Actualitate
INTERVIU INTEGRAL „Gândurile lui Cristoiu”. Prezidenţiabilul Viorel Cataramă: Programul lui Orban este identic, dacă nu mai rău decât al PSD-ului, pentru că nu au curaj să-şi taie propriile privilegii
Candidatul DL a explicat de ce toate partidele care s-au perindat la putere după Revoluţie încoace nu au luat măsuri pentru întărirea sectorului privat.
„E vorba de interesul personal al celor care fac politică. Timp de treizeci de ani oamenii s-au învăţat să stea cu mâna întinsă la stat, oficial, sau să mai şi fure. Şi ei şi familiile lor şi membrii tuturor partidelor s-au angajat la stat şi şi-au dat privilegii. (…) în acest moment, 85% din membrii partidelor politice existente, toate partidele sunt angajaţi la stat şi îşi primesc beneficiile şi fac parte din clasa de mijloc din România, având venituri de patru ori, cinci ori mai mari decât cei de la privat pentru că sunt angajaţi la stat. Păi şi atunci cum să-şi taie ei singuri privilegiile?”, a afirmat Viorel Cataramă.
În opinia sa, există un interes pentru slăbirea sectorului privat prin crearea unei imagini negative.
“Cei care sunt la butoane nu doresc sector privat puternic şi dacă nu ne putem întoarce la anii 90 să-i arătăm cu degetul că sunt chiaburi şi aşa mai departe, acum îi arătăm <uite, mă, nu vă dau bani de salarii, bagă totul pentru ei, fură> şi aşa mai departe, pentru că în momentul în care ai interesul să ai o aristocraţie bugetară atât de puternică şi umflată de privilegii, nu poţi avea asta decât dacă sectorul privat e slab. (…) Dacă ei vor să-şi continue şi să-şi menţină privilegiile, trebuie întotdeauna să arate către sectorul privat, că este ceva incorect, în neregulă şi uşor, uşor venim cu teorii, uitaţi că în ultimul timp, în baza globalizării venim şi spunem, trebuie să începem să facem analizări că nu merge, începem să luăm nişte măsuri restrictive pentru unii care nu plătesc taxe la bugetul statului, trebuie să luăm măsuri, deci, trebuie să îi pedepseşti pe ăia care muncesc, singurii care muncesc cu profit şi care alimentează cu bani bugetul statului (…) Aceste generaţii de politicieni îşi împart cele patru, cinci milioane de voturi ale bugetarilor, iar cei care sunt în sectorul privat, diaspora şi în România sunt descurajaţi pe toate căile şi mijloacele să voteze. Asta e propaganda globalistă”, a susţinut candidatul DL.
Fost membru al PNL, Viorel Cataramă nu crede că programul prezentat de premierul desemnat Ludovic Orban este un program de dreapta, ci unul de sânga, în care sunt menţinute privilegiile.
„Şi astăzi de fapt îl auzim pe Ludovic Orban spunând că e de dreapta. Dar dacă te uiţi la programul lui este identic dacă nu mai rău decât al PSD-ului pentru că nu au curaj să-şi taie propriile privilegii. Vorbesc frumos, că sunt parteneri ai sectorului privat, dar trag în sectorul privat, îl controlează, îl amendează, îl distrug, îi alungă din ţară pentru că nu au nevoie de un sector privat puternic, ei sunt exponenţii globalizării. Ei vor globalizare, globalizare înseamnă să te deschizi la importuri, la împrumuturi, să fi dependent de străinătate şi să accepţi în interiorul ţării rezultatele globalizării care sunt la fel de rele ca şi rezultatele din comunism. Adică monopoluri şi pe cale de consecinţă lipsirea cetăţenilor de anumite libertăţi fundamentale”, a explicat candidatul Dreptei Liberale.
Viorel Cataramă a explicat mecanismul şi efectele creşterii importurilor asupra economiei româneşti şi a criticat şi lipsa de implicare a preşedintelui Iohannis, candidat susţinut de PNL pentru un nou mandat la Cotroceni.
“În fiecare zi le cresc veniturile şi pot cumpăra mai multă marfă din import. Ce-i interesează pe ei că România se prăbuşeşte? Ce problemă au ei? Nu, ei şi familiile lor şi rudele lor şi amantele lor şi aşa mai departe şi prietenii o duc bine. (…) Deci, din acest motiv reformarea actualelor partide politice, în sensul adoptării unor politici de dreapta este imposibilă. Pentru că adoptarea unei politici de dreapta îi taie privilegiul. Păi l-aţi auzit pe Klaus Iohannis sau pe oricine altcineva din Parlament să ţipe pentru pensiile speciale, pentru ajutoarele sociale date aristocraţiei bugetare, pentru salariile de patru, cinci ori mai mari, pentru nenorocirea din sectorul privat? Nici vorbă, nici vorbă, toată lumea tace chitic, nicio problemă”, a acuzat prezidenţiabilul DL.
Viorel Cataramă a explicat, totodată, şi de ce ţări precum Polonia Ungaria şi Cehia şi-au protejat economia, capitalul autohton şi exportă foarte mult, şi a susţinut că noi, românii, spre deosebire de cele trei popoare, suntem rupţi în fund şi nerespectaţi în lume.
“Noi am avut ghinionul să fin îndreptaţi către un socialism cu faţă umană care s-a transformat în ce s-a transformat. Aceste trei ţări şi-au protejat capitalul autohton şi economia, şi-au blocat pe cât posibil importurile şi au crescut exporturile. În Polonia e aproape imposibil să vinzi, dar din Polonia vine foarte multă marfă, mult mai ieftină decât în România. Aceste trei ţări, crescându-şi sectorul privat, economia şi exporturile, sunt independente, nu sunt dependente, nu au împrumuturi, nu depind de importuri şi atunci, ca şi Turcia, poate să bată cu pumnul în masă ca să-şi apere interesele, bunăoară preşedintele Poloniei s-a dus la Donald Trump, a negociat şi a obţinut ridicarea vizelor, iar al nostru preşedinte pentru că noi suntem rupţi în fund a obţinut o şapcă de doi bani”, a acuzat Viorel Cataramă.
Redăm interviul integral:
Monica Mihai: Bună seara şi bine v-am găsit la o nouă ediţie ”Gândurile lui Cristoiu”, aşa cum v-am obişnuit deja în fiecare seară, avem invitat unul dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale. În această seară îl avem pe domnul Viorel Cataramă. Bine aţi venit.
Viorel Cataramă: Bună seara.
Monica Mihai: Şi domnul Ion Cristoiu, analist politic şi jurnalist împreună cu care vom adresa întrebări pentru a afla cât mai multe despre ce propune domnul Viorel Cataramă ca proiect de ţară. Domnule Viorel Cataramă, v-am citit programul electoral, dar înainte să ajungem la proiectul de ţară aş vrea să vă întreb ce v-a determinat să vă înscrieţi în această cursă prezidenţială şi ce vă recomandă pentru această funcţie?
M-am înscris din disperarea unui om care de 30 de ani lucrează în sectorul privat, tamponat sub o formă sau alta de statul socialist român. Mă recomandă ce-l recomandă şi pe Donald Trump
Viorel Cataramă: M-am înscris din disperare. Din disperarea unui om care de 30 de ani lucrează în sectorul privat, sector care de 30 de ani este tamponat sub o formă sau alta de statul socialist român. Exporturile sunt descurajate, importurile sunt încurajate, societăţile private dau faliment şi pe cale de consecinţă cinci milioane de români au plecat în străinătate iar zilnic, în acest moment, 200 de români pleacă în străinătate prin închiderea unor societăţi din sectorul privat. Activitatea economică este în scădere, producătorii români nu mai au piaţă de desfacere nici la export nici pe piaţa internă afacerile sunt în pericol şi este evident că în condiţiile în care toate partidele politice sunt de stânga, sunt socialiste, neomarxiste sau neocomuniste şi toate, dar absolut toate, umflă statul până plezneşte şi dau privilegii nenumărate şi ajutoare sociale celor care sunt angajaţi la stat, cineva trebuie să apere şi sectorul privat şi nu poţi apăra din tribună, trebuie să intri în arenă şi să joci. Deci, disperarea m-a făcut să încerc să lupt pentru interesele economiei româneşti şi ale sectorului privat. Ce mă recomandă? Ce-l recomandă şi pe Donald Trump. Experienţa de om de afaceri care timp de 30 de ani, cu bune şi cu rele, controversat, dar a reuşit să supravieţuiască tuturor problemelor, ştie să conducă o societate şi este cel mai calificat dintre toţi să conducă o ţară pentru că şi o ţară se conduce după următorul principiu: trebuie să faci profit ţara ta şi pentru cetăţenii ei şi profitul se face prin negocieri şi prin relaţii economice şi printr-o economie puternică bazată pe un sector privat puternic.
Monica Mihai: Proiectul dumneavoastră de ţară pe care l-aţi propus este unul capitalist aproape întru totul. Voiam să vă întreb cum veţi pune în aplicare tot ceea ce aţi scris aici în programul electoral, având în vedere că clasele din România este puţin probabil să vă voteze în contextul dat, adică susţinerea puternică a sectorului privat, salariul minim stabilit prin negocieri între patronate, eliminarea privilegiilor aristocraţiei bugetare, anularea tuturor ajutoarelor sociale pentru persoanele apte de muncă?
Viorel Cataramă: Da, ce e cu asta?
Monica Mihai: Sunt nişte propuneri destul de radicale poate pentru…
Ion Cristoiu: Păi, cine vă votează?
Monica Mihai: Cine vă votează, asta este…
Ion Cristoiu: Nu în sensul negativ, în sensul…
Viorel Cataramă: Păi hai să luăm, maestre Cristoiu, avem două milioane de pensionari cu pensia sub 1000 de lei. Principalul punct al programului nostru este pensia minimă, legată de salariul minim, 80% dar nu mai puţin de 1000 de lei. Sunt două milioane de pensionari care au pensia minimă sub 1000 de lei. Între 650 şi 950. Noi legăm pensiile de salarii, adică în momentul în care creşte salariul minim creşte automat şi pensia. O dată, doi, sunt patru milioane de angajaţi în sectorul privat din România care au salarii de patru ori mai mici decât cei care sunt angajaţi la stat şi care consideră asta o mare nedreptate şi e firesc să fie aşa pentru că sectorul privat este singurul sector care alimentează cu impozite şi taxe, prin munca lor, pe cei care primesc avantaje nemeritate. Deci doi şi cu patru fac şase milioane de români. Mai sunt cinci milioane de români în diaspora care toţi muncesc de dimineaţă până seara, oameni care au plecat din România pentru că munca lor nu a fost apreciată. Am ajuns la unsprezece milioane, contra, domnul maestru Cristoiu, contra a patru milioane de bugetari, adică 1,5 milioane angajaţi la stat plus familiile, rudele, amantele şi prietenii.
Ion Cristoiu: Reformulăm întrebarea. Chestiunea… ştiu foarte bine, v-am citit şi eu programul, sunteţi unul, că nu pot sa spun chiar singurul candidat, care aveţi chiar lucruri foarte limpezi din punctul de vedere al proiectului.
Viorel Cataramă: Nu greşiţi, sunt singurul.
E vorba de interesul personal al celor care fac politică. Timp de treizeci de ani oamenii s-au învăţat să stea cu mâna întinsă la stat, oficial, sau să mai şi fure.
Ion Cristoiu: De treizeci de ani avem această chestiune, întrebare, o cunosc foarte bine, de ce totuşi, dumneavoastră aveţi dreptate când spuneţi că ar trebui… de ce totuşi partidele nu au implementat până acum un program de dreapta, măcar un sfert din ce spuneţi dumneavoastră, adică (?) … ele erau proaste şi dumneavoastră sunteţi bun? Vreau ca analize, ce s-a întâmplat 30 de ani?
Viorel Cataramă: E vorba de interesul personal al celor care fac politică. Timp de treizeci de ani oamenii s-au învăţat să stea cu mâna întinsă la stat, oficial, sau să mai şi fure. Şi ei şi familiile lor şi membrii tuturor partidelor s-au angajat la stat şi şi-au dat privilegii. Din 90 până astăzi. Campioni au fost liberalii, domnul Tăriceanu a crescut cu 400 de mii angajaţii la stat, Adrian Năstase la fel, astfel încât, în acest moment, 85% din membrii partidelor politice existente, toate partidele sunt angajaţi la stat şi îşi primesc beneficiile şi fac parte din clasa de mijloc din România, având venituri de patru ori, cinci ori mai mari decât cei de la privat pentru că sunt angajaţi la stat. Păi şi atunci cum să-şi taie ei singuri privilegiile? Îşi împart cei patru… 4,5 milioane de voturi ale bugetarilor şi forţează pe cei care sunt în sectorul privat să meargă în diasporă pentru că dacă avem un sector privat puternic acel sector privat votează o forţă politică de dreapta autentică, nu una care e vopsită. Simplu.
Ion Cristoiu: Asta e o ştire interesată, asta că ei, marea majoritate, clientela partidelor care lucrează la bugetari. Încă o dată, amândoi ştim că totuşi nu reuşeşte să se creeze în România o stare de spirit pro capitalistă. Mă înşel eu? Care să vă voteze pe dumneavoastră. Nu de altceva, nu pe mine.
Viorel Cataramă: Păi dacă nimeni nu o încurajează. Până la apariţia Dreptei Liberale, nimeni nu a vorbit de capitalism pe scena publică din România. Suntem singurul partid care vorbim, suntem singurul care spunem că tăiem toate privilegiile aristocraţiei bugetare şi concediem 500 de mii de bugetari suntem singurul partid care spunem cum vom creşte salariile în mod natural în sectorul privat, cum vom dezvolta economia. Păi atunci oamenii au fost disperaţi foarte mulţi ani pentru că cei care erau anti-PSD se vopseau în culorile dreptei. Spuneau că, dacă sunt anti-PSD, ei sunt de dreapta. Şi astăzi de fapt îl auzim pe Ludovic Orban spunând că e de dreapta. Dar dacă te uiţi la programul lui este identic dacă nu mai rău decât al PSD-ului pentru că nu au curaj să-şi taie propriile privilegii. Vorbesc frumos, că sunt parteneri ai sectorului privat, dar trag în sectorul privat, îl controlează, îl amendează, îl distrug, îi alungă din ţară pentru că nu au nevoie de un sector privat puternic, ei sunt exponenţii globalizării. Ei vor globalizare, globalizare înseamnă să te deschizi la importuri, la împrumuturi, să fi dependent de străinătate şi să accepţi în interiorul ţării rezultatele globalizării care sunt la fel de rele ca şi rezultatele din comunism. Adică monopoluri şi pe cale de consecinţă lipsirea cetăţenilor de anumite libertăţi fundamentale.
