Actualitate

„Aşteptăm de 30 de ani un cutremur. Tot de atunci aşteptăm şi reabilitarea”

Publicat

acum 6 ani

august 6, 2019

Nationalul

„Aşteptăm de 30 de ani un cutremur. Tot de atunci aşteptăm şi reabilitarea”

Cert este că în Centrul Vechi, acolo unde sunt sute de terase, imobilele sunt în stare avansată de degradare. Singura speranţă este, deocamdată, în faptul că un seism nu ar duce la prăbuşirea lor… pentru că nu sunt înalte şi se prijină unele de altele.

Centrul Vechi- Bulina roşie de pe harta seismică

Subiectul privind situaţia clădirilor cu risc seismic la nivelul Capitalei capătă o amploare deosebită de fiecare dată când populaţia se confruntă cu un cutemur de o magnitudine mai mare, cu precăderse în zonele presărate cu clădiri vechi, clădiri istorice nereabilitate şi locuite, ale căror structură nu mai asigură siguranţa proprietarilor sau a trecătorilor.

Exerciţiile organizate în Bucureşti de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) arătat faptul că, cel puţin zona Centrului Vechi, este una expusă dezastrelor în cazul unui cutremur mai însemnat. Motivul este legat de structura acestor clădiri şi de faptul că nu au mai fost rehabilitate. Drept urmare, mulţi dintre tinerii care petrec în localurile din zonă ar ajunge victime.

„Situaţia acolo o cunoaştem, sunt puţine clădiri care au fost consolidate, sunt foarte multe clădiri cu risc de prăbuşire. Scenariul nu va fi deloc unul bun clar. Normal că ar exista victime dacă s-ar întâmpla cutremurul în cursul nopţii de exemplu sau sâmbătă, duminică noaptea când este plin acolo.

Deci normal că ar exista victime în cazul în care Centrul Vechi este plin de oameni şi sunt clădiri neconsolidate care oricând pot să se prăbuşească. Sunt câteva clădiri acolo care au fost consolidate dar în mare parte sunt clădiri care nu sunt consolidate.

Nu am o cifră a populaţiei acolo pentru că variază, dar acolo în Centrul Vechi problema este că numărul populaţiei fluctuează după perioadă şi zile, mai ales în weekend. Ştiţi că Centrul Vechi în mare parte este plin de turişti, sunt cluburi, restaurante”, a declarat pentru Gândul şi MEDIAFAX, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

În legătură cu situaţia clădirilor din Capitală şi a riscului la care este expusă o mare parte din populaţie, în cazul unui cutremur de o magnitudine mai mare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a precizat ce anume revine în responsabilitatea proprietarului unei clădiri care se poate dărâma la un cutremur.

„Proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare construcţii au obligaţia să acţioneze pentru urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor din proprietate sau din administrare. Construcţiile cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, se includ în programe anuale de acţiuni privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare pentru reducerea riscului seismic. Construcţiile cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, vor fi finanţate cu prioritate prin programele anuale”, se arată într-un răspuns al MDRAP.

„Trebuie să ne ferim foarte tare de clădirile tip turn care nu se susţin stânga dreapta”

Reprezentanţii Primăriei Municipiului Bucureşti sunt de părere că în ultima vreme în zona Centrului Vechi din Capitală s-au realizat investiţii şi s-au făcut eforturi pentru reabilitarea clădirilor. În programele administraţiei publice au fost cooptaţi şi patronii cluburilor şi cei ai restaurantelor din zonă pentru a fi ajutaţi să consolideze imobilelor.

„Risc seismic I, până în 2017, 343 de clădiri expertizate Risc seismic I, majoritatea în Centrul Vechi. Mai sunt câteva sute risc seismic II şi alte câteva sute, risc seismic III. Ce a făcut administraţia publică locală de astăzi? Tot ce înseamnă risc seismic I, am notificat toţi cetăţenii conform Ordonanţei 20 cu privire la obligaţiile pe care le au să consolideze şi le-am spus ce facilităţi le acordăm.

