Copii din Iași în „show politic”
Președintele Consiliului Județean Iași, liberalul Costel Alexe, îl acuză pe ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, că ar pregăti o „vendetă politică”...
Cu microbuzul în Italia sau Germania: ghid practic și două firme de transport persoane
Când merită microbuzul în locul avionului, ce întrebi înainte de rezervare și ce oferă Topala Travel și Luk Travel pe...
Luca Niculescu, mesaj pentru românii din diaspora: „Tinerii nu au nevoie doar să fie ascultați. Au nevoie să vadă că vocea lor contează”
Premierul Luca Niculescu a transmis un mesaj despre rolul tinerilor români din diaspora și importanța creării unor oportunități care să...
Hackerii vizează datele clienților și conturile financiare. 86% dintre firmele mici și mijlocii au raportat incidente cibernetice
86% dintre profesioniștii IT și de securitate IT din companiile mici și mijlocii incluși într-un studiu global au declarat că...
-
Comunicateacum 3 zileOutsourcing von IT-Dienstleistungen in Deutschland: Ihre Lösung mit Feel IT
-
Uncategorizedacum 3 zileIT Outsourcing Services in Switzerland: Boost Your Business Efficiency
-
Uncategorizedacum 3 zileLes services de gestion IT de Feel IT : Optimisation et sécurité pour votre entreprise
-
Actualitateacum 3 zileScandalul Mihail Neamțu – Theodor Paleologu continuă. Cei doi intelectuali se lovesc sub centură: „O canalie cretină”
-
Actualitateacum 3 zileUn stat european vrea să înlocuiască ziua de lucru de 8 ore cu ture de 12 ore. Ce schimbări se pregătesc pe piața muncii
-
Breakingacum 2 zileRadiografia unei toamne electorale în Europa: Serbia, Bulgaria și Spania își reconfigurează viitorul politic la urne
-
Actualitateacum 2 zileSuplimentele cumpărate de milioane de oameni nu protejează creierul de Alzheimer, arată un studiu de lungă durată
-
Breakingacum 3 zileGigi Becali, mărturisire neașteptată despre microfoanele din casă. Ce a făcut latifundiarul din Pipera când a descoperit că e ascultat