Connect with us

Actualitate

INTERVIU INTEGRAL „Gândurile lui Cristoiu”. Prezidenţiabilul Viorel Cataramă: Programul lui Orban este identic, dacă nu mai rău decât al PSD-ului, pentru că nu au curaj să-şi taie propriile privilegii

Publicat

pe

INTERVIU INTEGRAL „Gândurile lui Cristoiu”. Prezidenţiabilul Viorel Cataramă: Programul lui Orban este identic, dacă nu mai rău decât al PSD-ului, pentru că nu au curaj să-şi taie propriile privilegii

Candidatul DL a explicat de ce toate partidele care s-au perindat la putere după Revoluţie încoace  nu au luat măsuri pentru întărirea sectorului privat.

„E vorba de interesul personal al celor care fac politică. Timp de treizeci de ani oamenii s-au învăţat să stea cu mâna întinsă la stat, oficial, sau să mai şi fure. Şi ei şi familiile lor şi membrii tuturor partidelor s-au angajat la stat şi şi-au dat privilegii. (…) în acest moment, 85% din membrii partidelor politice existente, toate partidele sunt angajaţi la stat şi îşi primesc beneficiile şi fac parte din clasa de mijloc din România, având venituri de patru ori, cinci ori mai mari decât cei de la privat pentru că sunt angajaţi la stat. Păi şi atunci cum să-şi taie ei singuri privilegiile?”, a afirmat Viorel Cataramă.

În opinia sa, există un interes pentru slăbirea sectorului privat prin crearea unei imagini negative.

“Cei care sunt la butoane nu doresc sector privat puternic şi dacă nu ne putem întoarce la anii 90 să-i arătăm cu degetul că sunt chiaburi şi aşa mai departe, acum îi arătăm <uite, mă, nu vă dau bani de salarii, bagă totul pentru ei, fură> şi aşa mai departe, pentru că în momentul în care ai interesul să ai o aristocraţie bugetară atât de puternică şi umflată de privilegii, nu poţi avea asta decât dacă sectorul privat e slab. (…) Dacă ei vor să-şi continue şi să-şi menţină privilegiile, trebuie întotdeauna să arate către sectorul privat, că este ceva incorect, în neregulă şi uşor, uşor venim cu teorii, uitaţi că în ultimul timp, în baza globalizării venim şi spunem, trebuie să începem să facem analizări că nu merge, începem să luăm nişte măsuri restrictive pentru unii care nu plătesc taxe la bugetul statului, trebuie să luăm măsuri, deci, trebuie să îi pedepseşti pe ăia care muncesc, singurii care muncesc cu profit şi care alimentează cu bani bugetul statului (…) Aceste generaţii de politicieni îşi împart cele patru, cinci milioane de voturi ale bugetarilor, iar cei care sunt în sectorul privat, diaspora şi în România sunt descurajaţi pe toate căile şi mijloacele să voteze. Asta e propaganda globalistă”, a susţinut candidatul DL.

Fost membru al PNL, Viorel Cataramă nu crede că programul prezentat de premierul desemnat Ludovic Orban este un program de dreapta, ci unul de sânga, în care sunt menţinute privilegiile.

„Şi astăzi de fapt îl auzim pe Ludovic Orban spunând că e de dreapta. Dar dacă te uiţi la programul lui este identic dacă nu mai rău decât al PSD-ului pentru că nu au curaj să-şi taie propriile privilegii. Vorbesc frumos, că sunt parteneri ai sectorului privat, dar trag în sectorul privat, îl controlează, îl amendează, îl distrug, îi alungă din ţară pentru că nu au nevoie de un sector privat puternic, ei sunt exponenţii globalizării. Ei vor globalizare, globalizare înseamnă să te deschizi la importuri, la împrumuturi, să fi dependent de străinătate şi să accepţi în interiorul ţării rezultatele globalizării care sunt la fel de rele ca şi rezultatele din comunism. Adică monopoluri şi pe cale de consecinţă lipsirea cetăţenilor de anumite libertăţi fundamentale”, a explicat candidatul Dreptei Liberale.

Viorel Cataramă a explicat mecanismul şi efectele creşterii importurilor asupra economiei româneşti şi a criticat şi lipsa de implicare a preşedintelui Iohannis, candidat susţinut de PNL pentru un nou mandat la Cotroceni.

“În fiecare zi le cresc veniturile şi pot cumpăra mai multă marfă din import. Ce-i interesează pe ei că România se prăbuşeşte? Ce problemă au ei? Nu, ei şi familiile lor şi rudele lor şi amantele lor şi aşa mai departe şi prietenii o duc bine. (…) Deci, din acest motiv reformarea actualelor partide politice, în sensul adoptării unor politici de dreapta este imposibilă. Pentru că adoptarea unei politici de dreapta îi taie privilegiul. Păi l-aţi auzit pe Klaus Iohannis sau pe oricine altcineva din Parlament să ţipe pentru pensiile speciale, pentru ajutoarele sociale date aristocraţiei bugetare, pentru salariile de patru, cinci ori mai mari, pentru nenorocirea din sectorul privat? Nici vorbă, nici vorbă, toată lumea tace chitic, nicio problemă”, a acuzat prezidenţiabilul DL.

Viorel Cataramă a explicat, totodată, şi de ce ţări precum Polonia Ungaria şi Cehia şi-au protejat economia, capitalul autohton şi exportă foarte mult, şi a susţinut că noi, românii, spre deosebire de cele trei popoare, suntem rupţi în fund şi nerespectaţi  în lume.

“Noi am avut ghinionul să fin îndreptaţi către un socialism cu faţă umană care s-a transformat în ce s-a transformat. Aceste trei ţări şi-au protejat capitalul autohton şi economia, şi-au blocat pe cât posibil importurile şi au crescut exporturile. În Polonia e aproape imposibil să vinzi, dar din Polonia vine foarte multă marfă, mult mai ieftină decât în România. Aceste trei ţări, crescându-şi sectorul privat, economia şi exporturile, sunt independente, nu sunt dependente, nu au împrumuturi, nu depind de importuri şi atunci, ca şi Turcia, poate să bată cu pumnul în masă ca să-şi apere interesele, bunăoară preşedintele Poloniei s-a dus la Donald Trump, a negociat şi a obţinut ridicarea vizelor, iar al nostru preşedinte pentru că noi suntem rupţi în fund a obţinut o şapcă de doi bani”, a acuzat Viorel Cataramă.

Redăm interviul integral:

Monica Mihai: Bună seara şi bine v-am găsit la o nouă ediţie ”Gândurile lui Cristoiu”, aşa cum v-am obişnuit deja în fiecare seară, avem invitat unul dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale. În această seară îl avem pe domnul Viorel Cataramă. Bine aţi venit.

Viorel Cataramă: Bună seara.

Monica Mihai: Şi domnul Ion Cristoiu, analist politic şi jurnalist împreună cu care vom adresa întrebări pentru a afla cât mai multe despre ce propune domnul Viorel Cataramă ca proiect de ţară. Domnule Viorel Cataramă, v-am citit programul electoral, dar înainte să ajungem la proiectul de ţară aş vrea să vă întreb ce v-a determinat să vă înscrieţi în această cursă prezidenţială şi ce vă recomandă pentru această funcţie?

M-am înscris din disperarea unui om care de 30 de ani lucrează în sectorul privat, tamponat sub o formă sau alta de statul socialist român. Mă recomandă ce-l recomandă şi pe Donald Trump

Viorel Cataramă: M-am înscris din disperare. Din disperarea unui om care de 30 de ani lucrează în sectorul privat, sector care de 30 de ani este tamponat sub o formă sau alta de statul socialist român. Exporturile sunt descurajate, importurile sunt încurajate, societăţile private dau faliment şi pe cale de consecinţă cinci milioane de români au plecat în străinătate iar zilnic, în acest moment, 200 de români pleacă în străinătate prin închiderea unor societăţi din sectorul privat. Activitatea economică este în scădere, producătorii români nu mai au piaţă de desfacere nici la export nici pe piaţa internă afacerile sunt în pericol şi este evident că în condiţiile în care toate partidele politice sunt de stânga, sunt socialiste, neomarxiste sau neocomuniste şi toate, dar absolut toate, umflă statul până plezneşte şi dau privilegii nenumărate şi ajutoare sociale celor care sunt angajaţi la stat, cineva trebuie să apere şi sectorul privat şi nu poţi apăra din tribună, trebuie să intri în arenă şi să joci. Deci, disperarea m-a făcut să încerc să lupt pentru interesele economiei româneşti şi ale sectorului privat. Ce mă recomandă? Ce-l recomandă şi pe Donald Trump. Experienţa de om de afaceri care timp de 30 de ani, cu bune şi cu rele, controversat, dar a reuşit să supravieţuiască tuturor problemelor, ştie să conducă o societate şi este cel mai calificat dintre toţi să conducă o ţară pentru că şi o ţară se conduce după următorul principiu: trebuie să faci profit ţara ta şi pentru cetăţenii ei şi profitul se face prin negocieri şi prin relaţii economice şi printr-o economie puternică bazată pe un sector privat puternic.

Monica Mihai: Proiectul dumneavoastră de ţară pe care l-aţi propus este unul capitalist aproape întru totul. Voiam să vă întreb cum veţi pune în aplicare tot ceea ce aţi scris aici în programul electoral, având în vedere că clasele din România este puţin probabil să vă voteze în contextul dat, adică susţinerea puternică a sectorului privat, salariul minim stabilit prin negocieri între patronate, eliminarea privilegiilor aristocraţiei bugetare, anularea tuturor ajutoarelor sociale pentru persoanele apte de muncă?