La iniţiativa doamnei primar am schimbat legislaţia la nivelul Ministerului Dezvoltării şi am dat şi câteva hotărâri de consiliu prin care le-am acordat nişte facilităţi. Până acum proprietarii trebuiau să ramburseze întreaga sumă primăriei pe o perioadă de 25 de ani în rate egale fără dobândă şi am schimbat, 50 la sută susţine primăria, 50 la sută susţine proprietarul. Cei fără venituri sau cu venituri foarte mici sunt scutiţi sută la sută, şi am reuşit să introducem şi agenţii economici, majoritatea erau la parter, să plătească şi ei în 25 de ani pentru că ei nu făceau parte din nicio categorie şi trebuiau să plătească la fiecare lucrare şi de acolo avea foarte multe răspunsuri pentru a se consolida”, a declarat pentru MEDIAFAX, Marius Coaje, consilierul primarului general.

Peste 9.000 de persoane locuiesc în clădiri cu risc seismic, mai arată reprezentanţii Primăriei Generale. În situaţia producerii unui cutremur major în Capitală, specialiştii sunt de părere că cel puţin în zona centrală a Capitalei, nu se vor înregistra pagube însemnate.

„În Centrul Vechi, în zona de cluburi, între bulevardele mari vorbim de mai puţin de 500 de familii care locuiesc. În zona centrală şi dacă vorbim strict de zona Centrului Vechi unde sunt cluburile din punctul meu de vedere de inginer, din punctul de vedere al experţilor tehnici cu care am lucrat, nu este un risc foarte mare de prăbuşire pentru că regimul de înălţime este foarte mic şi clădirile sunt una lângă alta, se susţin. Trebuie să ne ferim foarte tare de clădirile tip turn care nu se susţin stânga dreapta de nimic şi să ne ferim foarte tare de intervenţiile neatorizate pe care le-au făcut cetăţenii de-a lungul timpului. Aceasta este problema”, a mai precizat pentru MEDIAFAX, Marius Coaje.

400 de afaceri în Centrul Vechi. Cât de sigur este pentru clienţi?

Mugur Mihăescu, unul dintre proprietarii de cluburi din Centrul Vechi, este de părere că zona respectivă, pe nedrept este arătată cu degetul ori de câte ori se pune în discuţie subiectul legat de producerea unui seism în Capitală.

„S-a tot vorbit, cred că în fiecare an se tot vorbeşte de cel puţin de două ori despre Centrul Vechi indiferent ce se întâmplă în România, centrul Vechi este în atenţie. Eu mă bucur că este în atenţie dar ar trebui să fie şi alt gen de atenţie. Când a fost vorba despre securitate la incendiu şi s-au întâmplat tragediile prin ţară, se filma Centrul Vechi, când e vreun cutremur se spune despre centrul vechi, faţă de acum 7 ani de zile când a pornit emulaţia asta a Centrului Vechi s-a schimbat enorm, sunt oameni care au investit o grămadă de bani în Centru şi au reconsolidate clădiri şi au făcut securităţi la paraincendiu. Cred că au stingătoare şi în acvarii, aşa cere la noi legislaţia. Asta e, acum cu cutremurele, la fel, dacă o să pice, o să pice o clădire înaltă de 5,6,8 etaje, astea până în 8 etaje.

Cu clădirile cred că la ora actuală, nu vreau să vehiculez o cifră, dar cred că 70-80 la sută din ele sunt earthqueake-free cum s-ar zice şi piaţa dacă este lăsată să funcţioneze le va remedia şi pe celelalte care aparţin de mediul privat. Cele care aparţin de mediul primărie, am văzut că au început şi ei să concolideze clădiri, mă bucur foarte mult că există programul ăsta al primăriei de reconsolidare a clădirilor care le aparţin. Sper ca legislaţia aia în care Gică Contu nu vrea să plece din apartament şi se opune că nu vrea el să aibă deranj în clădire, să se schimbe, să-l dea afară cu forţa pentru că nu este normal şi fir-ar a dracu de proprietate şi cât de sfântă o fi dar dacă proprietatea cade în cap la copilul meu..mai sunt acolo şi sunt peste tot în ţară. Este o problemă de legislaţie şi din câte ştiu s-a mai îmbunătăţit”, a declarat pentru Gândul şi MEDIAFAX, Mugur Mihăescu.

„Marele meu of este că nu există o lege special pentru aşa ceva care să stea după birocraţi şi să ia taurul de coarne şi să zică, care e clădirea cu risc seismic, aia..afară. Faceţi măi clădirile alea o dată, trebuie o lege tranşantă care să spună, mă tu ce clădire, afară, ieşi afară din clădirea ta că e capul copilului meu şi viaţa copilului meu. Ieşi afară ţi-o fac, banii pe masa, a.. nu ai bani, îţi dăm credit, nu ai cu ce să plăteşti creditul, o vinzi, există altul care poate vrea să stea în centrul nu trebuie să stai tu în centru că acolo te-ai mutat tu in 1963. (…) Legislaţia se bate cap în cap, nu poţi că se duce la Curtea Constituţională, asociaţia salvaţi cazul social şi spune că l-ai dat afară l-ai abuzat în casa omului şi vine CCR şi spune că este sfântă proprietatea”, a mai declarat Mugur Mihăescu.

În Centrul Vechi îşi desfăşoară activitatea peste 400 de comercianţi. Cei mai mulţi sunt la zi în ceea ce priveşte legislaţia privind protecţia la incendiu iar investiţiile realizate în consolidarea clădirilor asigură, spun reprezentanţii asociaţiilor, un grad sporit de siguranţă tuturor celor care doresc să viziteze Centrul Vechi.

„Noi ştim că astăzi nu funcţionează niciun business în clădiri cu risc seismic şi nu ar trebui să fie mai mult de 10 clădiri. Trebuie să ne aducem aminte că acum 3-4 ani de zile s-au luat măsuri în ceea ce priveşte partea de reabilitare a clădirilor, s-au reconsolidat multe din clădirile din centrul istoric, mai mult decât atât sunt destul de sigure şi sunt avizate pe partea de securitate la incendiu.

În Centrul Vechi sunt şi clădiri de locuinţe dar foarte puţine, mai multe hoteluri, vreo 4-5. Vecini sunt foarte puţini, nu există mulţi locatari în centrul istoric iar cu hotelurile, restaurantele şi cafenelele ar trebui să fie prieteni cu hotelurile pentru că fac parte din acelaşi business. Cred că mai sunt vreo 2-3 clădiri pe strada Lipscani, pe strada Gabroveni dacă nu mă înşel care ar mai trebui consolidate, cred că sunt clădiri ale primăriei care urmează a fi reconsolidate şi reabilitate. Sfatul nostru de-a lungul timpului pentru comercianţii din Centrul Istoric a fost ca ei să se conformeze măsurilor legale”, a declarat Octav Dura , preşedinte executiv al Asociaţiei Comercianţilor din Centrul Istoric Bucureşti.

„Aşteptăm de 30 de ani un cutremur. Tot de atunci aşteptăm şi reabilitarea”

Locatarii blocurilor din Centrul Vechi spun însă că pe cât de mare este dorinţa ca autorităţile să demareze un proiect pentru reconsolidarea clădirilor cu bulină în care locuiesc, pe atât de mare este teama că nu vor apuca să îşi vadă visul împlinit, spulberat cine ştie când de un cutremur.

În blocul de pe strada Doamnei nr.3 proprietarii şi chiriaşii se feresc să vorbească despre subiect. Sub protecţia anonimatului un bărbat a declarat: „Aşteptăm de 30 de ani un cutremur. Tot de atunci aşteptăm şi reabilitarea. Nu ne bagă în seamă nimeni. Nu vreau să vorbesc mai mult pentru că ştiţi, în ţara asta nu e bine să vorbeşti că cine ştie”.

Un chiriaş la rândul său povesteşte că „această clădire este distrusă. Priviţi acolo sus de tot, margine aceea este căzută, tavanul sus de tot. Ne e teamă, stau aici de 15 ani dar ce să fac. Ăştia sunt oamenii. Unii nu vor să facă. Până acum cutremurele au fost foarte mici, de când stau şi nu s-au simţit dar care a stat atunci vă daţi seama că au simţit. Lumea e aşa de rea”.

O altă femeie, locatar al aceluiaşi bloc a afirmat “am înteles că îl va reabilita. Acum cine ştie. O să vedem. Se simte foarte tare la cutremur“.

„Blocul în care locuiesc, după reabilitare, arată estetic mai bine, este un bloc din anul 1977, este aproved, a avut testul de rigoare. Despre blocurile din Centrul Vechi şi în general am să spun ceva, sună odios dar asta este. Ceea ce are nevoie Bucureştiul este un cutremur foarte mare, să se termine o dată cu nebunia asta, ce este să cadă, să cadă şi să revină Pipera în Centru şi în felul ăsta Bucureştiul va arăta altfel. Ştiu că sună monstruos ce spun şi nimeni nu-şi doreşte victime dar asta ar fi soluţia. Ce ar putea să facă autorităţile, ca reglementările în vigoare să se respecte. În blocul meu când se simte un cutremur mă trezesc şi adorm la loc, sunt în siguranţă”, a declarat Mihai, proprietar al blocului nr.4-6 de pe strada Victor Eftimiu.

Pe de altă parte, Inspecţia de Stat în Construcţii, anunţă prin intermediul unui răspuns la o solicitare MEDIAFAX, faptul că “întreprinde controale privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiei, obligaţie ce revine proprietarilor şi utilizatorilor, privind calitatea în construcţii. În exercitarea controlului de stat în construcţii, personalul cu atribuţii de control şi inspecţie…dispune măsuri proprietarilor, administratorilor sau utilizatorilor, pentru reducerea riscurilor privind siguranţa vieţii oamenilor, după caz, efectuarea de experize tehnice la construcţii, încetarea utilizării construcţiei când în urma unei expertize se concluzionează că prin neasigurarea cerinţei fundamentale rezistenţă mecanică şi stabilitate este pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a cetăţenilor sau poate cauza distrugerea totală sau parţială a construcţiei”.

Cutremurul din 1977: 33 de clădiri s-au prăbuşit, peste 1.500 de oameni şi-au pierdut viaţa

Potrivit unei statistici realizate de către IGSU, prin intermediul proiectului Ro-Risk (evaluarea riscurilor de dezastre la nivel national), în România au fost înregistrate 5 mari cutremure.

Primul a avut loc în data de 10 noiembrie 1940, ora 03.39, cu o magnitudine de 7,4. Au fost înregistrate 593 de decese dintre care 140 la nivelul Capitalei şi 1271 de răniţi, 300 dintre ei în Bucureşti.

Cel de-al doilea sesim major a fost înregistrat la data de 4 martie 1977, ora 21.21, având magnitudinea de 7,7 pe scara Richter. La nivel national şi-au pierdut viaţa 1579 de persoane dintre care 1424 în Bucureşti, 11321 de personae au fost rănite, 7598 dintre ele în Capitală.

Următoarele seisme cronologic, au fost înregistrate pe 30 august 1986, 7,1 grade, 30 Mai 1990, 6,9 grade şi 12 Iulie 1991 având o magnitudine de 5,6 grade.

Comentarii Facebook

Articole pe aceiasi tema:ani Aşteptăm atunci cutremur de prima reabilitarea Şi tot

Urmatorul

Fifor, întrebat despre relaţia dintre poliţiştii şi clanurile din Caracal: Nu ştiu la ce vă referiţi

Nu ratati

Un avion British Airways a aterizat de urgenţă la Valencia după ce cabina aeronavei s-a umplut de fum

Nationalul

Comenteaza si tu

Actualitate

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Publicat

acum 2 zile

ianuarie 30, 2026

1SEO

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.

Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.

Reducerea dezordinii și a distragerilor

Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.

Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.

De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.

Creșterea productivității angajaților

Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.

Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.

În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.

Un spațiu de lucru mai curat și sigur

Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.

Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.

Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.

Concluzie

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.

Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

Publicat

acum 2 zile

ianuarie 30, 2026

1SEO

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.

Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.

Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.

Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)

Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.

Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:

Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
Creșterea confortului interior;
Prevenirea condensului pe margini.

Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.

Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul

O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.

Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:

Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.

Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.

Măsurarea performanței înainte și după schimbare

O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.

Evaluarea performanței se poate face prin:

Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).

După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.

Concluzie

Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.

Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Publicat

acum 2 zile

ianuarie 29, 2026

1SEO

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.

Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.

Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?

O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.

Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.

Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile

Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.

Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.

Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer

Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.

Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:

Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.

Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.

Concluzie

Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.

În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare