Actualitate
Discursul Preşedintelui României de la Şedinţa Solemnă
„Lăsăm în urmă un an electoral încărcat. Deşi ne-am confruntat cu numeroase tensiuni şi conflicte, cu instrumentalizarea politică a unor teme sensibile şi cu încercări de adâncire a faliilor din societate, marele câştig al acestui an este faptul că românii, prin votul lor, au spus clar şi răspicat că vor o Românie pro-europeană, puternic ataşată valorilor democraţiei şi ale statului de drept, o ţară prosperă, cu sisteme publice performante, cu o justiţie independentă, cu o clasă politică aflată în slujba cetăţenilor. Prin alegerile făcute la referendum, la scrutinul european şi la cel prezidenţial, românii au votat pentru a nu uita cine suntem şi încotro vrem să ne îndreptăm. Ce legătură mai puternică cu idealurile istorice pe care le celebrăm în aceste zile decât această reconfirmare fermă a identităţii noastre naţionale!”, a declarat Klaus Iohannis, luni, în plenul reunit al Parlamentului.
Şeful statului a salutat participarea românilor de peste hotare în număr mare la vot, fiind o dovadă că sunt o parte integrantă a naţiunii noastre.
„Graţie tuturor acestor răsunătoare victorii ale votului democratic din acest prim an al celui de-al doilea veac de existenţă a ţării noastre, am dovedit, fără putinţă de tăgadă, că românii, în ciuda împrejurărilor dificile, sunt europeni autentici şi împărtăşesc şi îşi asumă aceleaşi valori şi repere ca ceilalţi cetăţeni ai bătrânului nostru continent. De la tribuna celui mai reprezentativ for al democraţiei, ţin să transmit astăzi un gând bun şi acelor români pe care viaţa şi istoria i-au risipit în patru zări, dincolo de graniţe, dar care au dovedit, prin participarea uluitoare ca număr şi opţiune, că sunt parte integrantă a naţiunii noastre”, a completat preşedintele Iohannis.
Astfel, Klaus Iohannis a îndemnat parlamentarii să legifere în aşa fel încât să crească numărul aleşilor care să reprezinte Diaspora.
„Diaspora noastră rămâne nu doar cu gândul, dar şi cu fapta, puternic ancorată în viaţa societăţii româneşti. Acest devotament faţă de ţară trebuie recunoscut şi în mod instituţional – de exemplu, prin sporirea considerabilă a numărului reprezentanţilor legitimi ai românilor de peste hotare”, a conchis şeful statului.
Luni la Parlament are loc şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată celebrării Zilei Naţionale a României, la care participă preşedintele Klaus Iohannis, fostul preşedinte Emil Constantinescu, Principesa Margareta, Preafericitul Daniel.
USR are depus în Parlament un proiect de lege privind creşterea numărului aleşilor pentru Diaspora la 14, faţă de 6 câţi sunt în prezent. PMP a anunţat o iniţiativă similară. Şi PNL a susţinut astfel de demersuri legislative de-a lungul timpului.
Klaus Iohannis: Orice atac la adresa statului de drept poate deschide calea unor abuzuri. Pericole există
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, luni, în Plenul Parlamentului, că orice atac la adresa statului de drept poate deschide oricând calea unor abuzuri. Şeful statului a adăugat că pe pericole vor exista mereu, însă societatea vigilentă reprezintă o garanţie a viitorului democratic al României.
„Orice atac la adresa demnităţii umane şi a statului de drept, necombătut eficient, poate deschide oricând calea unor abuzuri. Pericole există şi vor exista, însă faptul că avem o societate matură şi vigilentă, cetăţeni cu un pronunţat simţ civic, care îşi cunosc drepturile şi care nu ezită să lupte pentru ele, reprezintă o garanţie esenţială pentru viitorul democratic al României. Cele trei decenii de la Revoluţia din Decembrie ’89 au însemnat treizeci de ani de tranziţie anevoioasă. Însă faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene şi al NATO şi are un parteneriat strategic solid cu Statele Unite ale Americii dovedeşte, fără echivoc, că fundaţia pe care am construit-o în aceşti ani este solidă şi că avem o democraţie funcţională”, a spus Klaus Iohannis, în cadrul şedinţei solemne comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor consacrată celebrării Zilei Naţionale a României.