Viorel Cataramă: Da, ce e cu asta?

Monica Mihai: Sunt nişte propuneri destul de radicale poate pentru…

Ion Cristoiu: Păi, cine vă votează?

Monica Mihai: Cine vă votează, asta este…

Ion Cristoiu: Nu în sensul negativ, în sensul…

Viorel Cataramă: Păi hai să luăm, maestre Cristoiu, avem două milioane de pensionari cu pensia sub 1000 de lei. Principalul punct al programului nostru este pensia minimă, legată de salariul minim, 80% dar nu mai puţin de 1000 de lei. Sunt două milioane de pensionari care au pensia minimă sub 1000 de lei. Între 650 şi 950. Noi legăm pensiile de salarii, adică în momentul în care creşte salariul minim creşte automat şi pensia. O dată, doi, sunt patru milioane de angajaţi în sectorul privat din România care au salarii de patru ori mai mici decât cei care sunt angajaţi la stat şi care consideră asta o mare nedreptate şi e firesc să fie aşa pentru că sectorul privat este singurul sector care alimentează cu impozite şi taxe, prin munca lor, pe cei care primesc avantaje nemeritate. Deci doi şi cu patru fac şase milioane de români. Mai sunt cinci milioane de români în diaspora care toţi muncesc de dimineaţă până seara, oameni care au plecat din România pentru că munca lor nu a fost apreciată. Am ajuns la unsprezece milioane, contra, domnul maestru Cristoiu, contra a patru milioane de bugetari, adică 1,5 milioane angajaţi la stat plus familiile, rudele, amantele şi prietenii.

Ion Cristoiu: Reformulăm întrebarea. Chestiunea… ştiu foarte bine, v-am citit şi eu programul, sunteţi unul, că nu pot sa spun chiar singurul candidat, care aveţi chiar lucruri foarte limpezi din punctul de vedere al proiectului.

Viorel Cataramă: Nu greşiţi, sunt singurul.

E vorba de interesul personal al celor care fac politică. Timp de treizeci de ani oamenii s-au învăţat să stea cu mâna întinsă la stat, oficial, sau să mai şi fure.

Ion Cristoiu: De treizeci de ani avem această chestiune, întrebare, o cunosc foarte bine, de ce totuşi, dumneavoastră aveţi dreptate când spuneţi că ar trebui… de ce totuşi partidele nu au implementat până acum un program de dreapta, măcar un sfert din ce spuneţi dumneavoastră, adică (?) … ele erau proaste şi dumneavoastră sunteţi bun? Vreau ca analize, ce s-a întâmplat 30 de ani?

Viorel Cataramă: E vorba de interesul personal al celor care fac politică. Timp de treizeci de ani oamenii s-au învăţat să stea cu mâna întinsă la stat, oficial, sau să mai şi fure. Şi ei şi familiile lor şi membrii tuturor partidelor s-au angajat la stat şi şi-au dat privilegii. Din 90 până astăzi. Campioni au fost liberalii, domnul Tăriceanu a crescut cu 400 de mii angajaţii la stat, Adrian Năstase la fel, astfel încât, în acest moment, 85% din membrii partidelor politice existente, toate partidele sunt angajaţi la stat şi îşi primesc beneficiile şi fac parte din clasa de mijloc din România, având venituri de patru ori, cinci ori mai mari decât cei de la privat pentru că sunt angajaţi la stat. Păi şi atunci cum să-şi taie ei singuri privilegiile? Îşi împart cei patru… 4,5 milioane de voturi ale bugetarilor şi forţează pe cei care sunt în sectorul privat să meargă în diasporă pentru că dacă avem un sector privat puternic acel sector privat votează o forţă politică de dreapta autentică, nu una care e vopsită. Simplu.

Ion Cristoiu: Asta e o ştire interesată, asta că ei, marea majoritate, clientela partidelor care lucrează la bugetari. Încă o dată, amândoi ştim că totuşi nu reuşeşte să se creeze în România o stare de spirit pro capitalistă. Mă înşel eu? Care să vă voteze pe dumneavoastră. Nu de altceva, nu pe mine.

Viorel Cataramă: Păi dacă nimeni nu o încurajează. Până la apariţia Dreptei Liberale, nimeni nu a vorbit de capitalism pe scena publică din România. Suntem singurul partid care vorbim, suntem singurul care spunem că tăiem toate privilegiile aristocraţiei bugetare şi concediem 500 de mii de bugetari suntem singurul partid care spunem cum vom creşte salariile în mod natural în sectorul privat, cum vom dezvolta economia. Păi atunci oamenii au fost disperaţi foarte mulţi ani pentru că cei care erau anti-PSD se vopseau în culorile dreptei. Spuneau că, dacă sunt anti-PSD, ei sunt de dreapta. Şi astăzi de fapt îl auzim pe Ludovic Orban spunând că e de dreapta. Dar dacă te uiţi la programul lui este identic dacă nu mai rău decât al PSD-ului pentru că nu au curaj să-şi taie propriile privilegii. Vorbesc frumos, că sunt parteneri ai sectorului privat, dar trag în sectorul privat, îl controlează, îl amendează, îl distrug, îi alungă din ţară pentru că nu au nevoie de un sector privat puternic, ei sunt exponenţii globalizării. Ei vor globalizare, globalizare înseamnă să te deschizi la importuri, la împrumuturi, să fi dependent de străinătate şi să accepţi în interiorul ţării rezultatele globalizării care sunt la fel de rele ca şi rezultatele din comunism. Adică monopoluri şi pe cale de consecinţă lipsirea cetăţenilor de anumite libertăţi fundamentale.

Ion Cristoiu: În 1990-1991, dumneavoastră eraţi şi sunteţi un brav om politic, era o spaimă de spune cuvântul patron, mai ţineţi minte? Spuneam investitor. Acum aveţi curajul să spuneţi că sunteţi patron?

Viorel Cataramă: Dar cum să nu, eu am spus tot timpul…

Ion Cristoiu: În 90 nu erai, erau investitor, nu ţineţi minte?

Viorel Cataramă: Nu, nu. Nu.

Ion Cristoiu: Nu dumneavoastră, erau anumiţi…

Viorel Cataramă: Deci, de 30 de ani, domnule Cristoiu, clasa politică socialistă alimentează această idee că cei care lucrează în sectorul privat, fiind proprietari, acţionari şi aşa mai departe sunt elemente negative care fură, fac evaziune fiscală şi aşa mai departe şi în mentalul colectiv, până astăzi, lumea spune da, suntem partenerii sectorului privat în general, dar când vorbim de un om de afaceri să intre în scena publică, imediat e controversat, are probleme, cutare şi aşa mai departe. Deci, prin urmare, la nivel declarativ, cu toţii susţinem sectorul privat, dar în fapt, în tot ce adoptăm în parlament, prin codul fiscal, prin creşterea aristocraţiei bugetare, prin măsurile întreprinse de diverse instituţii şi ministere lovim cât putem de mult în sectorul privat.

Ion Cristoiu: În  1990, 1991, 1992 explica spaima faţă de patron prin conotaţiile negative din perioada comunistă ale cuvântului patron. Patronul era exact ce ziceţi dumneavoastră acum, adică era chiabur, gras, exploatator, bea sângele poporului, nu, pe bune. Dar acum au trecut 30 de ani, au venit numeroase generaţii, de ce rămâne în continuare cuvântul patron, cum spuneţi dumneavoastră, în imaginea publică…?

Viorel Cataramă: Pentru că s-a transformat, întrucât salariile din sectorul privat sunt de patru ori mai mici decât la stat, se arată cu degetul către patroni că ei nu dau, că îşi bagă banii în buzunar, că din cauza asta n-au oamenii, sectorul privat, salarii mai mari pentru că patronii sunt hrăpăreţi. Asta e simplu.

Ion Cristoiu: Păi şi de ce dumneavoastră, patronii, sunteţi controversaţi şi bugetarii nu? Ca imagine publică mă preocupă, nu v-a preocupat asta? Eu nu am auzit un ziar lăudând un patron. Uite, spuneţi-mi, presa de ce nu zice ce bun e patronul cutare?

Viorel Cataramă: Uite, eu îmi aduc aminte că atunci când conduceaţi cu mare succes Evenimentul Zilei dumneavoastră lăudaţi reprezentanţi ai sectorului privat.

Ion Cristoiu: Probabil, eram inconştient. Bun, dar sunteţi de acord că e o stare de spirit pe care noi nu reuşim să o dăm peste cap. De ce?