Ion Cristoiu: În 1990-1991, dumneavoastră eraţi şi sunteţi un brav om politic, era o spaimă de spune cuvântul patron, mai ţineţi minte? Spuneam investitor. Acum aveţi curajul să spuneţi că sunteţi patron?
Viorel Cataramă: Dar cum să nu, eu am spus tot timpul…
Ion Cristoiu: În 90 nu erai, erau investitor, nu ţineţi minte?
Viorel Cataramă: Nu, nu. Nu.
Ion Cristoiu: Nu dumneavoastră, erau anumiţi…
Viorel Cataramă: Deci, de 30 de ani, domnule Cristoiu, clasa politică socialistă alimentează această idee că cei care lucrează în sectorul privat, fiind proprietari, acţionari şi aşa mai departe sunt elemente negative care fură, fac evaziune fiscală şi aşa mai departe şi în mentalul colectiv, până astăzi, lumea spune da, suntem partenerii sectorului privat în general, dar când vorbim de un om de afaceri să intre în scena publică, imediat e controversat, are probleme, cutare şi aşa mai departe. Deci, prin urmare, la nivel declarativ, cu toţii susţinem sectorul privat, dar în fapt, în tot ce adoptăm în parlament, prin codul fiscal, prin creşterea aristocraţiei bugetare, prin măsurile întreprinse de diverse instituţii şi ministere lovim cât putem de mult în sectorul privat.
Ion Cristoiu: În 1990, 1991, 1992 explica spaima faţă de patron prin conotaţiile negative din perioada comunistă ale cuvântului patron. Patronul era exact ce ziceţi dumneavoastră acum, adică era chiabur, gras, exploatator, bea sângele poporului, nu, pe bune. Dar acum au trecut 30 de ani, au venit numeroase generaţii, de ce rămâne în continuare cuvântul patron, cum spuneţi dumneavoastră, în imaginea publică…?
Viorel Cataramă: Pentru că s-a transformat, întrucât salariile din sectorul privat sunt de patru ori mai mici decât la stat, se arată cu degetul către patroni că ei nu dau, că îşi bagă banii în buzunar, că din cauza asta n-au oamenii, sectorul privat, salarii mai mari pentru că patronii sunt hrăpăreţi. Asta e simplu.
Ion Cristoiu: Păi şi de ce dumneavoastră, patronii, sunteţi controversaţi şi bugetarii nu? Ca imagine publică mă preocupă, nu v-a preocupat asta? Eu nu am auzit un ziar lăudând un patron. Uite, spuneţi-mi, presa de ce nu zice ce bun e patronul cutare?
Viorel Cataramă: Uite, eu îmi aduc aminte că atunci când conduceaţi cu mare succes Evenimentul Zilei dumneavoastră lăudaţi reprezentanţi ai sectorului privat.
Ion Cristoiu: Probabil, eram inconştient. Bun, dar sunteţi de acord că e o stare de spirit pe care noi nu reuşim să o dăm peste cap. De ce?
Viorel Cataramă: Pentru că cei care sunt la butoane nu doresc sector privat puternic şi dacă nu ne putem întoarce la anii 90 să-i arătăm cu degetul că sunt chiaburi şi aşa mai departe, acum îi arătăm ”uite, mă, nu vă dau bani de salarii, bagă totul pentru ei, fură” şi aşa mai departe, pentru că în momentul în care ai interesul să ai o aristocraţie bugetară atât de puternică şi umflată de privilegii, nu poţi avea asta decât dacă sectorul privat e slab. În momentul în care sectorul privat începe să crească, atunci el se încolonează în spatele unui partid cu adevărat de dreapta. Cum e partidul Republican în Statele Unite, cum e partidul Conservator în Anglia, cum e partidul Liberal în Australia, Liberal-democraţii în Japonia, Creştin-Liberalii în Chile şi aşa mai departe. Deci, dacă ei vor să-şi continue şi să-şi menţină privilegiile trebuie întotdeauna să arate către sectorul privat că este ceva incorect, în neregulă şi uşor, uşor venim cu teorii, uitaţi că în ultimul timp, în baza globalizării venim şi spunem, trebuie să începem să facem analizări că nu merge, începem să luăm nişte măsuri restrictive pentru unii care nu plătesc taxe la bugetul statului, trebuie să luăm măsuri, deci, trebuie să îi pedepseşti pe ăia care muncesc, singurii care muncesc cu profit şi care alimentează cu bani bugetul statului. Sigur că cu cât banii la sectorul privat sunt mai puţini, cu atât împrumuturile sunt mai mari şi avem suficiente exemple. Dar asta nu contează, nu-i aşa, că până intră România în incapacitate de plată, aceste generaţii de politicieni îşi împart cele patru, cinci milioane de voturi ale bugetarilor, iar cei care sunt în sectorul privat, diaspora şi în România sunt descurajaţi pe toate căile şi mijloacele să voteze. Asta e propaganda globalistă, noi suntem singurul partid care milităm pentru stat naţiune, România stat-naţiune.
Monica Mihai: Aţi vorbit despre concedierea a 25% dintre funcţionarii de stat, adică…
Viorel Cataramă: Disponibilizarea şi relocarea lor în sectorul privat.
Monica Mihai: Cum aveţi de gând să implementaţi acest lucru pentru că 500 de mii de locuri de muncă este greu de crezut că vor apărea peste noapte în sectorul privat?
Viorel Cataramă: Sunt astăzi. 500 de mii de locuri de muncă. Doamnă, noi astăzi aducem asiatici, srilankezi, pakistanezi şi statul român îi plăteşte cu 1000 de euro. 1000 de euro.
Nu mai există forţă de muncă pentru că producătorii români nu mai au piaţă de desfacere, nu mai pot vinde la export, nu mai vinde la intern.
Monica Mihai: Da, dar e domeniu diferit, adică îi aduc în construcţii, dar vorbim de funcţionari publici care totuşi au altă specializare, adică…
Viorel Cataramă: Bun. Deci astăzi în România, chiar venind încoace am auzit o ştire, au scos la concurs 200 de posturi şi s-au înscris 40 de oameni pentru că, nu-i aşa, am alungat forţa de muncă din România şi nu mai există forţă de muncă în România. Dar nu mai există forţă de muncă pentru că producătorii români nu mai au piaţă de desfacere, nu mai pot vinde la export, nu mai vinde la intern. Pentru că dacă tu vinzi cu 30% mai scump, de aia nu avem noi roşii româneşti în magazine, cartofi şi aşa mai departe pentru că ce vine din import e cu 30-40% mai ieftin decât produce românul. Şi atunci, sigur degeaba produci dacă nu ai unde să vinzi. Eu vă întreb următorul lucru şi după aia răspund. Timp de 30 de ani cinci milioane de români au fost forţaţi să plece din sectorul privat în străinătate. A interesat pe cineva, a pus cineva vreodată în cazul acestor cinci milioane de români întrebarea pe care mi-o puneţi dumneavoastră mie? Nu. Nu a interesat pe nimeni. Hai, plecaţi, să scăpăm de voi. Eu vă răspund, locurile în economie se creează sprijinind economia, producţia, exporturile şi piaţa internă, cum face Donald Trump în America.
Monica Mihai: Ceea ce propuneţi dumneavoastră nu cred că e un lucru care se poate transforma peste noapte, adică în momentul în care scoateţi 500 de mii de oameni din locurile de muncă pe care le au nu cred că vor apărea în secunda următoare celelalte locuri de muncă.
Viorel Cataramă: Ba da. Sunt locuri de muncă numai să vrei să munceşti. Problema la noi în România este că aproape nimeni nu vrea să muncească, toată lumea stă cu mâna întinsă la stat, acolo vin avantajele, nu? Cu cât bei mai multe cafele, cu cât citeşti mai mult presa online cu cât joci jocuri pe calculator mai mult, cu atât mai multe beneficii primeşti, cu cât lucrezi mai mult în sectorul privat, cu atât primeşti lovituri. Asta este mentalitatea astăzi în România. Vor exista şi există suficiente locuri de muncă prin creşterea activităţii economice dacă oamenii vor să muncească, dacă nu vor să muncească asta e altceva. Noi nu vrem ca vreo persoană aptă de muncă să mai fie sprijinită de stat cu niciun ajutor social. Fie că se cheamă ajutor social direct, fie că este tichet de masă, fie că e voucher de vacanţă nimic. Trebuie ca toată lumea să-şi câştige bunăstarea prin muncă, iar statul să se ocupe numai de persoanele care nu pot muncii, bătrânii, şi v-am spus cu pensiile, copiii, şi o să dezvolt subiectul, şi bolnavii, asta e tot. Restul la muncă, toată lumea. Câştigi din muncă.
Monica Mihai: Aţi vorbit de deficit bugetar 0, cum aveţi de gând să ajungeţi la această performanţă?
Viorel Cataramă: Tăind cheltuielile inutile vă dau un exemplu ca să înţelegem, să înţeleagă şi telespectatorii şi dumneavoastră. Avem astăzi 40 de judeţe, în programul nostru sunt numai 15 judeţe, pe structura aproximativă a Curţilor de Apel. Gândiţi-vă că de aici se disponibilizează 200 de mii de angajaţi. 200 de mii de angajaţi dispărând, direcţia judeţeană de agricultură, direcţia judeţeană de sănătate, direcţia judeţeană de stat degeaba, direcţia judeţeană, direcţia judeţeană. 200 de mii de oameni se disponibilizează numai de aici. Doamnă, astăzi, vă dau un exemplu, Bistriţa Năsăud. Primăria Bistriţa Năsăud avea în 1989 90 de angajaţi. Astăzi are 1480. Au apărut telefoanele mobile, internetul, calculatoarele şi noi am crescut de 14 ori. Ca să înţelegem ce se întâmplă astăzi în România. este o dramă absolută, oamenii sunt atât de mulţi încât nu au ce face. Funcţionarii, unii funcţionari, nu spun toţi, nu au de lucru, se plictisesc şi sunt umflaţi de beneficii. Deci 200 de mii de oameni pleacă în sectorul privat şi muncesc, să lucreze, îşi fac firme, că sunt deştepţi, nu-i aşa? Pentru că statul va încuraja sectorul privat şi producţia, îşi fac firme, se angajează, îşi găsesc activităţi. Dacă vrei poţi, problema e să vrei. Că dacă nu vrei, nu poţi.
Monica Mihai: Cum veţi implementa toate aceste lucruri cu un guvern potrivnic, pentru că dacă veţi ajunge preşedinte nu este garantat că veţi avea un guvern care să vă susţină ideile şi programul.
Viorel Cataramă: Voi lupta pe viaţă şi pe moarte, aşa cum face Boris Johnson aşa cum face Netanyahu în Israel şi voi organiza alegeri anticipate până când se va constitui un guvern care sprijină programul politic al preşedintelui. În acele ţări nu există preşedinte ales de popor. La noi, avem un preşedinte ales de popor. Sigur că niciunul dintre contracandidaţii mei nu au program. Că ei spun, toată lumea spune că preşedintele nu are niciun fel de posibilitate de a influenţa politica economică, i s-au luat atribuţiuni, vrăjeală. Nici vorbă de aşa ceva. Preşedintele are toate armele şi eu vă spun cum aş face eu. Prima vacantare a postului de prim-ministru, indiferent cu ce propunere vin partidele, dacă acel om nu împărtăşeşte programul meu politic pe care l-aţi citit dumneavoastră aici nu-l numesc şi numesc o persoană care-mi împărtăşeşte programul politic. N-are decât Parlamentul să-l respingă o dată şi de două ori, după care organizez alegeri anticipate, fac alegeri anticipate şi de două ori într-un an. Care e problema? Până când pot să nominalizez un prim-ministru care este ataşat programului meu politic, pentru că dacă 7-8 milioane de români te votează preşedinte pe baza unui program, tu trebuie să lupţi ca să pui în aplicare acel program. Că alţii până acum, timp de 30 de ani, n-au făcut-o e o altă chestiune. Modelul meu e Donald Trump, e Boris Johnson care luptă pe viaţă şi pe moarte cu socialiştii, cu globaliştii ca să-şi impună programul politic, da? În Anglia, unde discutăm de patria democraţiei a suspendat Parlamentul organizează alegeri anticipate, nu s-a lăsat până nu a organizat alegeri anticipate. Luni i-au respins proiectul, marţi i l-au votat. Asta înseamnă să lupţi pentru programul tău. Aşa voi face eu. Şi vă spun eu, la cât sunt de laşi, şi la cât nu vor să renunţe la privilegii, din a doua încercare votează şi o păpuşă gonflabilă Parlamentul.
Ion Cristoiu: Domnul Cataramă, vă ştiu din anii 90, dar deja nu mai am firul evoluţiei dumneavoastră în calitate de om de afaceri. Facem o scurtă recapitulare. Nu mai ţin minte, de ce nu sunteţi miliardar? O să spună votanţii dumneavoastră.
Viorel Cataramă: Dar ce sunt?
Ion Cristoiu: Nu ştiu, sunteţi miliardar?
Viorel Cataramă: Sunt rupt în fund sau cum?
Ion Cristoiu: Nu, păi sunteţi miliardar? Vă întreb?
Viorel Cataramă: Sunt om de afaceri din 90 până astăzi, cu afaceri solide în domeniul producţiei, cu sute şi mii de angajaţi, tot timpul am figurat în top 300 sau top 500 cu mai mulţi sau mai puţini bani, deci, domnule Cristoiu…
Ion Cristoiu: N-am vrut să vă jignesc…
Viorel Cataramă: Nu, staţi puţin, că nu e o jignire, Doamne fereşte
Ion Cristoiu: Eu, de exemplu, nu sunt miliardar şi nu mă simt deloc complexat.
Viorel Cataramă: Doamne fereşte, nu sunt, altceva vreau să spun. Nici vorbă, eu nu mă duc în politică pentru salariu de preşedinte, veniturile mele personale sunt oricum peste orice salariu mi-ar putea da statul român. Eu în acest moment lupt în arena politică pentru că sectorul privat moare, pentru că exporturile mor şi pentru că România se desface şi se deschide către importuri şi împrumuturi şi asta înseamnă moartea României lentă dar sigură.
Ion Cristoiu: Două întrebări. A fost vreun moment în acest destin postdecembrist când aţi fost pe marginea prăpastiei din punct de vedere economic?
Viorel Cataramă: Nu.
Ion Cristoiu: Trump a fost, dacă nu mă înşel, un moment din ăsta în care a trebuit să vă revigoraţi, şi de ce dacă a fost? Un moment greu, hai să spunem.
Viorel Cataramă: Da, au fost momente grele, multe.
Ion Cristoiu: Care a fost cauza momentului ăla greu? Legislaţia…
Viorel Cataramă: În acest moment e un moment greu, astăzi e un moment foarte greu. Situaţia economică, politica dusă de statul socialist care distruge sectorul privat şi exportul.
Ion Cristoiu: Care e principala problemă a dumneavoastră în calitate de capitalist?
Viorel Cataramă: Că sunt în pericol să închid unităţile de producţie.
Ion Cristoiu: De ce?
Viorel Cataramă: Pentru că nu mai am unde să vând.
Ion Cristoiu: Păi şi ce nu mai cumpără românii mobilă?
Viorel Cataramă: Da, dar cumpără importuri cu 40% mai ieftine.
În ultimii trei ani au crescut salariile din pix da, prin decizii ale guvernului. Consecinţa creşterii salariilor este creşterea preţului la energie, la materii prime, la utilităţi, la tot. În final, peste trei ani, preţurile sunt cu 30 de procente mai mari
Ion Cristoiu: Uitaţi, asta e o problemă.
Viorel Cataramă: Păi v-am explicat, e aceeaşi situaţie cu roşiile sau cartofii.
Ion Cristoiu: Dumneavoastră aţi explicat în calitate de politician, dar eu v-am întrebat în calitate de…
Viorel Cataramă: Dar eu vă spun ca om de afaceri. Domnule Cristoiu, în ultimii trei ani au crescut salariile din pix da, prin decizii ale guvernului. Consecinţa creşterii salariilor…
Ion Cristoiu: Care au crescut şi la privat că cauza salariului minim.
Viorel Cataramă: Consecinţa înseamnă creşterea preţului la energie, la materii prime, la utilităţi, la tot. În final, peste trei ani, preţurile sunt cu 30 de procente mai mari. Sunt statistici oficiale. Însă avem o singură marfă care e foarte ieftină şi anume se cheamă euro, care a rămas constant acelaşi timp de trei ani. Asta înseamnă că exporturile mele sunt mai scumpe acum cu 30 de procente şi nimeni nu-mi plăteşte 30 de procente în plus, iar eu nu am profit la export mai mare de 5, 6, 10%, nu mai pot să export că nu mai am marjă, iar la intern, dacă vreau să vând mobila cu 30 de procente mai mult decât o vindeam acum trei ani, mă tamponează importurile care sunt cu 40% mai ieftine şi nu mai pot să vând nici la intern. Din cauza asta.
Ion Cristoiu: De ce? La ei este mai ieftină forţa de muncă? Acolo de unde vine. De ce importurile… o mobilă de import e mai ieftină decât… la aceeaşi calitate, explicaţi-mi şi mie?
Viorel Cataramă: Păi vă explic dându-vă un citat din Donald Trump la Davos. Ce-a spus Donald Trump la Davos, „europenilor, noi putem face mâine un dolar 1,5 euro, dar noi nu facem asta pentru că ţinem un dolar slab ca să facem exporturi şi să blocăm importurile” şi în baza acestei teorii America a relansat economic, la fel a făcut Turcia, acum trei ani un euro era 2,5 lire astăzi e 7-8. Turcia bubuie economic pentru că şi-a crescut exporturile şi are aproape zero importuri. Deci, ce vreau să vă spun eu dumneavoastră domnule Cristoiu este că în momentul în care tu creezi în ţara ta condiţii să blochezi activitatea economică…
Ion Cristoiu: Deci euro e ţinut la noi sub preţ?
Viorel Cataramă: Datorită intervenţiei Băncii Naţionale care susţine… pe zi ce trece presa spune „domnule sunt tot mai puţine exporturi, tot mai multe importuri”, vine Banca Naţională şi pompează bani ca să nu cumva, vezi Doamne, să-i supărăm pe cei care deţin carteluri bancare în România sau monopoluri în domeniul combustibilului, gazului şi energiei. Şi atunci ajungem la un rezultat excepţional pe înţelesul tuturor, de ce avem noi astăzi, patru milioane de români dobânzi bancare cu două-trei procente mai mari decât media europeană? Pentru că se permite existenţa cartelurilor bancare în România. Cine o permite? Toată clasa politică în frunte cu Banca Naţională. Ca să înţelegeţi despre ce e vorba, foarte puţine momente când parlamentul votează în unanimitate. Una din aceste decizii a fost nominalizarea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale. Aici s-a dovedit că toţi sunt socialişti şi globalişti. Când au votat în unanimitate o instituţie care distruge economia românească şi sectorul privat şi exporturile şi încurajează monopolurile şi cartelurile bancare. Asta este rezultatul unei astfel de politici pentru că nu ar trebui să existe niciun fel de justificare pentru ca patru milioane de români să plătească dobânzi mai mari decât în Europa. Şi asta este o statistică. Nu este niciun fel de justificare ca toţi românii să plătească preţul la gaz, la energie şi la combustibili mai mult decât se plăteşte în Europa. Asta este primul rezultat al globalizării. Domnule Cristoiu, acum 100 de ani Carl Marx a scos pe piaţă capitalul. Principiile din capital au fost foarte atrăgătoare pentru foarte mulţi oameni, sunau frumos. Consecinţa principiilor socialiste a fost comunismul, o dramă pentru multe ţări şi popoare. Astăzi, în anii 80, hai să ne întoarcem puţin, Ronald Reagan şi Margaret Thatcher au scos pe piaţă în condiţiile în care se prefigura deja căderea cortinei de fier conceptul de globalizare care, însemna atunci, nişte principii excepţionale. Libera circulaţie a forţei de muncă, a mărfurilor şi liberalizarea pieţelor financiare. Această teorie frumoasă se transformă astăzi, pe zi ce trece, într-o catastrofă de dimensiunile comunismului. Ce înseamnă asta, că peste câţiva ani, ca urmare a acestui fenomen, noi vom avea, dacă discutăm la nivel de media, vom avea online numai Facebook şi Google fără niciun fel de competiţie. Şi atunci, pe dumneavoastră vă acceptă că sunteţi maestru, pe mine mă dă afară că sunt capitalist şi vreau România stat-naţiune. Şi eu nu am unde să mă duc, nu mai am competiţie. Trebuie să înţelegeţi de ce. Donald Trump este atacat de Wall Street şi de marile companii americane. Pot să înţeleg de ce îl atacă Hollywood-ul dar nu pot să înţeleg de ce îl atacă marile companii. De ce? Pentru că el se opune monopolurilor, nu vrea să lase nici pe Facebook şi nici pe Google, chiar dacă sunt societăţi americane, să deţină monopol mondial pentru că după aia îl termină şi pe el. de aia el luptă şi cu Google şi cu Facebook şi cu alte mari concerne care visează să deţină monopolul în cât mai multe ţări din lume şi el spune „nu domnule, pentru că America era să o păţească”. A fost socialistul Obama care a deschis piaţa americană către importuri am început să avem şomaj americanii nu mai aveau de lucru, economia se prăbuşea, ia stai, stop, terminăm noi cu globalizarea şi venim cu conceptul Statele Unite e stat-naţiune. Asta este speranţa mea că dacă nu începea acolo degeaba vorbeam eu aici cu dumneavoastră despre stat-naţiune, numai că sunt câteva ţări în lume care se luptă pe viaţă şi pe moarte cu globaliştii ca să menţină un puternic sector economic. Şi ca să venim în Europa, trebuie să înţelegem de ce Polonia, Cehia şi Ungaria sunt atât de puternice, atât de forţoase. Pentru că timp de 30 de ani sau la început acum 30 de ani au avut conducători cu vederi capitaliste, Vaclav Havel care venea… Lech Walesa care ura socialismul. Noi am avut ghinionul să fin îndreptaţi către un socialism cu faţă umană care s-a transformat în ce s-a transformat. Aceste trei ţări şi-au protejat capitalul autohton şi economia, şi-au blocat pe cât posibil importurile şi au crescut exporturile. În Polonia e aproape imposibil să vinzi, dar din Polonia vine foarte multă marfă, mult mai ieftină decât în România. Aceste trei ţări, crescându-şi sectorul privat, economia şi exporturile, sunt independente, nu sunt dependente, nu au împrumuturi, nu depind de importuri şi atunci, ca şi Turcia, poate să bată cu pumnul în masă ca să-şi apere interesele, bunăoară preşedintele Poloniei s-a dus la Donald Trump, a negociat şi a obţinut ridicarea vizelor, iar al nostru preşedinte pentru că noi suntem rupţi în fund a obţinut o şapcă de doi bani. De ce Turcia îşi permite să sfideze Uniunea Europeană inclusiv Statele Unite în acest moment? Pentru că şi-a întărit economia atât de puternic încât nu mai este dependentă de nimeni. Este puternică.
Ion Cristoiu: Economia capitalistă, e importantă această precizare.
Viorel Cataramă: Da. Economia capitalistă. Toţi despre care vorbesc şi-au crescut sectorul privat capitalismul propriu şi sunt puternici. Şi atunci pot să vină la masă şi să spună, domnule, stai puţin, interesul meu, al României, este următorul. Mă duc înapoi. Donald Trump a spus, băi românilor, ştii ce ia las-o mai uşor cu licenţa 5G pentru China sigur, e partenerul nostru. Ai noştri ce-au spus, da, să trăiţi, am înţeles, aşa facem. Păi nu, te duci şi spui, domnule, dacă eu renunţ la licenţa 5G, România pierde 100 de milioane sau 100 de miliarde. Dă-mi o compensaţie să câştig 101 miliarde şi atunci o facă, dacă nu, o fac cu el. Păi nu poţi să-mi ceri mie să pierd bani numai pentru că sunt prieten cu tine, maestre.
Ion Cristoiu: Am înţeles.
Viorel Cataramă: Deci noi trebuie să negociem o economie puternică în aşa fel încât să ne ducem în toate ţările din lume, să vindem produsele româneşti cât mai mult şi să facem profit pentru România.
Ion Cristoiu: Dumneavoastră capitaliştii de ce nu reprezentaţi o forţă? De ce bugetarii impun presă, preşedinte, premier şi dumneavoastră nu impuneţi? Dumneavoastră, vorbiţi în numele lor?
Viorel Cataramă: Păi eu încerc acum să impun. Nu vedeţi că nu reuşesc să vă conving nici pe dumneavoastră?
Ion Cristoiu: Păi, nu. Pe mine m-aţi convins, e vorba de oamenii care sunt în spatele dumneavoastră, da? ştiu, aceste probleme de care spuneţi dumneavoastră chiar sunt reale, cunosc… De ce nu reuşiţi de 30 de ani dumneavoastră, capitaliştii, să vă uniţi, nu ştiu, să faceţi grevă, spuneţi de ce?
Viorel Cataramă: Pentru că socialiştii care conduc de 30 de ani au găsit toate mijloacele să ne slăbească aşa cum au găsit şi sindicatele păi ce, există sindicate cu adevărat serioase şi puternice azi?
Ion Cristoiu: Nu. Nu mai sunt, asta am observat.
Actualitate
Ce a descoperit Debitorul.ro după contractarea mai multor credite IFN
Ce se întâmplă atunci când ofertele de credit rapid sunt verificate prin împrumuturi reale, nu doar prin analiza informațiilor publicate de instituțiile financiare nebancare?
Aceasta este întrebarea de la care a pornit proiectul editorial Debitorul.ro, creat de Bogdan Spătaru pentru a documenta modul în care sunt acordate, utilizate și rambursate creditele IFN din România.
Pe parcursul anului 2026, autorul a solicitat împrumuturi de la mai multe instituții financiare nebancare, a parcurs procedurile de aprobare și a analizat documentele contractuale primite.
O sinteză publicată pe 6 noiembrie prezintă rezultatele a douăsprezece solicitări, dintre care zece au fost aprobate, iar două au fost respinse. Pentru cele zece împrumuturi obținute, au fost documentate sumele transferate, costurile efective și procedurile de rambursare.
Suma aprobată poate fi diferită de cea solicitată
Una dintre constatările rezultate din teste privește diferența dintre suma solicitată, limita de credit aprobată și valoarea efectiv utilizată.
Într-un caz, solicitantul a dorit să împrumute 500 de lei, însă creditorul i-a aprobat o linie de credit de 4.500 de lei. Autorul a utilizat numai suma de care avea nevoie, iar ulterior a documentat separat rambursarea tranșei și închiderea întregii linii de credit.
Într-un alt test, pentru o sumă solicitată de 500 de lei, a fost aprobată o limită de 3.500 de lei, din care au fost retrași efectiv doar 500 de lei.
Aceste exemple arată că aprobarea unei limite mai mari nu presupune neapărat utilizarea întregii sume. Consumatorul trebuie însă să înțeleagă mecanismul de funcționare al produsului și obligațiile care decurg din contract.
Costurile au variat, chiar și pentru împrumuturi asemănătoare
O altă constatare privește costul efectiv al creditelor.
În șase dintre cele zece experiențe analizate, împrumuturile au fost rambursate fără dobânzi sau comisioane, datorită unor oferte promoționale ale căror condiții au fost respectate.
În celelalte patru cazuri au existat costuri suplimentare, cel mai mare fiind de 50 de lei. Acesta a provenit dintr-un comision de analiză reținut înainte ca banii să fie transferați în cont.
Rezultatele au evidențiat și diferențe importante între condițiile ofertelor promoționale. Durata reducerilor, eligibilitatea clienților și obligațiile de rambursare nu au fost identice la toate instituțiile testate.
Prin urmare, simpla existență a unei promoții nu garantează că împrumutul va fi gratuit în orice situație.
Un împrumut rambursat poate rămâne un contract activ
Poate cea mai puțin intuitivă observație privește situația contractului după restituirea integrală a banilor.
În mai multe cazuri, liniile de credit au continuat să fie active după rambursare, deoarece produsul permitea reutilizarea sumelor achitate.
Pentru încetarea definitivă a relației contractuale, autorul a solicitat creditorilor documente distincte care să confirme închiderea liniilor de credit.
Această experiență evidențiază o diferență importantă pentru consumatori. Achitarea sumei datorate și încetarea contractului sunt două operațiuni care nu se produc neapărat în același moment.
Ce valoare au testele pentru persoanele interesate de credite IFN
Rezultatele prezentate pe siteul debitorul.ro sunt însoțite de explicații privind procesul de aplicare, contractele analizate, costurile suportate și problemele întâlnite.
Testele nu pot stabili cum se comportă fiecare creditor în relația cu toți clienții săi, deoarece aprobarea și condițiile oferite depind de situația individuală a solicitantului. Ele oferă însă exemple concrete despre modul în care funcționează aceste produse financiare.
Principala concluzie este că alegerea unui credit IFN nu ar trebui făcută exclusiv pe baza dobânzii promovate, a sumei maxime disponibile sau a rapidității aprobării.
La fel de importante sunt suma primită efectiv, costul total, condițiile de rambursare și procedura prin care contractul poate fi închis definitiv.
Actualitate
Ce faceți dacă sunteți chemați la audieri sau cercetați penal
Dacă sunteți chemați la audieri sau cercetați penal, drepturile pe care le aveți și rolul avocatului pot influența modul în care participați la procedură. O citație, o invitație la poliție sau contactarea de către procuror nu înseamnă automat că sunteți vinovați, însă impune atenție la fiecare declarație și document. Diferența dintre martor, suspect și inculpat schimbă drepturile și obligațiile aplicabile.
Verificați în ce calitate sunteți chemați
Citiți cu atenție citația și verificați instituția, numărul dosarului, data, ora și calitatea în care trebuie să vă prezentați. Martorul are obligația de a spune ce cunoaște, în timp ce suspectul sau inculpatul beneficiază de dreptul la apărare și de prezumția de nevinovăție.
Nu ignorați chemarea, dar nici nu mergeți nepregătiți. Păstrați documentul, notați ce vi s-a comunicat și solicitați sfatul unui avocat drept penal iasi înainte de audiere, mai ales dacă nu înțelegeți acuzația sau faptele cercetate.
Dreptul la avocat și dreptul de a nu declara
Persoana suspectă sau inculpată poate fi asistată de avocat în cadrul actelor de urmărire penală, iar apărătorul poate discuta cu clientul și poate formula cereri ori observații în limitele legii. Puteți alege un avocat sau, în cazurile prevăzute de lege, poate fi desemnat unul din oficiu.
Aveți dreptul să nu dați declarații și să nu contribuiți la propria acuzare. Tăcerea nu trebuie tratată ca o recunoaștere, însă decizia de a răspunde sau nu la întrebări trebuie luată după ce aflați acuzația și discutați strategia cu apărătorul.
Documentele și accesul la dosar
Nu semnați declarații, procese-verbale sau alte acte pe care nu le-ați citit și nu le-ați înțeles. Cereți explicații pentru formulări neclare, solicitați corectarea eventualelor erori și spuneți dacă textul nu reflectă ceea ce ați declarat; refuzul semnării poate fi consemnat procedural.
Avocatul poate analiza actele disponibile și poate cere consultarea dosarului, în condițiile procedurale aplicabile. Accesul poate fi limitat motivat în anumite etape, dar apărătorul urmărește probele, legalitatea administrării lor și oportunitatea unor cereri sau plângeri.
Ce faceți dacă sunteți reținuți
Dacă sunteți reținuți, cereți să fiți informați despre motivul măsurii și solicitați contactarea unui avocat. Nu purtați discuții despre faptă cu alte persoane și nu încercați să influențați martori ori să ascundeți obiecte, deoarece astfel de reacții pot complica situația.
Apărătorul verifică actele, condițiile reținerii, declarațiile și eventualele măsuri care pot urma. Avocat Silviu Gața poate oferi consultanță și asistență juridică persoanelor din Iași implicate într-o procedură penală.
Contactați un avocat cât mai devreme, ideal înainte de prima audiere, și păstrați toate actele primite. O conduită calmă, informarea corectă și exercitarea drepturilor cu sprijin juridic reduc riscul unor decizii luate fără să cunoașteți consecințele.
Actualitate
8 motive pentru care să îți monitorizezi reputația online prin Verifeedo
Monitorizarea reputației online îți arată cum percep clienții afacerea ta și te ajută să transformi feedbackul în decizii utile. Recenziile, evaluările și răspunsurile publice influențează alegerile viitorilor clienți, mai ales în servicii locale, sănătate, retail sau HoReCa.
O reputație bine administrată nu se rezumă la o medie de stele. Afacerea trebuie să urmărească opiniile noi, să identifice temele repetitive și să răspundă clar, într-un termen rezonabil. Iată opt motive practice pentru care merită să folosești o platformă dedicată reputației online.
1. Cum afli rapid ce spun clienții despre afacerea ta?
Monitorizarea reputației online centralizează opiniile clienților și arată motivele din spatele unei evaluări. Comentariile pot semnala întârzieri, lipsa unor informații, calitatea serviciului sau profesionalismul echipei. Astfel, afacerea poate identifica rapid punctele apreciate și situațiile care cer intervenție.
Profilul de business din Verifeedo organizează feedbackul public într-un spațiu ușor de urmărit. Pentru domenii în care oamenii compară atent opțiunile, cum este sănătatea, utilizatorii pot consulta cele mai bune centre medicale pe Verifeedo înainte de a face o programare. Această documentare susține decizii mai informate.
Gestionarea reputației are legătură directă cu principiile de online reputation management, adică urmărirea și administrarea informațiilor publice despre un brand. O afacere care verifică periodic feedbackul observă mai repede modificările de percepție.
De exemplu, trei comentarii despre timpul mare de răspuns pot indica o etapă dificilă în procesul de suport. În același timp, aprecierile repetate pentru un anumit consultant pot oferi un model concret pentru instruirea echipei. Citește comentariile, nu doar media ratingului.
2. De ce merită să răspunzi rapid la recenziile negative?
Un răspuns calm și specific reduce tensiunea unei experiențe neplăcute și arată că afacerea tratează feedbackul cu seriozitate. Clienții potențiali urmăresc frecvent tonul răspunsurilor, explicațiile oferite și măsurile pe care compania le propune.
Un răspuns bun păstrează câteva reguli simple:
- mulțumește clientului pentru mesaj;
- recunoaște situația, dacă verificarea confirmă problema;
- explică pe scurt următorul pas;
- mută discuția în privat dacă implică date personale;
- revino cu o actualizare după rezolvare.
O clinică poate primi o recenzie despre întârzierea unei consultații. În locul unei replici generale, clinica poate preciza că verifică programarea, solicită datele necesare printr-un canal privat și analizează cauza întârzierii. Acest răspuns protejează confidențialitatea pacientului și arată o abordare responsabilă.
Platforma de reputație online Verifeedo ajută echipele să urmărească opiniile care necesită răspuns. Stabilește intern un responsabil și un termen de reacție, de exemplu 24 de ore pentru situațiile sensibile.
3. Cum identifici problemele recurente înainte să afecteze imaginea afacerii?
O recenzie izolată poate descrie un incident punctual. Mai multe opinii similare, publicate într-o perioadă scurtă, arată de obicei o problemă de proces. Monitorizarea constantă permite echipei să observe aceste semnale înainte ca nemulțumirea să se extindă în alte canale publice.
Grupează feedbackul în teme ușor de analizat: comunicare, programări, livrare, preț, personal, calitate sau suport după vânzare. Apoi atribuie fiecare temă unui responsabil, cu o măsură clară și un termen realist.
Un magazin online poate observa recenzii repetate despre ambalaje deteriorate. Echipa poate verifica furnizorul de ambalaje, modul de manipulare și condițiile de transport. După schimbarea procedurii, afacerea poate urmări dacă numărul comentariilor similare scade în următoarele luni.
