Adunarea Naţională a Franţei a adoptat joi, pentru prima dată în istorie, un text propus de grupul parlamentar de extremă dreaptă Rassemblement National (RN), condus de Marine Le Pen — un moment considerat simbolic pentru posibila normalizare a partidului în viaţa politică franceză, relatează POLITICO.

Într-o şedinţă tensionată, 185 de parlamentari au votat în favoarea unei rezoluţii fără caracter obligatoriu, care îndeamnă guvernul să abroge acordul semnat în 1968 între Franţa şi Algeria. Documentul reglementa regimul special de imigraţie al cetăţenilor algerieni în Franţa. Alte 184 de voturi, provenind în principal din zona stângii, s-au opus iniţiativei.

Rezoluţia RN a trecut cu o marjă extrem de strânsă, graţie sprijinului neaşteptat venit din partea unor parlamentari de dreapta şi de centru, dar şi absenţei inexplicabile a mai multor deputaţi din partidul preşedintelui Emmanuel Macron, Renaissance.

Deşi textul nu are efect juridic, votul reprezintă o victorie politică semnificativă pentru Rassemblement National, care a fost mult timp izolat în legislativ din cauza „cordonului sanitar” — o regulă nescrisă prin care partidele tradiţionale evitau colaborarea cu extrema dreaptă.

„Pentru prima dată, un text prezentat de Rassemblement National a fost adoptat”, a declarat Marine Le Pen, imediat după vot. Ea l-a îndemnat din nou pe premierul Sébastien Lecornu să abroge acordul franco-algerian.

Victoria a fost posibilă şi datorită sprijinului a 17 parlamentari din Horizons, partidul de centru-dreapta fondat de fostul premier Édouard Philippe. Ironia situaţiei este că, în trecut, chiar şi Gabriel Attal, liderul partidului prezidenţial Renaissance, a pledat pentru denunţarea acordului, pe fondul tensiunilor crescânde dintre Paris şi Alger. Attal nu a fost însă prezent la vot, iar doar 30 dintre cei 92 de deputaţi Renaissance au votat împotriva textului.

Grupurile de opoziţie de stânga au reacţionat dur, acuzând partidul prezidenţial că a deschis calea unei „victorii simbolice” pentru extrema dreaptă. „Prin neimplicare, au permis adoptarea unui text rasist, legitimând discursul Rassemblement National”, au transmis reprezentanţii stângii.

Adoptarea acestei rezoluţii marchează o schimbare importantă în dinamica politică franceză, fiind văzută de analişti ca un test al capacităţii RN de a-şi extinde influenţa şi de a se impune ca forţă politică legitimă înaintea alegerilor viitoare.

Rusia continuă să lovească sistematic infrastructura energetică a Ucrainei, într-o campanie menită să lase țara fără electricitate și căldură în timpul iernii, relatează publicația germană Bild.

Potrivit jurnaliștilor, între 55 și 60% din infrastructura de gaze a Ucrainei a fost deja avariată. În doar trei zile din luna octombrie, atacurile cu rachete au distrus o parte semnificativă a capacităților de producție termică, iar o instalație a companiei Naftogaz a fost lovită de șase ori.

Bild scrie că Moscova nu pare dispusă să oprească aceste atacuri, iar fiecare nouă lovitură complică pregătirile pentru sezonul rece. Surse guvernamentale ucrainene, citate sub protecția anonimatului, au avertizat că „iarna care urmează va fi cea mai grea de până acum”.

Apeluri din Germania pentru sprijin suplimentar

Ministrul german al economiei, Robert Reiche, a declarat că Berlinul va continua să finanțeze Fondul de sprijin pentru sectorul energetic ucrainean, majorând contribuția actuală de 390 de milioane de euro cu încă 60 de milioane.

În paralel, Johann Wadephul, ministrul de externe al Germaniei, a cerut statelor occidentale să intensifice ajutorul militar și financiar, avertizând că „Ucraina nu trebuie lăsată singură într-un moment atât de critic”.

„Kremlinul nu mai caută ocuparea teritoriilor, ci distrugerea lor”

Potrivit revistei The Economist, președintele rus Vladimir Putin pare să-și fi schimbat strategia. În loc să urmărească cuceriri teritoriale majore, Moscova ar încerca acum să distrugă infrastructura vitală a Ucrainei, transformând regiunile de est într-un „spațiu nelocuibil”, cu scopul de a provoca emigrație masivă și panică socială.

Analistul The Times, Roger Boyes, consideră că resursele financiare ale Ucrainei ar putea fi suficiente doar „până la sfârșitul primului trimestru al anului viitor”. El avertizează că, în pofida retoricii de solidaritate a Uniunii Europene, „nu există nici banii, nici voința politică de a susține războiul la nesfârșit”.

„Îmi este greu să o spun, dar Kievul s-ar putea să nu reziste până în primăvară. În ciuda cuvintelor mari, sprijinul occidental se diminuează vizibil”, a scris Boyes într-o analiză publicată pe 28 octombrie.

Fonduri insuficiente și sprijin incert din partea Uniunii Europene

Uniunea Europeană a discutat posibilitatea de a folosi 150 de miliarde de euro din activele ruse înghețate pentru a sprijini bugetul ucrainean. Deocamdată, doar dobânzile generate — aproximativ 3 miliarde de euro anual — sunt utilizate pentru ajutor militar.

Transferul integral al fondurilor ar necesita însă un acord juridic complex, iar Kremlinul ar contesta imediat o astfel de măsură. Belgia, care găzduiește cea mai mare parte a activelor prin compania Euroclear, s-a arătat reticentă, temându-se că ar putea fi trasă la răspundere pentru pierderi.

Boyes argumentează că lipsa unei decizii unitare „relevă slăbiciunile profunde ale răspunsului european la criza ucraineană”.

O iarnă dificilă și calculele Kremlinului

Potrivit estimărilor The Times, Rusia ar putea mobiliza până la 350.000 de noi soldați pe bază de contract în următoarele luni. Mulți dintre aceștia sunt deja în pregătire, iar Moscova ar putea lansa o nouă ofensivă în centrul Ucrainei în primăvara anului viitor, în funcție de situația economică de la Kiev.

„Pentru Rusia, calculele sunt simple: să transforme iarna într-un coșmar pentru civilii ucraineni, distrugând infrastructura energetică, rețelele feroviare și zonele rezidențiale — în speranța că populația se va întoarce împotriva guvernului Zelenski”, scrie Boyes.

El adaugă că Putin ar putea accepta o înțelegere parțială, în care să ascundă pierderile militare în schimbul păstrării unor teritorii ocupate.

Rezistența Kievului și avertismentul final

Președintele Volodimir Zelenski a reiterat pe 28 octombrie că Ucraina nu va renunța la teritoriile aflate sub controlul său actual și că orice discuție diplomatică va fi condiționată de linia frontului.

Între timp, oficialii ucraineni avertizează că Rusia își concentrează atacurile asupra malului stâng al Niprului, o zonă-cheie pentru alimentarea cu energie. Deputatul Serhii Nahorniak a declarat că întreruperile de curent vor fi temporare — „cel mult două zile” —, iar echipele energetice sunt pregătite cu planuri de intervenție rapide.

Într-o concluzie sumbră, Roger Boyes scrie că iarna ce vine „va fi un test al rezistenței nu doar pentru Ucraina, ci și pentru hotărârea Occidentului de a-și apăra propriile valori”.

„În Europa de Est,” notează jurnalistul, „nu există miracole de iarnă. Pregătiți-vă pentru o pace — dar una care nu va fi plăcută.”

La zece ani de la incendiul din clubul Colectiv, care a avut loc pe 30 octombrie 2015 și s-a soldat cu 65 de morți și peste 170 de răniți, în mai multe orașe din România s-au organizat marșuri comemorative sau adunări pentru a aprinde lumânări în memoria victimelor.

Amintim că pe 30 octombrie 2015, un incendiu devastator a izbucnit în clubul Colectiv din București, în timpul unui concert, cel mai probabil din cauza artificiilor folosite în interior. În urma tragediei, 64 de persoane și-au pierdut viața, peste 160 au fost rănite, iar multe victime au suferit arsuri grave și intoxicații cu fum.

Tragedia a atras atenția asupra deficiențelor în securitatea la incendii a cluburilor și a altor spații publice din România. După eveniment, au fost intensificate controalele și revizuirile legislației privind siguranța publică, iar incidentul a declanșat proteste masive împotriva corupției și lipsei de responsabilitate în administrația locală.

Mii de oameni au ieșit în stradă în Capitală

În București, câteva mii de oameni au pornit în marş de la Piaţa Universităţii către clădirea fostului club Colectiv, situat pe strada Tăbăcarilor nr.7, Sectorul 4.

Unii dintre ei au venit cu pancarte cu mesaje care amintesc de victimele tragediei de acum zece ani. Alţii poartă mesaje prin care cer dreptate pentru victime, scrie News.ro.

Sursă video: Facebook/Corupția ucide

„Neam ucis de nosocomiale”, „Nimeni nu e vinovat, dar 65 sunt morţi”, „Cerem dreptate pentru 65”, „Au plecat la concert, nu au mai ajuns acasă”, „10 ani – nimeni nu a plătit”,„65 de motive nu sunt de ajuns?”, sunt doar câteva dintre mesajele care se pot citi pe pancarte.

Oamenii se arată revoltaţi că nimeni nu a răpspuns pentru tragedia de acum zece ani şi îşi amintesc de victime.

Constanța

Și în Constanța este programat un marș-protest sub deviza: „Nu uităm, nu iertăm„, pentru a reînnoi apelul la adevăr, responsabilitate și respect pentru viață, scrie Ziua de Constanța.

Marșul este programat începând cu ora 19.00 pe traseul: Harta Mozaic (bd. Ferdinand) – Str. Răscoala din 1907 – Str. Stefan cel Mare – str. Atelierelor – str. București – bd. 1 Decembrie 1918 – Casa de Cultură – bd. Alexandru Lăpușneanu – Trocadero – Dacia – virăm dreapta pe bd. Tomis – Platoul Prefecturii jud. Constanța – Harta Mozaic.

Sursă video: Andrei Șeitan

„La zece ani de la Colectiv, societatea românească continuă să aștepte: finalizarea completă a proceselor și tragerea la răspundere a tuturor celor vinovați; reforme reale în sistemul sanitar și de siguranță publică, de natură să elimine infecțiile nosocomiale care persistă și fac în continuare victime în secțiile multor unități sanitare din țară, spitale sigure, spitale noi, cu secții pentru arși”, transmite Centrul pentru Resurse Civice din Constanța , organizatorul evenimentului.

Iași

Organizația ieșeană Reset a anunțat că îi invită pe cetățeni „să aprindă o lumânare pentru cei care nu mai sunt”, în Piața Unirii din municipiu.

„Mâine se împlinesc 10 ani de la Colectiv. Zece ani de la noaptea care a zguduit o țară întreagă. 64 de tineri au murit atunci — unii arși și intoxicați în club, alții în agonia spitalelor românești.
Colectiv nu a fost o excepție. A fost un avertisment ignorat.

Până când nu vom avea legi clare, oameni dedicați și competenți și instituții solide, care să-și asume răspunderea, nu ne rămâne decât memoria și solidaritatea.

De aceea, vă așteptăm mâine, 30 octombrie, la ora 19:00, în Piața Unirii din Iași, să aprindem o lumânare pentru cei care nu mai sunt.”

Sursă video: Facebook/ Reset

În filmarea publicată de organizație, pot fi văzute poze cu victimele tragediei, cât și lumânări aprinse în memoria acestora.

Sibiu

La Sibiu, oamenii au pornit în marș pe traseul Piața Mare – Bulevardul Nicolae Bălcescu – Piața Mare, cu candele aprinse în mână, potrivit Turnul Sfatului.

Aceștia au ținut în mână pancarte pe care scriau mesaje precum „Minciuna arde destine”, „Noi nu uităm” sau „Corupția ucide”.

Organizatorul evenimentului, Daniel Jurca, a precizat că acțiunea nu implică instituții sau persoane publice, ci se bazează strict pe aducerea unui omagiu celor 65 de victime.

„Dorim să comemorăm cele 65 de victime în contextul a zece ani de la tragedia de la Colectiv. Am făcut acest marș fără a implica persoane, fără a implica instituții ale statului sau a implica partidele politice, ci doar pentru victimele de la tragedia din 30 octombrie. Este un marș mut pentru că s-au spus foarte multe despre această tragedie și considerăm că prin tăcerea noastră putem să aducem un omagiu”, a explicat tânărul.

Printre cei aproximativ 50 de participanți la eveniment s-au numărat sibieni, dar și oameni politici precum deputatul USR Sibiu Adrian Echert și primarul din Turnu Roșu, Andreea Anghel.

„Am ales să mă alătur acțiunii din seara asta deorece consider că zece ani au trecut cât un minut și încă nu s-a întâmplt nimic din partea conducerii de la primăria București și celor care au fost în funcții la momentul respectiv. Cred că ar trebui, măcar acum, în ultimul moment, să schimbăm ceva”, a mai spus și Costeiu Cristian, unul dintre participanții la eveniment.