Şeful statului a adăugat că artizanii Unirii au sfârşit în închisorile comuniste tocmai pentru că au refuzat să-şi renege credinţa în România liberă, independentă şi suverană.
„La 30 de ani de la căderea comunismului şi recucerirea libertăţii noastre, celebrăm Ziua Naţională cu gândul la generaţiile care au făcut posibilă România democratică şi europeană de astăzi. Marea Unire de la 1918 a reprezentat expresia efortului colectiv al unei naţiuni de a transforma în realitate visul întregirii. Eroismul soldaţilor români, viziunea Familiei Regale, iscusinţa oamenilor politici, implicarea decisivă a elitelor vremii, hotărârea minorităţilor naţionale, dar mai ales contribuţia românilor simpli au condus la îndeplinirea obiectivului Unirii. În zbuciumatul secol trecut, Marea Unire a deschis calea reformelor, modernizării şi dezvoltării, care a fost însă curmată brusc de cel de-al Doilea Război Mondial şi de instalarea dictaturilor. Artizanii Unirii au sfârşit în închisorile comuniste tocmai pentru că au refuzat să-şi renege credinţa în România liberă, independentă şi suverană”, a subliniat Iohannis.
Preşedintele României a susţinut că românii au datoria de a le păstra vie memoria eroilor.
„Aducem, aşadar, astăzi un cuvenit şi pios omagiu tuturor înaintaşilor care s-au jertfit pentru propăşirea naţiunii române, sporind, cu fiecare generaţie, prin trudă şi sânge, această lucrare de glorie, astfel încât noi şi copiii noştri să putem privi înainte cu deplină încredere în viitor. Apărând principiile de căpătâi ale naţiunii noastre europene, mulţi români au pierit în războaie ori în negura anilor grei de dictatură. Sunt românii care şi-au dat viaţa pe fronturile de luptă, în teatrele de operaţii din întreaga lume pentru apărarea intereselor României, în închisorile comuniste sau în zilele sângeroase ale lui Decembrie 1989. Avem datoria de a le păstra tuturor acestor eroi memoria vie şi de a ne angaja ferm că nu vom mai permite niciodată ca drepturile şi libertăţile individuale să fie încălcate, iar sacrificiul lor banalizat”, a completat Iohannis.
Totodată, şeful statului a afirmat că trecutul României este unul „al contrastelor”: „Avem, pe de o parte, momente remarcabile, figuri emblematice, care au jucat un rol fundamental în modernizarea şi transformarea României, iar, pe de altă parte, avem o moştenire grea şi dureroasă, reprezentată de anii grei ai dictaturii, care au adus cu sine distrugerea democraţiei şi a statului de drept, călcarea în picioare a demnităţii umane, îngrădirea drepturilor fundamentale, politici criminale, dezinformare, tortură şi foarte multă suferinţă”.
Klaus Iohannis aprecizat că abuzurile petrecute în timpul regimului comunist trebuie să reprezinte o lecţie deosebit de importantă.
„Faptele de vitejie ale înaintaşilor, hotărârea şi curajul cu care au luptat pentru îndeplinirea obiectivelor naţionale, jertfa de pe câmpurile de luptă, forţa extraordinară cu care s-au opus regimurilor criminale ale secolului XX trebuie să ne fie modele şi să ne ghideze toate acţiunile pe care le întreprindem pentru binele ţării noastre. În schimb, atrocităţile şi abuzurile petrecute în timpul regimului comunist trebuie să reprezinte o lecţie deosebit de importantă, pe care să ne-o asumăm onest şi din care să învăţăm că democraţia, libertatea şi drepturile omului sunt cele mai de preţ bunuri pe care le avem, pentru care trebuie să luptăm necontenit, cu toată forţa de care dispunem”, a mai spus Iohannis.
Iohannis, în Plenul Parlamentului: Românii au ales valorile etice şi politice care i-au inspirat pe fondatorii UE
„Într-o Europă în care, în unele state, democraţia este asaltată de lideri populişti lipsiţi de simţul răspunderii, de contestarea primejdioasă a unor valori considerate până ieri inalienabile, de decizii incompatibile cu respectul datorat partenerilor şi aliaţilor, românii au ales, fără echivoc, valorile etice şi politice care i-au inspirat şi pe vizionarii părinţi fondatori ai Uniunii Europene. Noi, cei care conducem destinele naţiunii noastre, avem datoria fundamentală faţă de cei pe care îi reprezentăm să le respectăm pe deplin aceste opţiuni, iar voinţa lor să fie lege pentru noi! Nu există decât un singur mod de a solidariza o societate, spunea Nicolae Iorga, şi acela este idealul în jurul căruia trebuie strânse toate energiile şi resursele”, a declarat Klaus Iohannis, în plenul reunit de luni al Parlamentului.
Şeful statului a pledat pentru „coeziune în jurul marilor proiecte naţionale, de unitate, consens, toleranţă şi solidaritate”.
„Doar aşa vom putea construi ţara pe care ne-o dorim. Clasa politică şi guvernanţii trebuie să-şi concentreze eforturile pentru a răspunde nevoilor societăţii, iar parteneriatul cu cetăţenii să fie unul onest şi credibil. România trebuie să devină ţara în care cei plecaţi să-şi dorească să revină, iar românii de aici să dispună de toate resursele necesare pentru împlinirea aspiraţiilor. Reformarea marilor sisteme publice, modernizarea administraţiei publice, întărirea instituţiilor statului şi redarea încrederii cetăţenilor în acestea, valorificarea energiilor creative ale românilor, protejarea identităţii naţionale, a patrimoniului şi a resurselor, asigurarea stabilităţii economice şi dezvoltarea durabilă, promovarea valorilor democratice sunt doar câteva dintre obiectivele pe care trebuie să le ducem la îndeplinire”, a mai spus Iohannis.
Şeful statului a mai spus că este onorat să facă parte din proiectul de reconstrucţie a României.
„Nu va fi uşor, dar am învăţat, din trecutul nostru, că orice proiect de anvergură necesită multă muncă, seriozitate şi profesionalism. Rezultatele însă sunt remarcabile atunci când românii îşi doresc şi susţin toate aceste cauze nobile. Mă onorează şi mă responsabilizează, în acelaşi timp, să fiu parte a proiectului de reconstrucţie a României. Sunt încrezător în capacitatea noastră, ca naţiune, de a face lucrurile să funcţioneze, astfel încât România să fie în consonanţă cu valorile şi principiile în care credem. Noi suntem artizanii României viitoare şi de acţiunile noastre depind modernizarea şi dezvoltarea pe care le aşteptăm de atât de mult timp”, a afirmat preşedintele Iohannis.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis miercuri, 1 iulie, trei avertizări de Cod roșu de furtună pentru București și județele Ilfov și Ialomița, precum și o avertizare de Cod portocaliu pentru județele Constanța și Tulcea. În zonele vizate au fost transmise și mesaje RO-Alert.
FOTO: Shutterstock
Potrivit ANM, primul Cod roșu este valabil între orele 18:00-18:45, fiind vizată Capitala. Va fi o vijelie puternică cu rafale de 80…90 km/h, averse torențiale (20…40 l/mp), frecvente descărcări electrice, grindină de mici dimensiuni (1-2 cm).
Cetățenii au fost avertizați și prin RO-Alert.
FOTO: Mesaj RO-Alert pentru bucureșteni
Al doilea Cod roșu este valabil între orele 17:50-18:40, fiind vizate următoarele localități din Ilfov: Voluntari, Pantelimon, Afumați, Moara Vlăsiei, Găneasa, Ștefăneștii de Jos, Tunari, Dascălu.
Se vor semnala vijelii puternice, cu rafale ale vântului de peste 90 km/h, averse torențiale ce vor acumula 20–40 l/mp, frecvente descărcări electrice și grindină de mici dimensiuni (1–2 cm).
Al treila Cod roșu este valabil între orele 17:35 – 18:20, fiind vizate două localități din Ialomița (Fierbinți-Târg, Sinești) și patru din Ilfov (Găneasa, Grădiștea, Petrăchioaia, Dascălu).
Se vor semnala vijelii puternice, cu rafale ale vântului de peste 90 km/h, averse torențiale ce vor acumula între 20 și 40 l/mp, frecvente descărcări electrice și grindină de mici dimensiuni (1–2 cm).
Ultimul cod, cel portocaliu, este valabil miercuri, 1 iulie, între orele 17:20 și 18:30, pentru localități din județele Constanța (Gârliciu, Saraiu) și Tulcea (Topolog, Casimcea, Dăeni, Stejaru, Ciucurova, Dorobanțu, Beidaud).
Meteorologii anunță averse torențiale ce vor acumula între 35 și 40 l/mp, grindină de mici și medii dimensiuni (1–3 cm), frecvente descărcări electrice și intensificări ale vântului, cu rafale de 55–70 km/h.
Recomandările DSU
Dată fiind avertizarea de Cod roșu, Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISU BIF) a transmis cetățenilor următoarele recomandări:
- Să evite adăpostirea sau trecerea prin apropierea copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare, construcțiilor cu elemente de arhitectură ce pot fi ușor dislocate, precum și a imobilelor aflate în construcție;
- Să sisteze activitățile desfășurate în teren deschis sau la înălțime;
- Să închidă ferestrele locuințelor și ale altor categorii de construcții;
- Să nu atingă stâlpii sau conductoarele electrice căzute la pământ.
„Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro
ISU B-IF a emis informări pentru populație prin intermediul canalelor de comunicare instituționale și al panourilor electronice stradale”, adaugă sursa citată.
Actualitate
Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă
Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de bani pe litru, în timp ce benzina a rămas aproape neschimbată la unii operatori. Dincolo de revenirea accizelor, prețurile nu sunt explicate doar de taxe sau de evoluția cotațiilor internaționale.
Carburanții s-au scumpit imediat după anularea reducerii accizelor. Foto AEI
Piața românească
se încadrează în cele trei scenarii analizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), însă
nivelul actual al prețurilor ridică întrebări privind
fiscalitatea, concurența și modul în care sunt formate prețurile
la pompă, a declarat pentru „Adevărul” expertul în energie Dumitru Chisăliță.
România nu depinde integral de petrolul din
import
Una dintre principalele concluzii ale studiului AEI este că
România nu este dependentă exclusiv de petrolul importat, așa cum
se afirmă adesea atunci când sunt justificate scumpirile
carburanților.
În cazul motorinei, aproximativ 16% este produsă din
țiței extras în România, iar restul de 84%
provine din țiței importat și rafinat în țară.
În cazul benzinei, ponderea producției interne este și mai
mare: 35% provine din țiței extras în România,
iar 65% din țiței importat și procesat în rafinăriile
românești.
Potrivit studiului AEI, această structură ar trebui să
funcționeze ca un amortizor în perioadele în care cotațiile
internaționale cresc puternic, deoarece o parte importantă din
materia primă nu este cumpărată la prețurile pieței
internaționale.
Prin urmare, susține AEI, prețurile carburanților nu ar trebui
să urmeze automat fiecare fluctuație a petrolului sau a produselor
petroliere tranzacționate pe piețele externe.
Trei scenarii arată cât ar trebui să coste
carburanții
Pornind de la costurile de extracție, rafinare, transport,
distribuție și comercializare, AEI a construit trei scenarii
privind prețurile teoretice ale carburanților.
Primul scenariu, bazat exclusiv pe costurile
efective și pe o marjă comercială de 10%, indică un preț mediu
de 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.
Al doilea scenariu ia în calcul faptul că între
momentul cumpărării țițeiului și vânzarea produsului finit
există un decalaj de aproximativ o lună. Folosind cotațiile
produselor petroliere de acum 30 de zile, rezultă un preț mediu de
9,01 lei/litru pentru motorină și 8,69
lei/litru pentru benzină.
Al treilea scenariu folosește cotațiile
internaționale actuale și conduce la un preț teoretic de 9,99
lei/litru pentru motorină și 8,88 lei/litru pentru
benzină.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, primul scenariu nu înseamnă
că toate companiile ar putea vinde la același preț.
„Fiecare lanț de benzinării are propria marjă de profit. La o
medie de 10%, pornind de la costurile reale de extracție, rafinare,
transport, distribuție și comercializare, ar trebui să avem un
preț mediu de circa 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.
Dar vorbim de o medie, pentru că Petrom are un cost mai mic
pentru că produce în România, în timp ce Socar are un preț mai
mare, pentru că produce în afară, iar dacă ar vinde cu 8,6
lei/litru ar fi pe pierdere.
Per total, benzinăriile din România se încadrează ca prețuri
în cele trei scenarii pe care le-am luat în calcul”, a declarat
Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Cum se compară teoria cu prețurile reale din
benzinării
Analiza AEI arată că, în ziua expirării măsurilor de criză,
OMV și MOL au majorat prețul motorinei la 9,60 lei/litru,
în timp ce Petrom a urcat la 9,54 lei/litru.
Din majorarea de 38 de bani aplicată de OMV și MOL, 36
de bani reprezintă revenirea accizei la nivelul anterior măsurilor
de criză, iar aproximativ 2 bani pot fi explicați
prin eliminarea plafonării adaosului comercial.
Petrom a aplicat o strategie diferită. Motorina s-a scumpit cu
numai 32 de bani, ceea ce înseamnă că societatea a absorbit
aproximativ patru bani din impactul fiscal.
În același timp, la momentul realizării studiului, Rompetrol și
Lukoil nu modificaseră încă prețurile față de ziua precedentă.
Potrivit AEI, aceste diferențe demonstrează că piața nu
reacționează uniform și că există spațiu comercial pentru
decizii diferite.
Motorina este cu peste un leu peste scenariul
bazat pe costurile efective
Comparația dintre cele trei scenarii și prețurile reale este
una dintre cele mai importante concluzii ale studiului.
Motorina comercializată la 9,54-9,60 lei/litru
este cu aproximativ 1,02 lei peste scenariul bazat pe
costurile efective și cu aproximativ 59 de bani
peste scenariul construit pe costurile de aprovizionare de acum o
lună.
Motorina ar putea costa 9,60 lei/litru la 1 iulie
În schimb, ea este foarte apropiată de scenariul maxim,
construit pe baza cotațiilor internaționale actuale.
Situația este diferită în cazul benzinei.
Prețurile de 8,62-8,68 lei/litru sunt cu numai
aproximativ 20 de bani peste scenariul bazat pe costurile efective și
chiar sub nivelurile rezultate din celelalte două scenarii.
Concluzia AEI este că piața motorinei reacționează mult mai
agresiv la evoluțiile externe decât piața benzinei.
De ce motorina se scumpește mai repede
Potrivit studiului, explicația nu ține doar de structura
aprovizionării, ci și de cerere.
Motorina este combustibilul folosit de transportul rutier,
agricultură, construcții și logistică, ceea ce înseamnă că
orice majorare se transmite rapid în costurile economiei și
ulterior în inflație.
Tocmai de aceea, susține AEI, diferența dintre costurile
teoretice și prețurile practicate ridică întrebări legitime
privind mecanismele concurențiale din piață.
Faptul că Petrom a absorbit o parte din impactul fiscal, iar alți
operatori au avut strategii diferite demonstrează că nu toate
scumpirile sunt inevitabile și că există spațiu pentru decizii
comerciale diferite.
Chisăliță: România are prețuri apropiate de
Vestul Europei, deși produce petrol
Președintele AEI atrage atenția asupra unui paradox.
Deși România este al doilea mare producător de țiței din
Uniunea Europeană, prețurile carburanților sunt apropiate de cele
din statele vest-europene și peste nivelurile din multe țări din
regiune.
„Prețurile din România se aliniază mai mult țărilor din
Vestul Europei, ceea ce nu e normal și ar fi trebuit să avem
prețuri similare țărilor vecine precum Bulgaria și Ungaria”, a
declarat Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Potrivit datelor analizate de AEI, motorina costă aproximativ
1,85 euro/litru în România, față de 1,588
euro în Bulgaria, 1,603 euro în Polonia,
1,579 euro în Slovacia, 1,661 euro în
Cehia și 1,774 euro în Ungaria.
În schimb, România se apropie de state precum Austria, Franța
sau Belgia, deși dispune de o producție internă importantă de
țiței.
Carburanții, mai scumpi chiar și cu acciza redusă. De ce plafonarea nu a ajutat șoferii. Economist: „Singurul efect a fost eliminarea unor jucători din piață”
„Nu e normal, asta nu e concurență”
Chisăliță spune că reacția aproape simultană a marilor
companii după expirarea măsurilor de criză ridică semne de
întrebare privind concurența.
„Miercuri dimineață, primul lanț de benzinării care a
scumpit motorina a fost Petrom, urmat îndeaproape de OMV, Rompetrol
și Lukoil.
Nu e normal, asta nu e concurență”, a declarat expertul pentru
„Adevărul”.
În opinia sa, faptul că operatorii pot adopta politici
comerciale diferite arată că prețurile nu sunt dictate exclusiv de
taxe sau de cotațiile internaționale.
„Prețurile reflectă o realitate care se regăsește în cele
trei scenarii, dar ridică și semne de întrebare legate de taxarea
din România, legate de concurență și legate de modul de formare a
prețurilor”, a adăugat acesta.
Ce măsuri ar putea stabiliza piața
În opinia președintelui AEI, stabilizarea prețurilor nu depinde
doar de evoluția pieței internaționale.
Acesta consideră că sunt necesare trei direcții de acțiune:
Actualitate
Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”
Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie să se pregătească din timp de pace pentru un astfel de scenariu. Acesta este principalul mesaj transmis la conferința „The Road to Ankara. Eastern Flank Priorities”, organizată la București de Centrul Agora pentru Democrație, unde oficiali NATO, decidenți politici și experți militari au avertizat că războiul din Ucraina schimbă fundamental modul în care statele își construiesc apărarea.
Exercițiu de tragere organizat de NATO. FOTO: Ministerul Apărării
Generalul-maior Adrian Ciolponea, reprezentant în Europa al Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT REPEUR) și totodată românul cu cea mai înaltă funcție în cadrul NATO, a arătat că provocarea Alianței nu mai este doar creșterea bugetelor pentru apărare, ci transformarea acestor fonduri în capabilități reale. El a vorbit și despre programele Alianței dedicate dezvoltării tehnologiilor pentru drone și sisteme anti-dronă, inclusiv inițiativa LCI-X, în cadrul căreia sunt testate noi tehnologii în poligoane din România, Finlanda, Lituania și Olanda. Generalul a explicat cât de rapid evoluează acest domeniu, subliniind că armatele trebuie să se adapteze într-un ritm fără precedent.
„Trebuie spus că dronele nu mai sunt o tehnologie marginală. Ele acoperă un spectru larg de misiuni, de la cercetare și recunoaștere până la atac, război electronic și lovituri de precizie. De asemenea, sunt utilizate în domenii care anterior nu erau asociate cu acest tip de platforme, inclusiv comunicare, retransmisie de semnal sau suport pentru conștientizarea situațională în timp real. În prezent, vorbim despre aproximativ zece tipuri principale de misiuni pe care dronele le pot executa, un lucru care acum câțiva ani nu era posibil. Mai mult, volumul de utilizare crește exponențial. Se estimează că, în Ucraina, numărul dronelor ar putea ajunge la aproximativ 80 de milioane până în 2027, iar Federația Rusă încearcă să țină pasul cu acest ritm, în ciuda constrângerilor de cost și producție”, a afirmat generalul NATO.
Potrivit generalului Ciolponea, peste 228 de companii europene activează deja în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă, însă doar aproximativ 10% reușesc să dezvolte soluții integrate care să acopere întregul lanț operațional, de la detectare și identificare până la neutralizare.
„Primul avantaj major al dronelor este costul redus și capacitatea de a fi utilizate în număr mare împotriva unei ținte. Al doilea este ritmul rapid de evoluție. Dronele se schimbă constant, atât din punct de vedere software, cât și hardware, ceea ce produce o transformare mult mai rapidă decât în cazul sistemelor militare tradiționale. Avem o schimbare de paradigmă: nu mai vorbim despre cicluri lungi de utilizare a unui sistem de armament, ci despre evoluții rapide, iterative, în care designul și software-ul devin decisive. Acest lucru face ca adaptarea să fie esențială. În acest context, aproximativ 228 de companii europene activează în domeniul dronelor și contradrone, însă doar o mică parte dintre acestea, aproximativ 10%, dezvoltă sisteme complete, integrate, capabile să includă detecție, clasificare, urmărire și neutralizare, fie prin mijloace cinetice, fie non-cinetice, integrate în sisteme coerente de comandă și control. În paralel, ACT a dezvoltat și un studiu important împreună cu industria și mediul academic, denumit FNX, un studiu privind creșterea stabilității și eficienței operaționale. Acesta analizează 20 de categorii de capabilități și evaluează integrarea sistemelor autonome și semi-autonome în forțele armate”, a explicat generalul NATO.
„Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară”
Cel mai puternic avertisment al generalului a vizat capacitatea NATO de a răspunde unui atac masiv cu drone. În opinia sa, Alianța nu dispune încă de doctrine și structuri adaptate unui asemenea tip de conflict.
„Dar pe timp de război, și mai ales pe timpul unui război viitor, se schimbă total situația, iar forțele și populația trebuie pregătite pentru războiul viitorului, care include sisteme autonome performante, care acționează în roi. Și pentru asta nu mai există la ora actuală o doctrină foarte clară, sau nu avem concepte și structuri distincte care să ne permită să luptăm contra unui atac masiv al dronelor. Gândiți-vă că, în Ucraina, la ora actuală, forțele ucrainene doboară undeva la 600-700 de drone pe seară. Un astfel de volum, pentru că acum ne impactează orice forță NATO, fără o pregătire corespunzătoare, nu am face față unui astfel de atac”, a explicat Adrian Ciolponea.
Generalul a precizat că Ucraina reușește în prezent să intercepteze aproximativ 90% dintre dronele lansate de Rusia, însă a subliniat că inclusiv stabilirea zonelor în care acestea trebuie interceptate reprezintă încă o problemă asupra căreia statele NATO trebuie să ajungă la o poziție comună.
Ambasadorul SUA la București: România are un rol strategic în Marea Neagră și a contribuit la evitarea unei crize alimentare globale
Lavinia Teodorescu: Lipsa sistemelor de supraveghere este principala vulnerabilitate
Lavinia Teodorescu, expert în cadrul Statului Major Militar Internațional al NATO și absolventă a Universității Harvard, a arătat că una dintre cele mai mari vulnerabilități ale flancului estic este lipsa unor capacități suficiente de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR).
„Când un incident cu drone are loc, reacția imediată este adesea aceea că nu a fost detectat la timp. Iar motivul pentru care nu l-am detectat, sau nu suficient de devreme, ține de lipsa unor capacități adecvate de intelligence, surveillance and reconnaissance, ISR. Multe dintre dronele moderne sunt ele însele platforme foarte capabile de recunoaștere, ceea ce complică suplimentar situația. De aceea, una dintre prioritățile flancului estic ar trebui să fie investiția în capacități ISR și în modalități mai eficiente de colectare a informațiilor, astfel încât să nu depindem exclusiv de resurse externe”, a explicat Lavinia Teodorescu,
Ea a atras atenția și asupra unui paradox al apărării moderne. România dispune de sisteme performante pentru apărarea aeriană la mare altitudine, însă rămâne vulnerabilă în fața dronelor ieftine, care zboară la joasă înălțime și sunt folosite pe scară largă în Ucraina.
Un alt subiect abordat de Lavinia Teodorescu a fost controlul infrastructurii critice europene și dependența de tehnologii și componente produse în state care nu împărtășesc interesele strategice ale NATO.
„Suntem cu toții conștienți că porturi, aeroporturi, infrastructuri critice și chiar infrastructuri digitale din Europa sunt deținute sau dezvoltate de actori din state care nu sunt aliniate complet cu direcțiile noastre strategice. Acest lucru poate limita capacitatea noastră de a acționa independent din punct de vedere strategic. De aceea, este esențial să păstrăm controlul asupra infrastructurii critice, atât fizice, cât și digitale. Iar zona digitală este, în prezent, una dintre cele mai expuse”, a subliniat experta.
De asemenea, Lavinia Teodorescu a atras atenția asupra problemelor de mobilitate militară din regiune, arătând că numeroase drumuri și poduri nu respectă standardele NATO pentru transportul echipamentelor grele.
„Peste 70% dintre victimele din Ucraina sunt provocate de drone”
Președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu, a subliniat că războiul din Ucraina demonstrează fără echivoc rolul decisiv pe care dronele îl au pe câmpul de luptă.
„Datele din Ucraina arată foarte clar că un procent extrem de mare din victime este cauzat de utilizarea dronelor. În funcție de perioadă, vorbim de variații între 70 și 90%, ceea ce confirmă că, dincolo de discursurile strategice, realitatea de pe teren este dominată de aceste tehnologii. Comunicarea prin sateliți pe orbită joasă schimbă, la rândul ei, infrastructura de comunicații. Este o transformare profundă, care afectează atât modul în care societățile civile comunică, cât și modul în care forțele armate își asigură reziliența și protecția. Din acest punct de vedere, schimbarea nu este incrementală, ci structurală”, a transmis Pavel Popescu, președintele ANCOM.
7 riscuri majore pentru România
Prioritățile României pentru Summitul de la Ankara
Simona Cojocaru, director al Direcției Politici de Apărare din Ministerul Apărării, a prezentat principalele teme aflate pe agenda viitorului summit NATO de la Ankara.
Potrivit acesteia, prioritățile Alianței sunt consolidarea posturii de apărare și descurajare, menținerea angajamentelor privind cheltuielile pentru apărare, dezvoltarea industriei de apărare și continuarea sprijinului acordat Ucrainei prin Ukraine Defense Contact Group.
Oficialul MApN a subliniat că România resimte deja efectele războiului de la graniță, inclusiv în regiunea Mării Negre, și că lecțiile învățate din Ucraina trebuie integrate rapid în planificarea militară a Alianței.
„Obiectivele României sunt aliniate acestor patru mari priorități, au fost reconfirmate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar România își asumă rolul de aliat responsabil, cu îndeplinirea angajamentelor asumate. Ne-am propus să evidențiem progresele privind angajamentele financiare, valorificarea inițiativelor din industria de apărare, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova și, nu în ultimul rând, susținerea fermă a necesității ca NATO să mențină o postură consolidată pe flancul estic și pe teritoriul național, mai ales în contextul incidentelor cu drone din ultimele luni”, a explicat Simona Cojocaru.
Bucureștiul, vizat din nou de furtuni. Cod roșu de ploi torențiale în mai multe județe
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis miercuri, 1 iulie, trei avertizări de Cod roșu de furtună pentru București și...
Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă
Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de...
Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”
Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie...
Bacalaureat 2026. Elevii dau miercuri proba la Matematică sau Istorie, cu o zi mai târziu față de calendarul inițial
Examenul de Bacalaureat 2026 continuă miercuri cu proba scrisă obligatorie a profilului, amânată din cauza caniculei. Elevii de la Real...
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, 30 iunie, de ce, de această dată, nu dorește să desemneze un candidat înainte...
Economia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii
Pentru un angajat dintr-un oraș mic, un beneficiu este cu adevărat util doar dacă îl poate folosi aproape de casă...
Olanda, eliminată de la Mondial! Maroc s-a calificat în optimi după ce a produs șocul la penalty-uri. Ratări incredibile
Maroc a produs o nouă surpriză la Cupa Mondială 2026 și a eliminat Olanda în optimi, după o victorie dramatică la loviturile...
-
Actualitateacum 2 zileDe ce să alegi un cămin monobloc pentru canalizare exterioară la casa ta: montaj rapid și etanșeitate crescută
-
Comunicateacum 2 zileTRICIA CONSULTING SRL anunţă finalizarea implementarii proiectului „Digitalizareasocietatii TRICIA CONSULTING SRL”
-
Breakingacum 2 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 20 de oreAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Actualitateacum 2 zile
Un tânăr încătușat a bătut doi polițiști care încercau să aplaneze un scandal. Un agent s-a ales cu un cap în gură
-
Breakingacum 15 oreAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Actualitateacum 2 zile
Trupul actriței Gabriela Fleritt, descoperit sub dărâmături după cutremurele din Venezuela. Familia a sperat până în ultima clipă într-un miracol