Experiența Verifeedo în reputație online arată că analiza pe categorii produce rezultate stabile. Afacerile care documentează problemele recurente evită reacțiile improvizate și discută pe baza unor exemple verificabile.
4. Cum crește reputația online încrederea înainte de cumpărare?
Oamenii caută informații înainte să comande, să solicite o ofertă sau să facă o programare. Recenziile recente, răspunsurile profesioniste și datele corecte de profil oferă context despre experiența pe care clientul o poate aștepta.
O evaluare de patru stele poate inspira mai multă încredere decât un profil cu evaluări perfecte, dar fără comentarii sau activitate recentă. Cititorii caută detalii: cum a gestionat afacerea o reclamație, cât de clar a comunicat și dacă a revenit cu soluții.
Verifeedo funcționează ca trust platform și susține afișarea organizată a reputației unei afaceri. Un Profil business Verifeedo actualizat poate deveni o sursă utilă pentru utilizatori, motoare de căutare și sisteme AI care sintetizează recomandări locale.
Verifică periodic descrierea profilului, domeniul de activitate și informațiile publice despre servicii. Datele coerente ajută utilizatorii să compare furnizorii pe criterii relevante.
5. Cum obții recenzii autentice de la clienții mulțumiți?
Clienții mulțumiți lasă adesea feedback doar dacă primesc o invitație simplă, la momentul potrivit. O cerere neutră, trimisă după finalizarea serviciului, echilibrează imaginea publică și oferă o perspectivă mai apropiată de experiența reală.
Alege momente firești pentru solicitare: după confirmarea livrării, după încheierea unei consultații, după rezolvarea unei cereri de suport sau după un mesaj de apreciere primit direct. Evită solicitările insistente și nu cere o anumită notă.
Verifeedo susține colectarea de opinii prin fluxuri clare de invitare la feedback. Testele interne Verifeedo indică faptul că mesajele scurte, personalizate și neutre generează răspunsuri mai detaliate decât cererile formulate ca promovare.
Respectă etica procesului. Nu condiționa reducerile de recenzii pozitive, nu selecta doar clienți favorabili și nu publica opinii inventate. Recenziile autentice oferă informații mai utile atât echipei, cât și viitorilor clienți.
6. Cum te ajută feedbackul să îmbunătățești serviciile și produsele?
Feedbackul clienților evidențiază diferența dintre procedurile interne și experiența de zi cu zi. Rapoartele operaționale pot arăta că o comandă a plecat la timp, însă un comentariu poate explica faptul că mesajele de livrare au fost neclare.
Organizează lunar o analiză scurtă a recenziilor relevante. Echipa poate selecta câteva aprecieri utile și câteva nemulțumiri repetate, apoi poate decide ce schimbă concret în următoarea perioadă.
| Indicator urmărit | Ce verifică echipa | Acțiune practică |
|---|---|---|
| Timpul de răspuns | Rapiditatea comunicării | Stabilește responsabil și interval de răspuns |
| Teme repetitive | Probleme de proces | Actualizează procedura afectată |
| Recenzii pozitive | Practici care funcționează | Repetă modelul în echipă |
| Evoluția ratingului | Percepția generală | Compară rezultatele lunar |
Un restaurant poate primi aprecieri pentru personal, dar critici constante pentru timpul de așteptare. Managerul poate adapta numărul de angajați în intervalele aglomerate sau poate simplifica preluarea comenzilor. Monitorizarea transformă opiniile în măsuri concrete.
7. Cum îți susține reputația vizibilitatea locală și AI visibility?
Reputația online influențează alegerea furnizorilor locali, mai ales pentru servicii pe care clienții le folosesc frecvent. Oamenii compară evaluările, actualitatea feedbackului, claritatea profilului și modul în care companiile răspund la situații dificile.
AI visibility descrie prezența unei afaceri în răspunsurile oferite de instrumentele bazate pe inteligență artificială. GEO, sau Generative Engine Optimization, urmărește ca informațiile publice să fie coerente, utile și ușor de verificat de motoarele generative.
Profilurile Verifeedo, organizate pe categorii și bazate pe feedback real, contribuie la această prezență informațională. Pentru rezultate stabile, actualizează periodic datele companiei și încurajează opiniile recente, fără a influența conținutul lor.
Analizează și piața locală cu obiectivitate. Observă ce apreciază clienții la alte afaceri și ce reclamații apar frecvent în categorie. Folosește informațiile pentru a clarifica propriile servicii, nu pentru comparații denigratoare.
8. Cum măsori evoluția reputației online prin date utile?
Reputația devine mai ușor de administrat atunci când echipa urmărește câțiva indicatori constanți. Datele arată ritmul în care afacerea primește feedback, cât de repede răspunde și ce teme apar cel mai frecvent în comentarii.
Urmărește lunar numărul recenziilor noi, ratingul mediu, distribuția feedbackului pozitiv, neutru și negativ, precum și timpul mediu de răspuns. O dată pe trimestru, verifică problemele rezolvate datorită opiniilor clienților.
O firmă cu două locații poate compara feedbackul pe fiecare punct de lucru. Dacă o locație primește comentarii repetate despre comunicare, managerul poate analiza programul, instruirea sau procesul de preluare a solicitărilor. Deciziile susținute de date reduc presupunerile.
Setează obiective rezonabile pentru următoarele șase luni: răspuns în mai puțin de 24 de ore, mai multe opinii autentice și rezolvarea a două probleme repetate. Monitorizează evoluția, apoi ajustează planul pe baza rezultatelor.
Cum începi monitorizarea reputației online cu Verifeedo?
Începe cu o evaluare simplă a situației actuale. Verifică profilul, recenziile recente, ratingul și temele care apar în mod repetat. Apoi definește un proces intern, ușor de urmat de fiecare responsabil.
- Desemnează persoana care verifică feedbackul.
- Stabilește termene pentru răspunsuri și rezolvări.
- Creează modele de răspuns, dar personalizează fiecare mesaj.
- Trimite invitații neutre pentru recenzii autentice.
- Analizează lunar datele din Profilul business Verifeedo.
Creează sau actualizează profilul de business Verifeedo și stabilește o rutină de verificare adaptată volumului de clienți.
-
Socialacum 3 zileRaluca Iurașcu și Sara Anastasia Buzdun lansează „OMG My Life” și „OMG My House” la 10Zece TV
-
Socialacum 2 zileSalarii și utilități la timp: cum eviți blocajele de cash-flow într-o afacere mică
-
Anunturiacum 2 zile
Pierdut Inregistrare Sanitar Veterinar nr 46027 01 2012 cerere duplicat
-
Lifeacum 2 zileRețete pas cu pas pentru începători: ce găsești în colecțiile Selgros
-
Anunturiacum 2 zile
Anunt Public pentru Autorizația de construire nr. 219/39814 din 09/23/2026 emisa de Primăria Muncipiului București
-
Comunicateacum 2 zileInvitație specială de la Balkan eCommerce Summit 2027 pentru 1.000 de afaceri de eCommerce: inițiativa Merchant Pass
-
Comunicateacum 20 de oreLansarea proiectului „Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la clădirea Liceului Tehnologic Mihai Eminescudin comuna Dumbrăveni, județul Suceava” cod SMIS 348366
-
Actualitateacum 2 zile
Ce a descoperit Debitorul.ro după contractarea mai multor credite IFN