Viorel Cataramă: Pentru că cei care sunt la butoane nu doresc sector privat puternic şi dacă nu ne putem întoarce la anii 90 să-i arătăm cu degetul că sunt chiaburi şi aşa mai departe, acum îi arătăm ”uite, mă, nu vă dau bani de salarii, bagă totul pentru ei, fură” şi aşa mai departe, pentru că în momentul în care ai interesul să ai o aristocraţie bugetară atât de puternică şi umflată de privilegii, nu poţi avea asta decât dacă sectorul privat e slab. În momentul în care sectorul privat începe să crească, atunci el se încolonează în spatele unui partid cu adevărat de dreapta. Cum e partidul Republican în Statele Unite, cum e partidul Conservator în Anglia, cum e partidul Liberal în Australia, Liberal-democraţii în Japonia, Creştin-Liberalii în Chile şi aşa mai departe. Deci, dacă ei vor să-şi continue şi să-şi menţină privilegiile trebuie întotdeauna să arate către sectorul privat că este ceva incorect, în neregulă şi uşor, uşor venim cu teorii, uitaţi că în ultimul timp, în baza globalizării venim şi spunem, trebuie să începem să facem analizări că nu merge, începem să luăm nişte măsuri restrictive pentru unii care nu plătesc taxe la bugetul statului, trebuie să luăm măsuri, deci, trebuie să îi pedepseşti pe ăia care muncesc, singurii care muncesc cu profit şi care alimentează cu bani bugetul statului. Sigur că cu cât banii la sectorul privat sunt mai puţini, cu atât împrumuturile sunt mai mari şi avem suficiente exemple. Dar asta nu contează, nu-i aşa, că până intră România în incapacitate de plată, aceste generaţii de politicieni îşi împart cele patru, cinci milioane de voturi ale bugetarilor, iar cei care sunt în sectorul privat, diaspora şi în România sunt descurajaţi pe toate căile şi mijloacele să voteze. Asta e propaganda globalistă, noi suntem singurul partid care milităm pentru stat naţiune, România stat-naţiune.

Monica Mihai: Aţi vorbit despre concedierea a 25% dintre funcţionarii de stat, adică…

Viorel Cataramă: Disponibilizarea şi relocarea lor în sectorul privat.

Monica Mihai: Cum aveţi de gând să implementaţi acest lucru pentru că 500 de mii de locuri de muncă este greu de crezut că vor apărea peste noapte în sectorul privat?

Viorel Cataramă: Sunt astăzi. 500 de mii de locuri de muncă. Doamnă, noi astăzi aducem asiatici, srilankezi, pakistanezi şi statul român îi plăteşte cu 1000 de euro. 1000 de euro.

Nu mai există forţă de muncă pentru că producătorii români nu mai au piaţă de desfacere, nu mai pot vinde la export, nu mai vinde la intern.

Monica Mihai: Da, dar e domeniu diferit, adică îi aduc în construcţii, dar vorbim de funcţionari publici care totuşi au altă specializare, adică…

Viorel Cataramă: Bun. Deci astăzi în România, chiar venind încoace am auzit o ştire, au scos la concurs 200 de posturi şi s-au înscris 40 de oameni pentru că, nu-i aşa, am alungat forţa de muncă din România şi nu mai există forţă de muncă în România. Dar nu mai există forţă de muncă pentru că producătorii români nu mai au piaţă de desfacere, nu mai pot vinde la export, nu mai vinde la intern. Pentru că dacă tu vinzi cu 30% mai scump, de aia nu avem noi roşii româneşti în magazine, cartofi şi aşa mai departe pentru că ce vine din import e cu 30-40% mai ieftin decât produce românul. Şi atunci, sigur degeaba produci dacă nu ai unde să vinzi. Eu vă întreb următorul lucru şi după aia răspund. Timp de 30 de ani cinci milioane de români au fost forţaţi să plece din sectorul privat în străinătate. A interesat pe cineva, a pus cineva vreodată în cazul acestor cinci milioane de români întrebarea pe care mi-o puneţi dumneavoastră mie? Nu. Nu a interesat pe nimeni. Hai, plecaţi, să scăpăm de voi. Eu vă răspund, locurile în economie se creează sprijinind economia, producţia, exporturile şi piaţa internă, cum face Donald Trump în America.

Monica Mihai: Ceea ce propuneţi dumneavoastră nu cred că e un lucru care se poate transforma peste noapte, adică în momentul în care scoateţi 500 de mii de oameni din locurile de muncă pe care le au nu cred că vor apărea în secunda următoare celelalte locuri de muncă.

Viorel Cataramă: Ba da. Sunt locuri de muncă numai să vrei să munceşti. Problema la noi în România este că aproape nimeni nu vrea să muncească, toată lumea stă cu mâna întinsă la stat, acolo vin avantajele, nu? Cu cât bei mai multe cafele, cu cât citeşti mai mult presa online cu cât joci jocuri pe calculator mai mult, cu atât mai multe beneficii primeşti, cu cât lucrezi mai mult în sectorul privat, cu atât primeşti lovituri. Asta este mentalitatea astăzi în România. Vor exista şi există suficiente locuri de muncă prin creşterea activităţii economice dacă oamenii vor să muncească, dacă nu vor să muncească asta e altceva. Noi nu vrem ca vreo persoană aptă de muncă să mai fie sprijinită de stat cu niciun ajutor social. Fie că se cheamă ajutor social direct, fie că este tichet de masă, fie că e voucher de vacanţă nimic. Trebuie ca toată lumea să-şi câştige bunăstarea prin muncă, iar statul să se ocupe numai de persoanele care nu pot muncii, bătrânii, şi v-am spus cu pensiile, copiii, şi o să dezvolt subiectul, şi bolnavii, asta e tot. Restul la muncă, toată lumea. Câştigi din muncă.

Monica Mihai: Aţi vorbit de deficit bugetar 0, cum aveţi de gând să ajungeţi la această performanţă?

Viorel Cataramă: Tăind cheltuielile inutile vă dau un exemplu ca să înţelegem, să înţeleagă şi telespectatorii şi dumneavoastră. Avem astăzi 40 de judeţe, în programul nostru sunt numai 15 judeţe, pe structura aproximativă a Curţilor de Apel. Gândiţi-vă că de aici se disponibilizează 200 de mii de angajaţi. 200 de mii de angajaţi dispărând, direcţia judeţeană de agricultură, direcţia judeţeană de sănătate, direcţia judeţeană de stat degeaba, direcţia judeţeană, direcţia judeţeană. 200 de mii de oameni se disponibilizează numai de aici. Doamnă, astăzi, vă dau un exemplu, Bistriţa Năsăud. Primăria Bistriţa Năsăud avea în 1989 90 de angajaţi. Astăzi are 1480. Au apărut telefoanele mobile, internetul, calculatoarele şi noi am crescut de 14 ori. Ca să înţelegem ce se întâmplă astăzi în România. este o dramă absolută, oamenii sunt atât de mulţi încât nu au ce face. Funcţionarii, unii funcţionari, nu spun toţi, nu au de lucru, se plictisesc şi sunt umflaţi de beneficii. Deci 200 de mii de oameni pleacă în sectorul privat şi muncesc, să lucreze, îşi fac firme, că sunt deştepţi, nu-i aşa? Pentru că statul va încuraja sectorul privat şi producţia, îşi fac firme, se angajează, îşi găsesc activităţi. Dacă vrei poţi, problema e să vrei. Că dacă nu vrei, nu poţi.

Monica Mihai: Cum veţi implementa toate aceste lucruri cu un guvern potrivnic, pentru că dacă veţi ajunge preşedinte nu este garantat că veţi avea un guvern care să vă susţină ideile şi programul.

Viorel Cataramă: Voi lupta pe viaţă şi pe moarte, aşa cum face Boris Johnson aşa cum face Netanyahu în Israel şi voi organiza alegeri anticipate până când se va constitui un guvern care sprijină programul politic al preşedintelui. În acele ţări nu există preşedinte ales de popor. La noi, avem un preşedinte ales de popor. Sigur că niciunul dintre contracandidaţii mei nu au program. Că ei spun, toată lumea spune că preşedintele nu are niciun fel de posibilitate de a influenţa politica economică, i s-au luat atribuţiuni, vrăjeală. Nici vorbă de aşa ceva. Preşedintele are toate armele şi eu vă spun cum aş face eu. Prima vacantare a postului de prim-ministru, indiferent cu ce propunere vin partidele, dacă acel om nu împărtăşeşte programul meu politic pe care l-aţi citit dumneavoastră aici nu-l numesc şi numesc o persoană care-mi împărtăşeşte programul politic. N-are decât Parlamentul să-l respingă o dată şi de două ori, după care organizez alegeri anticipate, fac alegeri anticipate şi de două ori într-un an. Care e problema? Până când pot să nominalizez un prim-ministru care este ataşat programului meu politic, pentru că dacă 7-8 milioane de români te votează preşedinte pe baza unui program, tu trebuie să lupţi ca să pui în aplicare acel program. Că alţii până acum, timp de 30 de ani, n-au făcut-o e o altă chestiune. Modelul meu e Donald Trump, e Boris Johnson care luptă pe viaţă şi pe moarte cu socialiştii, cu globaliştii ca să-şi impună programul politic, da? În Anglia, unde discutăm de patria democraţiei a suspendat Parlamentul organizează alegeri anticipate, nu s-a lăsat până nu a organizat alegeri anticipate. Luni i-au respins proiectul, marţi i l-au votat. Asta înseamnă să lupţi pentru programul tău. Aşa voi face eu. Şi vă spun eu, la cât sunt de laşi, şi la cât nu vor să renunţe la privilegii, din a doua încercare votează şi o păpuşă gonflabilă Parlamentul.

Ion Cristoiu: Domnul Cataramă, vă ştiu din anii 90, dar deja nu mai am firul evoluţiei dumneavoastră în calitate de om de afaceri. Facem o scurtă recapitulare. Nu mai ţin minte, de ce nu sunteţi miliardar? O să spună votanţii dumneavoastră.

Viorel Cataramă: Dar ce sunt?

Ion Cristoiu: Nu ştiu, sunteţi miliardar?

Viorel Cataramă: Sunt rupt în fund sau cum?

Ion Cristoiu: Nu, păi sunteţi miliardar? Vă întreb?

