Un concert de excepție marca inimitabilă a Kremeratei Baltice la Ateneul Român

0
27

De la ora 16:30, în seria Recitaluri și concerte camerale, la Ateneul Român a avut loc concertul ansamblului Kremerata Baltica. Dirijorii acestui ansamblu renumit au fostGidon Kremer și Fuad Ibrahimov. Soliștii după-amiezii au fost violonistul Gidon Kremer, pianiștii Pascal și Ami Rogé – pian și tânăra violonistă Džeraldas Bidva.

În program am ascultat  Concertino-ul pentru vioară și orchestră de coarde  de M. WeinbergIntermezzo op. 12 nr. 2 al lui George EnescuSimfonia concertantă pentru două piane și orchestră de coarde de Dinu LipattiAria și Scherzino pentru vioară și orchestră, de George Enescu și Simfonia nr. 10 de M. Weinberg.

Exuberanța,talentul,prospețimea și acea știință de a cânta împreună au fost principalele atuuri remarcate atât de muzicieni, de publicul cunoscător cât și de, fanii veniți special să vadă și să audă „pe viu” evoluția ansamblului Kremerata Baltica.

Acest ansamblu a devenit o adevărată bornă, un reper în lumea muzicală contemporană, din moment ce ansamblul a fost creat în urmă cu peste două decenii de charismaticul violonist leton Gidon Kremer. Selectat și înnoit periodic, sistematic cu cei mai buni, serioși muzicieni, această orchestră de cameră continuă și astăzi să impresioneze audiențele prin vitalitatea și diversitatea programelor sale, la limita dintre „a crea muzică” și performanța academică propriu-zisă. Kremerata Baltica a devenit atât de apreciată, încât și-a fondat propriul festival și a colaborat cu nume precum cellistul Yo Yo Ma, violonistă Patricia Kopatchinskaja, dirijorul Sir Simon Rattle și nenumărați alții. Cu sediul la Riga, ansamblul este susținut în prezent direct de guvernele din Letonia, Lituania și Estonia.

Membrii ansamblului Kremerata Baltica sunt cu toții personalități muzicale remarcabile, selecționați printr-un proces de audiție foarte riguros. Printre soliștii celebri cu care a cântat Kremerata Baltica se numără soprana Jessye Norman, pianiștii Mikhail Pletnev, Evgeny Kissin și Oleg Maisenberg, violoniștii Thomas Zehetmair și Vadim Repin și violonceliștii Boris Pergamenshikov și Yo Yo Ma. Ansamblul a colaborat cu dirijori celebri, printre care Sir Simon Rattle, Esa-Pekka Salonen, Christoph Eschenbach, Kent Nagano, Heinz Holliger şi Vladimir Ashkenazy.

Dîn punctul de vedere al selectării, abordării repertoriului, rămâne definitorie abordarea creativă în a promova și lărgi literatura de specialitate destinată orchestrei de cameră care trece dincolo de mainstream și numeroase premiere mondiale ale unor compozitori postmoderni.În acest sens stă mărturie „After Mozart”, un proiect care reflectă muzica secolului XXI cu care au câștigat un Premiu Grammy.

Această viziune și alegere a fost utilizată  și în programul propus pentru această ediție a Festivalului internațional George Enescu, în cadrul căruia audiența a descoperit piese auzite în premieră dar și două compoziții enesciene ce au onorat memoria maestrului pe scena Festivalului care a adus  crezul „că muzica unește suflete.”

Am rămas plăcut impresionat de acea energie debordantă, de acel suflu și vigoare a tuturor membrilor orchestrei.Prestația de excepție a soliștilor, pe deplin adecvată opusurilor atent selectate au convins audiența.

Mi-a plăcut în mod special Concertino-ul pentru vioară și orchestră de coarde a scris la începutul lunii iulie 1948 de către Weinberg .Acest concert explică și prezintă natura pastorală a opusului. Cele trei mișcări nu se îndepărtează niciodată departe de spiritul eminamente liric. Partea stilistică a viorii este deosebit de pretențioasă, în special în final, dar acest amănunt a fost expresivizat atât de Gidon Kremer cât și de membrii ansamblului Acești factori combinați au sugerat că lucrarea poate fi cu adevărat accesibilă. Concertino-ul a reușit să fie inclus ca un preambul pe deplin relevant ce a introdus publicul în acea dispoziție propice, lirică, fără a avea dimensiunile unei lucrări  simfonice, dar cu intervenții și pasaggi ale fiorii soliste ce a expus din punct de vedere muzical un discurs coerent, logic și plin de poezie.

A urmat Simfonia concertantă op. 5 pentru două piane și orchestra de coarde de Dinu Lipatti, compusă la Paris pe 11 aprilie 1938.Acest opus de tinerețe poartă dedicația: “A mon Maître Charles Münch”.Prima audiție a fost în Paris la10 mai 1939, atunci când Clara Haskil și Dinu Lipatti au fost acompaniați de Ionel Ptin
De altfel, lucrarea a primit Premiul tinerilor compozitori la București în anul 1940.

Cele trei părți ale acestei frumoase lucrări concertante au fost: Molto maestoso, Molto Adagio și Allegro ccon spirito.Interpretarea celor doi pianiști Pascal și Ani Rogé a fost una rafinată, plină de sevă și înțelegere superioară din punct de vedere muzical.

A urmat Aria și Scherzino pentru vioară și orchestră de George Enescu în interpretarea tânărului violonist Džerlada Bidva.

Lucrarea a fost aplaudată de către publicul select al Ateneului român.

După pauză am audiat Simfonia a Zecea opus 98 de Weinberg, condusă de această dată de membrul fondator, titratul și respectatul violonist Gidon Kremer.

Cele patru părți ale acestei simfonii s-au derulat într-o formă ce a amintit de concertele grosso din perioada Barocului, transpuse și aduse în febrilă perioadă a mijlocului de secol al XX-lea marcat de represiunea și dominația ideologică pur sovietică.

Am avut ce remarca, în mod cu totul aparte cadența solistică din finalul celei de-a patra părți, una deosebit de apăsătoare ce a amintit de temutul univers concentraționar, de propagandă Statului unic și de liniile directoare ale acestuia.

Ca bis, că o altă mărturie plină de apreciere și respect față de memoria compozitorului polonez de origine evreiască M.Weinberg, Gidon Kremer și Kremerata Baltică au oferit două piese din muzica de film, extrem de sensibilă și diversă că imagini sonore  total diferite de tenebrosul, agitatul și totodată extrem de dificil concerto grosso prezentat ca Simfonia a X a de același compozitor

Aplauzele publicului au fost o mărturie elocventă a succesului acestui longeviv virtuoz ce a strălucit, la o vârstă plină pe scena Ateneului român.

Versatilii muzicieni letoni au simțit căldura publicului și au oferit aceste piese ca bis, care au detensionat atmosfera generală.

 

Sursa foto: https://google.ro

Această  prezentare a fost realizată de către Prof.Dr.Daniel Mihai CNA Regina Maria Constanța redactor șef al platformei media independente Criteriul Național

 

 

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here