Viorel Cataramă: Sunt om de afaceri din 90 până astăzi, cu afaceri solide în domeniul producţiei, cu sute şi mii de angajaţi, tot timpul am figurat în top 300 sau top 500 cu mai mulţi sau mai puţini bani, deci, domnule Cristoiu…

Ion Cristoiu: N-am vrut să vă jignesc…

Viorel Cataramă: Nu, staţi puţin, că nu e o jignire, Doamne fereşte

Ion Cristoiu: Eu, de exemplu, nu sunt miliardar şi nu mă simt deloc complexat.

Viorel Cataramă: Doamne fereşte, nu sunt, altceva vreau să spun. Nici vorbă, eu nu mă duc în politică pentru salariu de preşedinte, veniturile mele personale sunt oricum peste orice salariu mi-ar putea da statul român. Eu în acest moment lupt în arena politică pentru că sectorul privat moare, pentru că exporturile mor şi pentru că România se desface şi se deschide către importuri şi împrumuturi şi asta înseamnă moartea României lentă dar sigură.

Ion Cristoiu: Două întrebări. A fost vreun moment în acest destin postdecembrist când aţi fost pe marginea prăpastiei din punct de vedere economic?

Viorel Cataramă: Nu.

Ion Cristoiu: Trump a fost, dacă nu mă înşel, un moment din ăsta în care a trebuit să vă revigoraţi, şi de ce dacă a fost? Un moment greu, hai să spunem.

Viorel Cataramă: Da, au fost momente grele, multe.

Ion Cristoiu: Care a fost cauza momentului ăla greu? Legislaţia…

Viorel Cataramă: În acest moment e un moment greu, astăzi e un moment foarte greu. Situaţia economică, politica dusă de statul socialist care distruge sectorul privat şi exportul.

Ion Cristoiu: Care e principala problemă a dumneavoastră în calitate de capitalist?

Viorel Cataramă: Că sunt în pericol să închid unităţile de producţie.

Ion Cristoiu: De ce?

Viorel Cataramă: Pentru că nu mai am unde să vând.

Ion Cristoiu: Păi şi ce nu mai cumpără românii mobilă?

Viorel Cataramă: Da, dar cumpără importuri cu 40% mai ieftine.

În ultimii trei ani au crescut salariile din pix da, prin decizii ale guvernului. Consecinţa creşterii salariilor este creşterea preţului la energie, la materii prime, la utilităţi, la tot. În final, peste trei ani, preţurile sunt cu 30 de procente mai mari

Ion Cristoiu: Uitaţi, asta e o problemă.

Viorel Cataramă: Păi v-am explicat, e aceeaşi situaţie cu roşiile sau cartofii.

Ion Cristoiu: Dumneavoastră aţi explicat în calitate de politician, dar eu v-am întrebat în calitate de…

Viorel Cataramă: Dar eu vă spun ca om de afaceri. Domnule Cristoiu, în ultimii trei ani au crescut salariile din pix da, prin decizii ale guvernului. Consecinţa creşterii salariilor…

Ion Cristoiu: Care au crescut şi la privat că cauza salariului minim.

Viorel Cataramă: Consecinţa înseamnă creşterea preţului la energie, la materii prime, la utilităţi, la tot. În final, peste trei ani, preţurile sunt cu 30 de procente mai mari. Sunt statistici oficiale. Însă avem o singură marfă care e foarte ieftină şi anume se cheamă euro, care a rămas constant acelaşi timp de trei ani. Asta înseamnă că exporturile mele sunt mai scumpe acum cu 30 de procente  şi nimeni nu-mi plăteşte 30 de procente în plus, iar eu nu am profit la export mai mare de 5, 6, 10%, nu mai pot să export că nu mai am marjă, iar la intern, dacă vreau să vând mobila cu 30 de procente mai mult decât o vindeam acum trei ani, mă tamponează importurile care sunt cu 40% mai ieftine şi nu mai pot să vând nici la intern. Din cauza asta.

Ion Cristoiu: De ce? La ei este mai ieftină forţa de muncă? Acolo de unde vine. De ce importurile… o mobilă de import e mai ieftină decât… la aceeaşi calitate, explicaţi-mi şi mie?

Viorel Cataramă: Păi vă explic dându-vă un citat din Donald Trump la Davos. Ce-a spus Donald Trump la Davos,  „europenilor, noi putem face mâine un dolar 1,5 euro, dar noi nu facem asta pentru că ţinem un dolar slab ca să facem exporturi şi să blocăm importurile” şi în baza acestei teorii America a relansat economic, la fel a făcut Turcia, acum trei ani un euro era 2,5 lire astăzi e 7-8. Turcia bubuie economic pentru că şi-a crescut exporturile şi are aproape zero importuri. Deci, ce vreau să vă spun eu dumneavoastră domnule Cristoiu este că în momentul în care tu creezi în ţara ta condiţii să blochezi activitatea economică…

Ion Cristoiu: Deci euro e ţinut la noi sub preţ?

Viorel Cataramă: Datorită intervenţiei Băncii Naţionale care susţine… pe zi ce trece presa spune „domnule sunt tot mai puţine exporturi, tot mai multe importuri”, vine Banca Naţională şi pompează bani ca să nu cumva, vezi Doamne, să-i supărăm pe cei care deţin carteluri bancare în România sau monopoluri în domeniul combustibilului, gazului şi energiei. Şi atunci ajungem la un rezultat excepţional pe înţelesul tuturor, de ce avem noi astăzi, patru milioane de români dobânzi bancare cu două-trei procente mai mari decât media europeană? Pentru că se permite existenţa cartelurilor bancare în România. Cine o permite? Toată clasa politică în frunte cu Banca Naţională. Ca să înţelegeţi despre ce e vorba, foarte puţine momente când parlamentul votează în unanimitate. Una din aceste decizii a fost nominalizarea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale. Aici s-a dovedit că toţi sunt socialişti şi globalişti. Când au votat în unanimitate o instituţie care distruge economia românească şi sectorul privat şi exporturile şi încurajează monopolurile şi cartelurile bancare. Asta este rezultatul unei astfel de politici pentru că nu ar trebui să existe niciun fel de justificare pentru ca patru milioane de români să plătească dobânzi mai mari decât în Europa. Şi asta este o statistică. Nu este niciun fel de justificare ca toţi românii să plătească preţul la gaz, la energie şi la combustibili mai mult decât se plăteşte în Europa. Asta este primul rezultat al globalizării. Domnule Cristoiu, acum 100 de ani Carl Marx a scos pe piaţă capitalul. Principiile din capital au fost foarte atrăgătoare pentru foarte mulţi oameni, sunau frumos. Consecinţa principiilor socialiste a fost comunismul, o dramă pentru multe ţări şi popoare. Astăzi, în anii 80, hai să ne întoarcem puţin, Ronald Reagan şi Margaret Thatcher au scos pe piaţă în condiţiile în care se prefigura deja căderea cortinei de fier conceptul de globalizare care, însemna atunci, nişte principii excepţionale. Libera circulaţie a forţei de muncă, a mărfurilor şi liberalizarea pieţelor financiare. Această teorie frumoasă se transformă astăzi, pe zi ce trece, într-o catastrofă de dimensiunile comunismului. Ce înseamnă asta, că peste câţiva ani, ca urmare a acestui fenomen, noi vom avea, dacă discutăm la nivel de media, vom avea online numai Facebook şi Google fără niciun fel de competiţie. Şi atunci, pe dumneavoastră vă acceptă că sunteţi maestru, pe mine mă dă afară că sunt capitalist şi vreau România stat-naţiune. Şi eu nu am unde să mă duc, nu mai am competiţie. Trebuie să înţelegeţi de ce. Donald Trump este atacat de Wall Street şi de marile companii americane. Pot să înţeleg de ce îl atacă Hollywood-ul dar nu pot să înţeleg de ce îl atacă marile companii. De ce? Pentru că el se opune monopolurilor, nu vrea să lase nici pe Facebook şi nici pe Google, chiar dacă sunt societăţi americane, să deţină monopol mondial pentru că după aia îl termină şi pe el. de aia el luptă şi cu Google şi cu Facebook şi cu alte mari concerne care visează să deţină monopolul în cât mai multe ţări din lume şi el spune „nu domnule, pentru că America era să o păţească”. A fost socialistul Obama care a deschis piaţa americană către importuri am început să avem şomaj americanii nu mai aveau de lucru, economia se prăbuşea, ia stai, stop, terminăm noi cu globalizarea şi venim cu conceptul Statele Unite e stat-naţiune. Asta este speranţa mea că dacă nu începea acolo degeaba vorbeam eu aici cu dumneavoastră despre stat-naţiune, numai că sunt câteva ţări în lume care se luptă pe viaţă şi pe moarte cu globaliştii ca să menţină un puternic sector economic. Şi ca să venim în Europa, trebuie să înţelegem de ce Polonia, Cehia şi Ungaria sunt atât de puternice, atât de forţoase. Pentru că timp de 30 de ani sau la început acum 30 de ani au avut conducători cu vederi capitaliste, Vaclav Havel care venea… Lech Walesa care ura socialismul. Noi am avut ghinionul să fin îndreptaţi către un socialism cu faţă umană care s-a transformat în ce s-a transformat. Aceste trei ţări şi-au protejat capitalul autohton şi economia, şi-au blocat pe cât posibil importurile şi au crescut exporturile. În Polonia e aproape imposibil să vinzi, dar din Polonia vine foarte multă marfă, mult mai ieftină decât în România. Aceste trei ţări, crescându-şi sectorul privat, economia şi exporturile, sunt independente, nu sunt dependente, nu au împrumuturi, nu depind de importuri şi atunci, ca şi Turcia, poate să bată cu pumnul în masă ca să-şi apere interesele, bunăoară preşedintele Poloniei s-a dus la Donald Trump, a negociat şi a obţinut ridicarea vizelor, iar al nostru preşedinte pentru că noi suntem rupţi în fund a obţinut o şapcă de doi bani. De ce Turcia îşi permite să sfideze Uniunea Europeană inclusiv Statele Unite în acest moment? Pentru că şi-a întărit economia atât de puternic încât nu mai este dependentă de nimeni. Este puternică.

Ion Cristoiu: Economia capitalistă, e importantă această precizare.

Viorel Cataramă: Da. Economia capitalistă. Toţi despre care vorbesc şi-au crescut sectorul privat capitalismul propriu şi sunt puternici. Şi atunci pot să vină la masă şi să spună, domnule, stai puţin, interesul meu, al României, este următorul. Mă duc înapoi. Donald Trump a spus, băi românilor, ştii ce ia las-o mai uşor cu licenţa 5G pentru China sigur, e partenerul nostru. Ai noştri ce-au spus, da, să trăiţi, am înţeles, aşa facem. Păi nu, te duci şi spui, domnule, dacă eu renunţ la licenţa 5G, România pierde 100 de milioane sau 100 de miliarde. Dă-mi o compensaţie să câştig 101 miliarde şi atunci o facă, dacă nu, o fac cu el. Păi nu poţi să-mi ceri mie să pierd bani numai pentru că sunt prieten cu tine, maestre.

Ion Cristoiu: Am înţeles.

Viorel Cataramă: Deci noi trebuie să negociem o economie puternică în aşa fel încât să ne ducem în toate ţările din lume, să vindem produsele româneşti cât mai mult şi să facem profit pentru România.

Ion Cristoiu: Dumneavoastră capitaliştii de ce nu reprezentaţi o forţă? De ce bugetarii impun presă, preşedinte, premier şi dumneavoastră nu impuneţi? Dumneavoastră, vorbiţi în numele lor?

Viorel Cataramă: Păi eu încerc acum să impun. Nu vedeţi că nu reuşesc să vă conving nici pe dumneavoastră?

Ion Cristoiu: Păi, nu. Pe mine m-aţi convins, e vorba de oamenii care sunt în spatele dumneavoastră, da? ştiu, aceste probleme de care spuneţi dumneavoastră chiar sunt reale, cunosc… De ce nu reuşiţi de 30 de ani dumneavoastră, capitaliştii, să vă uniţi, nu ştiu, să faceţi grevă, spuneţi de ce?

Viorel Cataramă: Pentru că socialiştii care conduc de 30 de ani au găsit toate mijloacele să ne slăbească aşa cum au găsit şi sindicatele păi ce, există sindicate cu adevărat serioase şi puternice azi?

Ion Cristoiu: Nu. Nu mai sunt, asta am observat.

 

Comentarii Facebook

Actualitate

Sediul central al AUR a fost vandalizat. Pe pereți au apărut mesaje precum „Antifa” sau „Mai bine mort decât fascist”

Publicat

pe

Sediul central al AUR a fost vandalizat. Pe pereți au apărut mesaje precum „Antifa” sau „Mai bine mort decât fascist”

Sediul partidului AUR a fost vandalizat în noaptea de miercuri spre joi, 29-30 octombrie. Autorii faptei au scris mesaje agresive cu graffiti de culoare neagră și roșie, fiind însoțite și de tag-uri precum simbolul anarhiei.

FOTO: Captură video Facebook/AUR

Pe pereții gardului care înconjoară sediul central AUR au apărut mesaje precum „ANTIFA”, „F**K FASCISTS” sau „MAI BINE MORT DECÂT FASCIST”. 

Reprezentanții AUR au declarat că astfel de fapte „nu sunt acte de curaj, ci infracțiuni”.

„Vandalizarea nu este un act de curaj, ci o infracțiune. Ura și violența nu pot fi instrumente politice. Cine atacă sedii, simboluri și chipurile eroilor noștri nu apără democrația, o distruge. România are nevoie de lege, de respect și de oameni care construiesc, nu de cei care distrug”, au transmis reprezentanții AUR pe Facebook.

Sursă video: Facebook/AUR

Potrivit Digi24, Poliția Capitalei a transmis, într-un comunicat de presă, că joi, polițiști de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Secția 1 Poliție au fost sesizați de către o femeie, în vârstă de 41 de ani, reprezentant al unei organizații politice din Sectorul 1, cu privire la faptul că, pe gardul instituției, ar fi fost scrise mesaje cu caracter denigrant.

Totodată, au fost provocate distrugeri la nivelul unor bannere amplasate pe gardul respectiv.

Polițiștii deplasați la fața locului au demarat activitățile specifice, în cauză fiind efectuate cercetări în vederea identificării și depistării persoanei bănuite de comiterea faptelor sesizate. Cercetările sunt continuate de către polițiștii Secției 1 Poliție, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1”, a mai spus sursa citată.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

„Lui Trump îi va plăcea de Nicușor Dan”. Soluțiile unei experte de la Washington pentru reinventarea relațiilor româno- americane

Publicat

pe

„Lui Trump îi va plăcea de Nicușor Dan”. Soluțiile unei experte de la Washington pentru reinventarea relațiilor româno- americane

Expert
în securitate, politologul Antonia Pup predă la prestigioasa
Universitate Georgetown din Washington şi este analist la Comisia
specială a Camerei Reprezentanţilor privind competiţia strategică
dintre SUA şi Partidul Comunist Chinez. Într-un interviu pentru
„Adevărul”, Antonia Pup recomandă urgentarea vizitei lui
Nicușor Dan la Casa Albă și explică cu ce argumente îi putem
determina pe americani să pună mai mult preț pe relațiile
bilaterale.

Donald Trump și Nicușor Dan s-au întâlnit la summitul NATO de la Haga. FOTO: Președinția României

Adevărul:
Redimensionarea forțelor militare americane de la baza Kogălniceanu,
termen „cosmetizat” pentru că ar trebui să o numim retragere
parțială, i-a luat pe mulți prin surprindere, deși despre
reorientarea SUA spre Indo-Pacific se tot vorbește de cel puțin 15
ani. Ce ar mai putea să facă acum autoritățile române?

Antonia
Pup:
Președintele
României, la un minim, ar trebui să-l sune pe președintele
american Donald Trump pentru a afla la ce nivel al deciziei a fost
asumată această mutare a trupelor. Este vorba doar despre o decizie
a Pentagonului sau este o decizie asumată pe întreaga verticală de
putere a statului american? Această decizie bruscă de relocare a
trupelor impactează deocamdată doar România din întreagă Europa,
ceea ce este suspicios, mai ales că autoritățile de la București
au o fidelitate istorică în raport cu partenerul strategic
american.

Ce
riscuri decurg de aici, mai ales că avem o asimetrie tot mai
evidentă între nordul flancului estic și sudul acestuia?

Această
decizie va invita la și mai multă agresiune din partea Federației
Ruse, care este probabil foarte încântată să vadă această
mostră de dezbinare transatlantică. Ne putem aștepta la o creștere
a ritmului atacurilor hibride, la o activare a operațiunilor de
dezinformare, dar și la alte tipuri de provocări, pentru a fi
testați. Pe flancul estic al NATO astăzi s-a produs o falie, o
asimetrie, care a fost de fapt resimțită în întreagă perioadă
2016-2022, când în nordul flancului (Regiunea Baltică) am avut o
prezență de tipul „enhanced forward presence”, iar în sudul
flancului (regiunea Mării Negre) o prezență mai redusă, de tipul
„tailored forward presence”. Ca un rezultat, Marea Baltică este
astăzi un lac NATO, iar Marea Neagră este un teatru de război.
Președintele Dan ar trebui să convoace CSAT pentru a coordona un
plan de răspuns pentru a umple acest gol, iar ministrul de externe
să înceapă un turneu diplomatic la Londra, Paris, Berlin,
Bruxelles și Varșovia, de unde să adune resurse suplimentare
pentru a ne rezolva nevoile de descurajare.

Ce e de făcut

În
ce privește relațiile româno-americane, ce e de făcut și cu ce
ar trebui să începem?

Evident
că mai sunt multe alte paliere pe care cred că trebuie să lucrăm
în relația cu SUA, nu doar să ne îmbunătățim retorica față
de partenerul strategic. Sper să se grăbească și domnul
președinte cu o vizită aici pentru că zic eu că se închide o
fereastră de oportunitate cu cât vom merge mai în profunzimea
anului 2026.

Problema
este că la anul vor fi alegeri parțiale, „midterms”, alegeri
pentru Congres. Dacă ne uităm când o să aibă loc acele alegeri
vedem că ele vor fi în luna noiembrie a anului 2026 și putem trage
concluzia greșită că mai este suficient timp până atunci. În
realitate, problema este că în majoritatea statelor câștigătorul
se decide, de fapt, în alegerile primare. Acestea încep în martie
și țin ocupată toată perioada de primăvară. Și atunci toată
lumea aici deja este într-o cursă contra-cronometru pentru bani,
pentru fundraising (n.r. – strângere de fonduri), pentru atenția
administrației Trump, pentru tot felul de endorsements și așa mai
departe. Și zic eu că nu ar trebui să cădem în capcana asta și
să credem că avem tot timpul din lume pentru ca Statele Unite ale
Americii să-și ia alte angajamente internaționale față de state
terțe, fiindcă nu e deloc așa și chiar suntem destul de presați
de timp. Și de asta zic eu că poate că am avea nevoie ca
președintele să vină aici ceva mai repede, să prioritizeze. Deci
sfatul meu ar fi să se grăbească, pentru că această fereastră
de oportunitate este tot mai restrânsă și pentru că specificul
politicii externe americane în mandatul Trump este foarte intim
legat de percepția președintelui Trump față de anumiți lideri
sau alții. Și atunci eu înțeleg că aparatul politico-diplomatic
din România este cumva mai reținut în a organiza această vizită
până nu se, cum a zis chiar președintele, reglează lucrurile la
nivelurile inferioare ale administrației, adică până nu se
reglează lucrurile la nivel tehnic

Și
e o percepție greșită?

Problema
este că noi tindem să operăm cu aceste concepte de organizare a
aparatului decizional de politică externă americană care erau
valabile poate pe vremea președintelui Joe Biden sau în timpul primei
președinții a lui Donald Trump. Pe atunci conta foarte mult ce spune, sau
conta oricum mult mai mult decât contează acum ce hotărâri se iau
în eșaloanele inferioare ale deciziei americane.

Trump s-a schimbat

Dar
ce s-a schimbat mai exact la Washington?

Acum
suntem la Washington într-un scenariu în care instituții precum
Consiliul pentru Securitate Națională, care avea în atribuții să
contureze acele opțiuni de politică externă și de securitate
pentru președinte, nu mai contează atât de mult. Contează foarte
mult și epicentrul deciziei de politică externă s-a mutat, zic eu,
de la Departamentul de Stat și de la Consiliul pentru Securitate
Națională mult mai mult în proximitatea președintelui.

Și
ce ar fi de făcut în acest caz?

Pentru
asta e nevoie de un contact direct între cei doi președinți. Acest
lucru va putea să schimbe jocul în relația cu americanii și ar
trebui să privim asta cu mai puțin defetism.

Antonia Pup. FOTO: Arhivă personală

Cum
ați vedea viitoarea întâlnire dintre cei doi președinți?

Eu
cred că președintelui Trump îi va plăcea de președintele Nicușor
Dan și o să vă spun și de ce. Președintele Trump este un
afacerist. Oamenii, în general, dar mai ales oamenii de afaceri, cei
care vor să facă bani, prețuiesc oamenii deștepți. Și nu
deștepți neapărat din punct de vedere social, dar inteligenți și
bine mobilați pe partea aceasta de competențe STEM, competențe
matematice, gândire științifică, cum este profilul președintelui
Nicușor Dan. Așa că eu aș fi un pic mai încrezătoare în
capacitățile noastre de a crea această conexiune la nivelul cel
mai înalt.

Unde a greșit România față de Trump

Vorbeați
de defetism, așa că am să vă întreb dacă nu cumva România a
pariat exclusiv pe democrați și pe fostul președinte Joe Biden și
pe candidata Kamala Harris, la alegerile de anul trecut, ceea ce ar
fi mai greu de trecut cu vederea de către Trump și actuala sa
administrație?

Cred
că este nevoie un răspuns mai nuanțat aici. Într-adevăr, simt și
eu că majoritatea politicienilor români sau și chiar majoritatea
diplomaților de cealaltă parte a spectrului se simt mai confortabil
cu o administrație democrată. De ce? Pentru că este mai
predictibilă.

Pentru
că președintele Biden a fost ultimul transantlantist de la Casa
Albă. A fost un om care cunoștea valoarea NATO foarte intim pentru
că el a fost înainte președintele Comisiei de Afaceri Externe din
Senat. Într-adevăr, se resimte și din perspectiva asta că, poate,
conexiunile noastre cu partea democrată sunt mult mai solide, iar
cele cu republicanii suferă puțin.

De
cealaltă parte, am văzut că ambasadorul nostru Andrei Muraru a dat
un interviu în proximitatea alegerilor de anul trecut din SUA în
care a prezentat și relațiile foarte bune pe care România le are
cu Trump. Acum, evident, noi trebuie să facem cum a spus secretarul
general al NATO, Mark Rutte. Să negociem, să dansăm cu cine este
pe ringul de dans. Exact așa a spus Rutte. Adică, nu avem noi a
formula preferințe inclusiv atunci când vine vorba de alegeri. Ceea
ce noi trebuia să facem, în schimb, și nu cred că am făcut, iar
acum plătim un preț, este să ne conturăm niște scenarii la
nivelul administrației publice a României.

Dezvoltați
puțin ideea…

Dacă
vine Kamala Harris se întâmplă asta, dacă vine Donald Trump se
întâmplă asta pentru România și trebuie să facem această
schimbare foarte rapidă, să mergem cu niște scenarii
personalizate. Așa ar trebui procedat. Noi ne-am bazat pe faptul că
lucrurile au stat foarte bine și că modul în care se făcea
politică externă în timpul președinției Trump 1 ne-a convenit,
așa că am translatat asta la timpul prezent, la cel de-al doilea
mandat Trump. Dar cei doi președinți, dacă aș putea să spun așa,
primul președinte Trump și al doilea președinte Trump sunt foarte
diferiți!

Ce
s-a schimbat în toți acești ani la președintele Trump și în ce
măsură și-a schimbat felul de a vedea politica externă?

Spuneam
că cei „doi” Trump sunt diferiți. Și asta se vede din modul în
care percepe inclusiv competiția strategică cu China, la
preocupări. Acum avem un președinte Trump care este mult mai
preocupat de moștenirea sa personală, politică, de modul în care
acesta va putea să se branduiască ca un facilitator de pace și de
consens la nivelul scenei internaționale, pentru că miza sa acum
este să intre în galeria celor mai de succes președinți americani
cu niște mize foarte concrete. De aici și obsesia pentru Premiul
Nobel pentru pace. Și vedem că, inclusiv în acel proiect 2025 care
a fost lansat de Fundația Heritage, principalul think tank care
furnizează idei și personal pentru administrația americană
actuală, din câteva sute de pagini nu aveam nici măcar un capitol,
cred că doar o pagină cu referire la Europa. În schimb, același
document era mult mai cuprinzător în ce privește inclusiv regiunea
arctică sau asiatică, iar spațiul dedicat lor mult mai extins.

Unde
a greșit sau greșește România, dacă nu cumva toată Europa?

Eu
zic că am fost un pic prea naivi când a venit vorba de venirea
acestui președinte. În mediile intelectuale occidentale, de exemplu
în Franța, chiar și la Bruxelles, analiștii încă de atunci își
formulau aceste scenarii. Noi nu le-am avut și ne-am bazat pe faptul
că oricine va veni, ne va fi bine.

Trebuie să fim mai tranzacționari

Și
ce am putea face acum ca să redresăm cumva situația? Cum ar trebui
să negociem cu americanii?

Ne
va fi bine în măsura în care vom ști să ne adaptăm și în
măsura în care, zic eu, președintele Nicușor Dan va fi capabil să
pună pe masa americanilor, pe masa președintelui Trump, un pachet
concret de deal-uri, de tranzacții pe care să-l abordăm în
relația bilaterală, de investiții și de a promova România ca un
partener în care SUA vor putea să aibă încredere în Europa. Asta
am văzut inclusiv în alegerea termenilor în acea declarație care
a fost lansată de Departamentul de Stat după întâlnirea
ministrului de externe român cu șeful diplomației americane Marco
Rubio. S-a folosit termenul de furnizor de securitate pentru România
la Marea Neagră. Adică așteptările Statelor Unite de la România
sunt ceva mai mari. Pentru că am dovedit că suntem un partener
pentru această regiune. Faptul că găzduim acel centru de pregătire
F16, faptul că baza de la Mihail Kogălniceanu va fi modernizată
pentru a deveni o bază mai militară, mai importantă și mai
puternică decât Rammstein, pentru NATO.

Aici
trebuie să ne facem parte și să modernizăm și să investim și
să fim mai vigilenți în ceea ce privește corupția și alte
riscuri. Dar furnizori și nu beneficiari. Asta înseamnă că SUA,
pe măsură ce își schimbă prioritățile, și asta vom vedea în
strategia de apărare a Statelor Unite care urmează să fie lansată
în această toamnă, au nevoie de aliați de încredere în Europa
pentru a delega din aceste responsabilități de securitate și cred
că, cel puțin în ceea ce privește flancul estic al NATO, România
poate să fie un asemenea aliat.

Și
se așteaptă de la noi nu doar buget pentru apărare, la acel 3,5%
pentru cheltuieli de înzestrare care a fost agreat la nivelul NATO
la ultimul summit din Olanda, din iulie, dar, aș zice eu, și
inițiative politico-militare mai robuste, cum ar fi acest hub pentru
securitate la Marea Neagră pe care ne zbatem să îl
operaționalizăm. Am văzut că a fost chiar săptămâna aceasta
Reuniunea miniștrilor de Afaceri Externe din Uniunea Europeană în
formatul Consiliului pentru Afaceri Externe la nivel UE și ministrul
Oana Țoiu a spus că este imperativ să se operaționalizeze acest
hub. Problema este că Uniunea Europeană în acea abordare
strategică a Uniunii Europene față de securitate la Marea Neagră
a prevăzut acest hub să fie mai mult un rol reactiv, adică
colectăm informații, monitorizăm ceea ce se întâmplă în
spectrul maritim.

Aici
cu ce am putea veni în plus, în așa fel încât să le arătăm
americanilor și nu numai că putem fi și noi mai activi, că avem
idei și am fi capabili să ducem o politică mai proactivă?

Cred
că România ar putea să vină cu o viziune pentru operaționalizarea
acestui hub, inclusiv pentru a integra lecțiile de război ale
Ucrainei în partea aceasta de război naval modern. Și pe lângă
doar a monitoriza și doar a face schimb de informații, ar trebui să
facem și un pas pentru a creiona la partea sudică a flancului estic
al NATO, în regiunea Mării Negre, o veritabilă comunitate de
securitate așa cum avem în partea de nord a flancului. Pentru că
vedem că odată cu aderarea Suediei și Finlandei la NATO, Marea
Baltică a devenit un lac NATO. În schimb, Marea Neagră este acum
un teatru de război. Iar pentru asta avem nevoie să lucrăm și cu
parteneri precum Turcia. Românii ar trebui să invite Turcia să fie
un partener în acest hub de securitate și să avem inclusiv
exerciții militare comune, evident după ce situația din Ucraina se
va stabiliza, în aceste formate regionale. Doamna ministru Țoiu a
mai spus într-un interviu că este inacceptabil ca voința a 26 de
state membre ale Uniunii Europene să fie blocată de un singur vot.
Adică, practic, că s-ar dori eliminarea veto-ului în deciziile de
afaceri externe ale Uniunii Europene, de poziționare externă, dar
și subgrupa politicii externe și de securitate europeană, care
este politica de apărare comună. Și că asta se sesizăm că ar fi
ceva ce poate ministrul de Externe al României dorește să acceseze
împreună cu echipa dumneaei ca o oportunitate de afirmare pentru
România. Aici mă aflu în divergență față de poziția
Ministerului Afacerilor Externe. De ce? Eu nu cred că mai este o
miză acum să renunțăm la acest veto. Înțelegeam dacă eram mai
activ să renunțăm la acel veto pentru că aveam un interes imediat
să grăbim aderarea la zona Schengen. Am înțeles atunci, era vorba
de interesul național. Dar costurile politice ale unei asemenea
decizii care ar presupune modificarea Tratatului Uniunii Europene zic
eu că sunt foarte mari, iar beneficiile strategice pentru a elimina
acest veto sunt cam mici.

Cum va arăta viitorul Uniunii Europene

Și
cum ar trebui să arate viitorul politicii externe europene?

Cred
că viitorul politicii externe europene va fi în afara Tratatelor
Uniunii Europene. Va fi în formate mini-laterale, mai agile, pe
modelul coaliției celor binevoitori, Coalition of the Willing, în
care vom vedea, în loc să pierdem atât de mult timp, să modificăm
tratate, să ne asigurăm că toate statele se vor angaja la această
modificare și nu cred că va fi cazul. Pentru că cine ar vrea să
renunțe la dreptul de veto? Ungaria, Cehia, Slovacia, sigur nu. Așa
că este, din punctul meu de vedere, un demers falimentar din start.

Antonia Pup (stânga) la Forumul de Securitate de la Varșovia. FOTO: Arhivă personală

Și
atunci ce ar trebui să facă România?

Ar
trebui ca România, zic eu, și Ministerul Afacerilor Externe să
conducă acest efort, să se mobilizeze pentru a crea această
comunitate de securitate la Marea Neagră și pentru a aduce
parteneri europeni mai aproape de Marea Neagră. De exemplu, Regatul
Unit, în cel mai recent review strategic lansat de ministerul lor de
Apărare, a menționat Marea Neagră ca fiind o zonă de interes
strategic pentru britanici. M-aș mobiliza pentru a crea alianțe
militare cu Polonia, cu Turcia, de a lucra în aceste formate mai
mici, dar mai eficiente.

În
loc să ne afundăm în dezbateri nesfârșite despre cum luăm acele
decizii, haideți să le luăm și să acționăm înainte de toate,
pentru că situația de securitate europeană o impune. Și dacă
acum cinci ani, când a avut loc conferința pentru viitorul Uniunii
Europene, avea rost să discutăm despre modificarea tratatelor
pentru o politică externă mai agilă, mai rapidă, mai puțin
reactivă, acum nu cred că mai avem acest lux și ar trebui să
acționăm. Și mai mult decât să acționăm, să o facem inclusiv
cu partenerii care sunt în afara Uniunii Europene, dar fără de
care nu putem vorbi de securitate europeană. Și aici nu e vorba
doar de Turcia, ci și Regatul Unit.

Revenind
la americani, ce proiecte comune le-ar reține atenția și ar avea potențial să ne facă să câștigăm și noi din ele?

O
să încep cu două proiecte pe care le consider foarte importante.
Noi vorbim foarte mult despre faptul că avem resurse energetice,
avem o situație energetică favorabilă nouă, că suntem siguri din
acest punct de vedere, pentru că avem aceste resurse importante, mai
ales cele din Marea Neagră, dar și proiectele pe care noi ne-am
angajat să le facem cu Statele Unite pentru a deveni mai siguri din
această perspectivă. De exemplu, proiectul cu reactoarele modulare
mici, unde avem statutul de pionieri.

Problema
este că noi folosim această carte a independenței energetice mai
mult cu valoare retorică decât cu valoarea de a o mobiliza către
proiecte concrete. Și eu aș cupla această conversație a
independenței energetice cu posibilitatea ca noi să folosim aceste
resurse energetice în dialog cu companiile de tehnologie americane.
Ca să atragem companii, de exemplu, care sunt active pe zona de
inteligență artificială, pentru că România va putea deveni o
destinație foarte bună pentru centre de date pe zona aceasta de
inteligență artificială, având în vedere faptul că ele au mare
nevoie de energie. Și aici mă bucur că Ministerul Energiei și
Guvernul au început timid o reforma în energie pentru a scădea
taxele și a scădea prețurile în domeniu.

Cred
eu că aici este un teritoriu unde trebuie să fim mai ambițioși.
Asta ar trebui să punem în practică, să cuplăm partea de energie
cu partea de a atrage transfer tehnologic. Și avem și oportunitatea
faptului că președintele Trump a renunțat la acel cadru de
difuzare a soluțiilor AI, care ne plasa nu într-o lumină foarte
favorabilă, pentru că noi nu eram văzuți în administrația
precedentă ca un partener foarte sigur pentru a atrage soluții de
inteligență artificială, ci doar un partener de rangul al doilea.

Acum
avem acel AI Action Plan lansat de președintele Trump, care spune că
Statele Unite se vor preocupa să negocieze bilateral cu partenerii
în care pot avea încredere pentru a transmite aceste soluții de
inteligență artificială americane în statele partenere. Și acest
framework bilateral, acest cadru bilateral, zic eu că este mai
avantajos pentru România. Tocmai că avem aceste resurse energetice
și avem un parteneriat strategic cu SUA în domeniul energiei foarte
solid.

Vedeți
semnale pozitive aici?

Prima
întâlnire bilaterală cu un oficial al administrației Trump a fost
între miniștrii de energie, între, era la acel moment, Sebastian
Burduja și secretarul Wright de la Departamentul de Energie. Deci
asta spune multe pentru că Ministerul Energiei poate să fie văzut
ca un al doilea minister al Afacerilor Externe pentru a relansa acest
parteneriat strategic cu Statele Unite.

Și
cum altfel ne-am mai putea crește valoarea de întrebuințare,
pentru a fi mai importanți în negocierile cu Trump?

Consider
că ar trebui să ne actualizăm o altă dimensiune a parteneriatului
strategic dincolo de palierul militar, palierul energetic și anume
diplomația mineralelor critice. România are resurse importante de
minerale critice. Am putea să devenim și mai importanți, și asta
printr-o investiție a unui partener american care deja este pe piața
românească, e o investiție de un miliard de dolari.  Amerocap
se numește, e o firmă de capital privat care investește într-un
proiect pentru a genera magneziu, pentru a prelucra magneziu. În
momentul de față, Uniunea Europeană depinde în proporții de
peste 90% de importurile de magneziu din China. Când acest proiect
va putea să devină unul final, România va putea să genereze până
la 50% din nevoia Uniunii Europene în acest sens.

În
ce măsură sunt interesați americanii de resursele României?

Guvernul
României a accesat trei proiecte strategice prin instrumentul de
finanțare european pentru a-și dezvolta aceste capacități de
extragere și de producție. În momentul de față la Washington –
și am văzut asta în întâlnirea dintre prim-ministrul australian
și președintele Trump, că aproape toată agenda discuțiilor a
fost conturată în jurul acestor minerale critice, de care Statele
Unite are nevoie pentru a deveni mai puțin dependentă de China și
pentru a-și putea asigura necesarul în cazul unui război care ar
putea începe în Indo-Pacific. Și mai avem resurse importante de
grafit, de exemplu, tot la fel foarte important inclusiv pentru
aplicații militare, dar și pământuri rare pe care România ar
putea să le exploreze.

Nu ne-am preocupat nici măcar de propria avuție

Și
ce ne oprește să facem acest lucru și să le exploatăm în
sfârșit?

Întâi
de toate ar trebui, și asta este o problemă pe care inclusiv
Ucraina o are, nu avem mapate aceste resurse. Și din cauza asta le-a
fost foarte greu ucrainenilor, de exemplu, atunci când au parafat
acordul din luna mai cu Statele Unite pentru a exploata aceste
minerale critice în comun. Ar trebui mai întâi să le cartografiem
și să știm exact unde sunt, pentru ca apoi să mergem în dialogul
cu companiile americane și să atragem capital pentru a ne dezvolta
capacitățile, nu doar de a le extrage, dar și de a le prelucra.

Asta
este important pentru că tot ceea ce văd acum de aici, în materie
de redesenare a relațiilor externe, se face ținând cont de acest
pilon al materialelor critice.

Mai devreme sau mai târziu se va încheia războiul din Ucraina și se va trece la reconstrucția acestei țări. Cum ar putea să participe România și cum am putea să colaborăm aici cu americanii?

Eu
aș mai miza pe faptul că România va putea să joace un rol foarte
important în arhitectura de securitate europeană post-războiul din
Ucraina. Și nu doar având în vedere poziția noastră
geostrategică, pentru că tindem să ne focalizăm doar pe poziție,
doar pe ceea ce avem deja, ce ne-a fost dat, resurse minerale,
poziție geografică.

Nu
atâta de mult investim în a mobiliza, să transformăm aceste
poziții statice în beneficii concrete pentru interlocutorii noștri
geopolitici. Această bază Mihail Kogălniceanu din Constanța va fi
foarte importantă în cazul în care Statele Unite vor decide să
participe la acordarea de garanții de securitate pentru Ucraina pe
partea aeriană, nu există un alt loc mai bun pentru a observa ceea
ce se întâmplă în Ucraina și a putea interveni pe partea aeriană
decât România. Și mai mult decât atât, mai vreau să introduc un
aspect.

România
are instrumente de politici publice foarte robuste pentru a face
acest screening în materie de investiții străine, pentru a bloca
investiții străine dubioase din partea actorilor care au o agenda
strategică opusă nouă, partenerilor euroatlantici. Noi avem o
comisie de screening a investițiilor străine, una dintre primele
care au devenit operaționale în România, care este modelată după
comitetul american de screening a investițiilor străine. O temă la
care eu lucrez acum este să mă uit la cum ar putea arăta influența
Chinei în reconstrucția Ucrainiei.

Reconstrucția
Ucrainei este un proiect care, potrivit ultimelor estimări ale
Băncii Mondiale, ar costa undeva peste 500 de miliarde de dolari. Am
avut din 2022 până în 2025 numeroase conferințe în care s-a tot
discutat sprijinul pentru reconstrucția Ucrainei și s-au colectat
la nivel de acorduri, de declarații de intenție, în valoare de cam
200 de miliarde, deci jumătate din cât e nevoie. Va fi un proiect
imens.

Și
noi nu avem ca europeni, și nici măcar americanii nu au, spațiul
fiscal, bugetar, pentru a susține un effort atât de mare. Și
atunci cine ar putea să vină să își arate generozitatea? China,
partenerul principal rival strategic al Statelor Unite. Eu pledez
pentru ca Statele Unite și România să articuleze un scut pentru
securitate economică pe flancul estic. Deci vom avea nevoie de un
astfel de scut economic, pentru că țări ca Rusia și China vor
încerca să profite și să vulnerabilizeze zona.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Marine Le Pen, victorie istorică: Adunarea Națională a Franței adoptă pentru prima dată un text propus de extrema dreaptă

Publicat

pe

Marine Le Pen, victorie istorică: Adunarea Națională a Franței adoptă pentru prima dată un text propus de extrema dreaptă

Adunarea Naţională a Franţei a adoptat joi, pentru prima dată în istorie, un text propus de grupul parlamentar de extremă dreaptă Rassemblement National (RN), condus de Marine Le Pen — un moment considerat simbolic pentru posibila normalizare a partidului în viaţa politică franceză, relatează POLITICO.

Marine Le Pen. FOTO: EPA-EFE

Într-o şedinţă tensionată, 185 de parlamentari au votat în favoarea unei rezoluţii fără caracter obligatoriu, care îndeamnă guvernul să abroge acordul semnat în 1968 între Franţa şi Algeria. Documentul reglementa regimul special de imigraţie al cetăţenilor algerieni în Franţa. Alte 184 de voturi, provenind în principal din zona stângii, s-au opus iniţiativei.

Rezoluţia RN a trecut cu o marjă extrem de strânsă, graţie sprijinului neaşteptat venit din partea unor parlamentari de dreapta şi de centru, dar şi absenţei inexplicabile a mai multor deputaţi din partidul preşedintelui Emmanuel Macron, Renaissance.

Deşi textul nu are efect juridic, votul reprezintă o victorie politică semnificativă pentru Rassemblement National, care a fost mult timp izolat în legislativ din cauza „cordonului sanitar” — o regulă nescrisă prin care partidele tradiţionale evitau colaborarea cu extrema dreaptă.

„Pentru prima dată, un text prezentat de Rassemblement National a fost adoptat”, a declarat Marine Le Pen, imediat după vot. Ea l-a îndemnat din nou pe premierul Sébastien Lecornu să abroge acordul franco-algerian.

Victoria a fost posibilă şi datorită sprijinului a 17 parlamentari din Horizons, partidul de centru-dreapta fondat de fostul premier Édouard Philippe. Ironia situaţiei este că, în trecut, chiar şi Gabriel Attal, liderul partidului prezidenţial Renaissance, a pledat pentru denunţarea acordului, pe fondul tensiunilor crescânde dintre Paris şi Alger. Attal nu a fost însă prezent la vot, iar doar 30 dintre cei 92 de deputaţi Renaissance au votat împotriva textului.

Grupurile de opoziţie de stânga au reacţionat dur, acuzând partidul prezidenţial că a deschis calea unei „victorii simbolice” pentru extrema dreaptă. „Prin neimplicare, au permis adoptarea unui text rasist, legitimând discursul Rassemblement National”, au transmis reprezentanţii stângii.

Adoptarea acestei rezoluţii marchează o schimbare importantă în dinamica politică franceză, fiind văzută de analişti ca un test al capacităţii RN de a-şi extinde influenţa şi de a se impune ca forţă politică legitimă înaintea alegerilor viitoare.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Sediul central al AUR a fost vandalizat. Pe pereți au apărut mesaje precum „Antifa” sau „Mai bine mort decât fascist” Sediul central al AUR a fost vandalizat. Pe pereți au apărut mesaje precum „Antifa” sau „Mai bine mort decât fascist”
Actualitateacum 31 de minute

Sediul central al AUR a fost vandalizat. Pe pereți au apărut mesaje precum „Antifa” sau „Mai bine mort decât fascist”

Sediul partidului AUR a fost vandalizat în noaptea de miercuri spre joi, 29-30 octombrie. Autorii faptei au scris mesaje agresive cu...

„Lui Trump îi va plăcea de Nicușor Dan”. Soluțiile unei experte de la Washington pentru reinventarea relațiilor româno- americane „Lui Trump îi va plăcea de Nicușor Dan”. Soluțiile unei experte de la Washington pentru reinventarea relațiilor româno- americane
Actualitateacum 5 ore

„Lui Trump îi va plăcea de Nicușor Dan”. Soluțiile unei experte de la Washington pentru reinventarea relațiilor româno- americane

Expert în securitate, politologul Antonia Pup predă la prestigioasa Universitate Georgetown din Washington şi este analist la Comisia specială a...

Marine Le Pen, victorie istorică: Adunarea Națională a Franței adoptă pentru prima dată un text propus de extrema dreaptă Marine Le Pen, victorie istorică: Adunarea Națională a Franței adoptă pentru prima dată un text propus de extrema dreaptă
Actualitateacum 10 ore

Marine Le Pen, victorie istorică: Adunarea Națională a Franței adoptă pentru prima dată un text propus de extrema dreaptă

Adunarea Naţională a Franţei a adoptat joi, pentru prima dată în istorie, un text propus de grupul parlamentar de extremă...

Ucraina se confruntă cu perspectiva unei ierni „catastrofale” pe fondul atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice Ucraina se confruntă cu perspectiva unei ierni „catastrofale” pe fondul atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice
Actualitateacum 15 ore

Ucraina se confruntă cu perspectiva unei ierni „catastrofale” pe fondul atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice

Rusia continuă să lovească sistematic infrastructura energetică a Ucrainei, într-o campanie menită să lase țara fără electricitate și căldură în...

Oameni din mai multe orașe au ieșit în stradă la 10 ani de la Colectiv. La București au pornit în marş de la Piaţa Universităţii Oameni din mai multe orașe au ieșit în stradă la 10 ani de la Colectiv. La București au pornit în marş de la Piaţa Universităţii
Actualitateacum 20 de ore

Oameni din mai multe orașe au ieșit în stradă la 10 ani de la Colectiv. La București au pornit în marş de la Piaţa Universităţii

La zece ani de la incendiul din clubul Colectiv, care a avut loc pe 30 octombrie 2015 și s-a soldat...

GiftIdea te inspiră să alegi cadouri cu sens, nu doar cu ambalaj GiftIdea te inspiră să alegi cadouri cu sens, nu doar cu ambalaj
Actualitateacum 23 de ore

GiftIdea te inspiră să alegi cadouri cu sens, nu doar cu ambalaj

Oferirea unui cadou nu ar trebui să fie un gest făcut din obligație, ci o formă de a transmite emoție,...

Experiențe care apropie familiile și creează amintiri autentice Experiențe care apropie familiile și creează amintiri autentice
Actualitateacum 23 de ore

Experiențe care apropie familiile și creează amintiri autentice

Într-o lume în care tehnologia și ritmul alert al vieții ne separă adesea de cei dragi, momentele petrecute împreună devin...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro