Actualitate
DEDESUBTURI. Filiera așa-ziselor service-uri indepedente pune presiune pentru păstrarea Legii RCA! Cine sunt ”butoanele” pe care gașca afaceriștilor le-a acționat în Parlament și ASF?!
Legea RCA se modifică din nou după doar trei ani de funcționare, iar în spatele acestor demersuri se află grupuri de interese despre care GÂNDUL.RO a scris deja într-un articol precedent (CITEȘTE DETALII AICI!) ”Gașca” așa-ziselor service-uri independente acționează pentru a-și proteja afacerile. Azi, vom continua să arătăm cine sunt personajele-cheie în toată această poveste și cum se trag sforile pentru ca legea să susțină interese unei minorități.
După un debut ca tinichigiu în service-ul familiei, in perioada 1998-2000, afaceristul Florin Pandele (e doar omonimie, o coincidență de nume cu soțul Primarului General al Capitalei) a devenit unul dintre numele de referință de pe piața reparațiilor auto aflată în conexiune cu marile companii de asigurări. Este primul personaj la care ne vom referi în acest articol. El este omul care a construit ”Auto Car Grup” de la o mică asociație de familie din Pipera într-un colos. Inițial, surse din piață susțin că a reușit să încheie multe convenții cu anumite companii de asigurări în perioada 2002-2009, stimulând prin comisioane generoase anumiți inspectori de daune. Ulterior, în perioada 2009-2010, printr-o legătură la Raiffeisen a reușit să atragă aproape întreaga flotă de mașini din București, influențând chiar obținerea unui contract cu ”Uniqa Asigurări” la un tarif de 130 lei/ ora de manoperă. Ttrif uriaș în piața de service și de neatins de niciun alt service concurent.
Astfel, în perioada 2010-2014, Florin Pandele intră puternic în piață înființând încă două service-uri: „Auto Car & Trucks” și „Standocolor”, care facturau anumite lucrări la tarife de 250 lei + TVA/ ora de manoperă, dar și piese cu prețuri net superioare celor practicate de importatorii specializați din România. De fapt, sursele din piața arată că mașinile care ajungeau la reparație în service-ul „Auto Car Grup 1” – acesta avea convenție cu firmele de asigurări la tarife cuprinse între 70-90 lei pentru ora de manoperă – ar fi fost facturate pe celelalte două firme cu tarife triple, fapt care ar fi determinat multe companii să ceară rezilierea convențiilor de colaborare.
Afacerea se extinde în momentul în care el devine nașul patronului firmei de brokeraj în asigurări „Safety Broker” – Viorel Vasile -, și, prin intermediului firmei finului, capătă acces la clienții companiei. În 2017, conexiunile create în piață – printre persoanele din lumea politică sau cu președintele Asociației Societăților de Service Auto Independente (ASSAI), Cristian Muntean – îi dezvoltă afacerea lui Florin Pandele și, în plus, îl ajută să schimbe legea RCA făcând un puternic lobby in Parlamentul României. Acolo unde existau deja anumite persoane care aveau înființate service-uri în țară prin intermediul unor rude.
După publicarea legii 132/2017 in Monitorul Oficial, firmele de asigurări din România au constatat că un service putea factura o lucrare de reparație decontată de o firmă de asigurări și cu o valoare de câteva ori mai mare decât altă unitate reparatoare din aceeași categorie. Companiile lui Florin Pandele au început astfel să jongleze cu tarifele, la sfârșitul anului 2017, la prețuri pentru ora de manopera cuprinse între 340-370 lei. S-a ajuns ca o firmă de asigurări să achite și 10.000 lei pentru vopsitoria unei uși la o mașină de clasă medie.
Bineînțeles că toate firmele de asigurări au sesizat Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru a reglementa cumva aceste nereguli, dar acolo era deja instalat în 2018 ca și consilier al vicepreședintelui pe zona de asigurări (Ovidiu Wlassopol), același Cristian Muntean, fostul președinte al ASSAI. Așa a fost posibil ca anumite persoane din ASF să susțină unitățile de service în detrimentul companiilor de asigurări.
Pe parcursul lui 2018, companiile de asigurări care emiteau RCA pe teritoriul României au achitat tarife pentru ora manoperă și de 1.000 lei, nefiind luată nicio măsură de ASF în acest sens. În toată această perioadă, Pandele a ”sudat” legăturile în ASF, cu directorul de pe zona de reclamații/ petiții, Călin Rangu, acesta din urmă susținând că afaceristul este un reprezentant al consumatorului (întrucât este președintele APCONS Iași) și are tot dreptul să fie primit la ASF pentru consultări si discuții.
Prin această prietenie cu Rangu, Muntean și Wlassopol, sursele noastre arată că Florin Pandele și-a rezolvat la ASF o multitudine de probleme prin trimiterea unor petiții redactate în numele clienților, iar companiile de asigurări care nu răspundeau prompt solicitărilor transmise de Rangu, erau invitate săptămânal la ASF pentru discuții, la unele fiind trimise ulterior și anumite controale. Pe marginea acestei „prietenii”, tarifele cresc în 2019 la 470 lei + TVA/ ora, iar în 2020 ajung la 700 lei + TVA/ ora de manoperă. Despre profitul celor trei firme patronate de Florin Pandele, cu punct de lucru în aceeași locație și un număr mediu de angajați cuprins între 15 – 20, scriem mai jos. Este situația pe anii 2018 – 2019. Este de menționat că, în 2018, de pildă, firmele ”Auto Car” au avut profit de 33 de ori mai mare decât cel realizat ca medie a celorlalte service-uri:
– profit Autocar Grup 1 2018 – 3.796.710 lei
– profit Autocar Grup 1 2019 – 4.633.744 lei
– profit Standocolor 2018 – 1.337.408 lei
– profit Standocolor 2019 – 4.158.953 lei
– profit Autocar&Trucks 2018 – 1.195.649 lei
– profit Autocar&Trucks 2019 – 4.633.744 lei
Crearea unor standarde corecte, europene, de tarifare a serviciilor de reparații ar putea pune sub semnul întrebării existența unor divizii de supracontrol, cum ar fi cea condusă de Călin Rangu, specializată în „Supravegherea Intermediarilor și Supravegherea Regulilor de Conduită”. Când regulile sunt clare, atunci nu ai nevoie să inventezi divizii responsabile cu supravegherea manierelor în afaceri. În plus, România are o instituție care se ocupă strict de protecția consumatorului, e drept, care a apărut mai târziu în peisajul administrativ.
Pe Călin Rangu, șeful departamentului de brokeraj la ASF și, înainte de această funcție, al departamentului de relații cu clienții, pare să-l preocupe mai mult numărul și mărimea reclamațiilor lansate împotriva asigurătorilor, decât comportamentul brokerilor pe piață. E drept, pentru că, la o privire mai atentă, comportamentul cordial față de brokeri poate fi explicat și prin aceea că Rangu este șeful Institutului Financiar Român, unde sunt școliți chiar brokerii. Evident, maestrul, cum îi spun unii foști elevi, nu-i poate supraveghea cu un ochi prea sever. Probabil, aici ASF trebuie să studieze dacă nu cumva Rangu este într-un conflict de interese: când și pentru cine e pedagog și când și pentru cine este supraveghetor sever? Să nu uităm că aceste cursuri și atestatele costă, nu vorbim de Academia de Studii Economice, ci de un institut privat. Nu e nimic rău în existența unui institut privat care pregătește și școlește brokeri de asigurări, însă atunci când unul dintre șefii institutului ajunge să-i verifice, avem o problemă de conflict de interese evidentă.
Totuși din combinația aceasta bizară (pentru un angajat al unei instituții de supraveghere a piețelor financiare), Călin Rangu a încasat anul trecut aproape o jumătate de milion de lei (462.660 de lei), o sumă echivalentă cu 99.500 de euro. E drept, suma cea mai consistentă, 427.500 de lei, este remunerarea pentru munca la ASF.
Rudele au ”căpușat” ASF-ul
Dar să revenim la tovărăția dintre Călin Rangu și Florin Pandele, unul dintre cei mai influenți afaceriști din domeniul reparațiilor auto. Desigur, șuvoiul de petiții și reclamații pe care-l poate dirija către ASF un mare atelier de reparații auto poate justifica existența direcției. Mai mult, cu cât sunt mai multe petiții, cu atât ceilalți contribuabili, cei plătiți cu salarii derizorii, dar muncite, pot înțelege de ce există un salariu de o jumătate de milion de lei. În această etapă, nu ne vom opri la zvonurile despre rolul considerabil al experților de nivel inferior de la ASF, care protejează interesele acestei adevărate grupări de presiune a afacerilor de reparații auto.
Este binecunoscută și plecarea din țară, în Bulgaria, împreună cu un reprezentant al ASF (Cristian Muntean) în anul 2019, la sediul companiei de asigurări EUROINS, pentru a pune presiune pe aceștia să îi achite dosarele de daune la niște prețuri și de 4,5 ori peste o reprezentanță de marcă din România. Pentru că bulgarii nu au cedat de bună voie, ASF i-a amendat și apoi i-a pus în administrare specială. Administratorul special a fost… FGA (Fondul de Garantare a Asigurărilor) – instituție din subordinea ASF, care a luat măsura plății tuturor facturilor emise de firmele lui Pandele și apoi a plecat. Asta ar fi fost toată administrarea specială făcută cu mâna Monei Cucu de la FGA! Despre Mona Cucu, afirmându-se că ar fi pupila Angelei Toncescu – fosta șefă a ASF, condamnată în dosarul Carpatica.
Chiar dacă toate daunele sunt achitate din banii consumatorilor români, ASF abia la sfârșitul anului 2019 a început să facă anumite demersuri și intâlniri pe această temă, solicitând tuturor companiilor de asigurări și puncte de vedere în vederea modificării legislației RCA.
Văzând că inclusiv în Parlamentul României a fost luată în discuție modificarea legii RCA, Pandele și-a făcut repede un plan pentru a fi susținută din nou în parlament o legislație favorabilă service-urilor din România. Acesta ar fi reușit să ajungă astfel vicepreședintele COTAR, cu toate că mulți ani a fost în continuă ceartă cu președintele COTAR, Vasile Ștefănescu, deoarece asociația transportatorilor nu susținea demersurile făcute de Florin Pandele.
La momentul actua, cei doi și-au dat mâna și par a avea o luptă comună cu firmele de asigurări din România și ASF, pentru a rămâne legislația favorabilă pentru service-uri, cum a fost și în ultimii trei ani. Având în vedere că fiica președintelui COTAR, Vanesa Păduraru (fosta Ștefănescu) este angajată ASF cu un salariu de 25.000 lei lunar, ne întrebam cum de a devenit posibilpă această apropiere dintre Florin Pandele și Vasile Ștefănescu, tocmai în momentul în care se duc dezbateri pentru modificarea legii RCA, lege facută în 2017 pentru service-urile auto, fără nicio legătură cu protejarea consumatorului român de produse financiare non bancare.
Fiind la modă ca anumiți reprezentanți ai unor organizații de tipul brokeraj (COTAR, ASSAI) să-și planteze rudele în ASF, Florin Pandele nu a vrut să fie mai prejos și a reușit să-și propulseze și el fiica, pe Marina Pandele Dima, într-o funcție în cadrul Autorității, tot la un salariu în jurul la 25-30.000 lei.
Prin intermediul APCONS, COTAR, ASSAI și anumiți angajați ASF, Florin Pandele face așadar ,,orice’’ pentru a păstra legea RCA în varianta actuală. Pentru asigurați și asiguratori aceste corecții și clarificări necesare aduse legislației sunt binevenite. Surprinzător însă, intențiile legiuitorilor sunt intens criticate în ultimele săptămâni. Emoția provocată de idea aplicării unor algoritmi clari, de evaluare precisă și corectă a costurilor, descrie tensiunea celor care, aparent, riscă să piardă un avantaj incorect de care beneficiază într-o piață financiară pe care o abuzează. Abuzurile sunt, din păcate, evidente în cazul oricărei analize atente și profesioniste.
Contraargumentele în favoarea afacerii de reparații auto sunt interesante: afișarea unor tarife standardizate, ideal al oricărui client individual, este prezentată ca un atac împotriva „pieței libere”, deoarece anulează „garantarea libertății atelierelor de reparații auto pentru stabilirea prețurilor serviciilor de reparare ale automobilelor asigurate, care au suferit daune”. Pentru a se ajunge la nivelul de profit atins de grupul Autocar, firmele de asigurări din România trebuie sa tripleze prețul la polițele RCA, prețuri ce nu ar putea fi suportate de consumatorul de produse financiar bancare din România.
Cum a încercat ”tripleta” Pandele – Muntean – Rangu să elimine de pe piata asigurărilor City Insurance și Euroins
După ce a văzut că are succes și chiar poate influența anumite persoane din lumea politică și inclusiv pe președintele ASSAI, Cristian Muntean, Florin Pandele a reușit – cum scriam mai sus – în 2017 schimbarea legii RCA făcând un puternic lobby in Parlamentul României. După publicarea legii 132/2017 in Monitorul Oficial, firmele de asigurări din România au constatat că un service putea factura o lucrare de reparație decontată de o firmă de asigurări și cu o valoare de câteva ori mai mare decât altă unitate reparatoare din aceeași categorie.
Bineînțeles că toate firmele de asigurări au sesizat ASF-ul pentru a reglementa cumva aceste nereguli, dar acolo era deja instalat, din 2018, ca și consilier al vicepreședintelui pe zona de asigurări, Ovidiu Wlassopol, același Cristian Muntean, fostul președinte al Asociației Societăților de Service Auto Independente (ASSAI). Acesta a scris pe Facebook că a fost țepuit de firma de asigurări City Insurance, tocmai în acel interes de care povesteam mai devreme de a pune presiuni pe cele două mari societăți de asigurări. Iată ce posta Muntean:
„Daca v-a placut titlul, acum am sa va dau 2 informatii care au directa legatura cu povestea de mai jos, dar care ma vor face mai putin simpatic. Lucrez la ASF de un an si jumatate. Conduc de 4 ani si jumatate una dintre masinile familiei, respectiv un Porsche Cayenne. Bun. Daca ati mai pastrat o bruma de simpatie, intru direct in subiect: In data de 9 iulie, un domn mai in varsta, neatent si cu reflexe intarziate, nu a pastrat distanta regulamentara fata de masina mea si nu pune nici piciorul pe frana. Rezultatul: imi loveste masina in spate. Vinovatul are asigurare RCA la City, dar macar isi recunoaste vina. Intreb la reprezentanta Porsche. Imi spun ca o repara, dar pe banii mei. Ei refuza sa repare mașini in baza unei polite RCA emise de catre City Insurance. Oare de ce? Imi repar masina in service-ul unui prieten, ocazie cu care imi inchiriez si o masina din aceeasi clasa sau clasa inferioara (exact cum e prevazut in art. 25 al 1 punctul a, din norma 20/2017). Imi inchiriez un Audi Q8. Joi ma suna mama ca am primit un plic de la City Insurance prin care sunt anuntat de faptul ca societatea este dispusa sa achite mai putin de 50% din costul de reparatie si inchiriere. Ca principiu, sunt de acord ca pot exista discutii pe marginea costurilor de reparatie atunci cand exista diferente de plata sub 10%. Am vreo 11 ani de experienta in domeniul reparatiilor auto si in asigurari.
Retineti: Cand exista diferente de peste 50%, una dintre parti este clar un TEPAR. Citesc argumentatia lor. City nu este de acord cu tariful practicat de catre unitatea service, cu adaosul lor comercial si cu valoarea costului de inchiriere. Cu toate ca legea RCA prevede la articolul 14 aliniatul c, urmatoarele: Valoarea reparației se stabilește folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto ISI POATE UTILIZA PROPRIA VALOARE A OREI DE MANOPERA AFISATA. Pe principiul pietei libere, in care asiguratorii isi pot stabili propriile tarife de RCA, la fel si service-urile isi pot stabili propriul cost de reparatie. Cu toate ca vorbim despre o INCALCARE EVIDENTA A LEGII, am zis sa fac un mic studiu comparativ, fără valoare juridică. Porsche are un tarif 400 de lei + TVA pe ora pt masina mea si tipul meu de reparatie si A REFUZAT POLITICOS sa imi repare masina in baza tichetului RCA emis de catre City Insurance. Amicul meu are un service comparabil din toate punctele de vedere cu reprezentanta Porsche, dar are un tarif de 460 lei + TVA. Practic, e cu 15% mai scump, dar va recupera banii doar in instanta (sau de la Fondul de Garantare a Asiguratilor. Termen estimat 3 – 5 ani). Amicul meu isi asuma un risc mare in schimbul unui cost majorat cu 15% fata de reprezentanta care nu doreste sa isi recupereze banii doar in instanta sau de la FGA de la acest asigurator, ceea ce ii va genera costuri suplimentare: va trebui sa achite piesele, materialele, angajatii, leasingul la Q8-ul inchiriat, taxele si impozitele la niste sume neincasate, va trebui sa se imprumte de la banca, adica va trebui sa achite o dobanda si sa isi angajeze niste avocati pentru a da in judecata societatea City Insurance. Am curiozitatea sa vad cat costa o masina ca a mea de inchiriat. Intre 270 si 330 de euro/zi (TVA inclus) este la firmele de rent a car, care imi cer suplimentar 1900 euro garantie si plata integrala. Amicul meu mi-a inchiriat masina cu 295 euro + TVA/zi, fara garantie necesara de 1900 euro si fara “plata integrala la livrarea masinii”.
Nu mai spun de faptul ca firma de asigurari nu achita costul de inchiriere pentru zilele nelucratoare. Ex: daca lucrarea ta dureaza 10 zile lucratoare, respectiv 2 saptamani calendaristice, asiguratorii NU deconteaza zilele de weekend. Practic, ai 2 variante: A. Predai masina pt perioada weekend-ului la firma de rent a car si o iei inapoi luni (daca intre timp nu a inchiriat altcineva acea masina). B. O pastrezi peste weekend, dar pe banii tai. Aici este o lacuna legislativa care trebuie obligatoriu corectata. Pe scurt, exista lege si fara de lege. Legea prevede ca unitatea service isi stabileste propriul tarif orar, iar in cazul meu, tariful orar se situeaza in zona reprezentantei auto sau a firmelor de rent a car. (+15%) Ce face City? Imi scrie ca accepta doar 300 de lei tariful orar si imi calculeaza ei un cost de inchiriere de 118 euro + TVA. In baza carui temei legal? NICIUNUL. Ce poate face o persoana in acest caz? In primul rand sa faca o reclamatie la ASF. Vedeti atasata reclamatia. Va intrebati daca mi se va rezolva situatia in urma reclamatiei transmisa la ASF? In proportie de 99% va spun de acum ca NU. NU in cazul lui City Insurance. Pe ei nu ii afecteaza o sanctiune de “avertisment” sau amenda de 50 000 de lei. Doar din 2 tepe precum cea data mie, isi acopera acea amenda de 50 000 de lei. In cazul altor societati de asigurari, aveti cam 60% sanse sa se rezolve daca veti depune reclamatie la ASF. Va intrebati de ce? Simplu. ASF NU POATE LEGAL OBLIGA UN ASIGURATOR SA ACHITE DAUNELE NICI DACA PAGUBITUL ARE DREPTATE. Ce poate face ASF? Poate sanctiona firma de asigurari pentru nerespectarea legii. Cel mai probabil, voi ajunge sa ma judec cu ei in instanta, daca nu cumva in urmatoarele luni aceasta firma de asigurari va calca pe urmele lui Astra si Carpatica si va trebui sa depun o noua cerere de plata catre FGA. Pentru ca ma alatur incepand de astazi miilor de pagubiti RCA tepuiti de catre City Insurance DOAR IN PRIMELE 7 luni ale acestuit an, imi voi asuma 3 promisiuni publice: 1.In situatia in care se va organiza un miting de protest impotriva acestei societati, promit sa imi iau o zi libera si sa protestez indiferent de locul de desfasurare a acestui miting. 2.Promit ca voi face public raspunsul primit de la ASF in urma acestei petitii. 3.Daca o persoana din conducerea ASF ma va apostrofa pentru aceasta postare, promit sa ii fac public numele, functia si continutul discutiei noastre. Inca ceva: Daca cumva aceasta postare ajunge si la domnul Bogdan Chiritoiu, Presedintele Consiliului Concurentei, il rog sa aiba in vedere faptul ca avem un asigurator cu o cota de piata de aproximativ 45% in RCA, care stabileste preturi si adaosuri comerciale in piata de reparatii si rent a car. Cristian Muntean (cu totul intamplator, fost Presedinte ASSAI, actual Consilier al Vicepresedintelui sectorului de Asigurari din cadrul ASF) PS: mai exista inca o promisiune pe care nu o pot exprima in public. Va veti prinde voi curand despre ce e vorba!”
Firește, din postarea lui deducem lesne că „amicul” cu service-ul e nimeni altul decât Florin Pandele, care ceruse un tarif de manoperă astronomic celor de la City Insurance, pe modelul deja menționat anterior. Ca atare, cei de la asigurări au fost dispuși să achite doar jumătate în ideea în care reparația se realizează conform legislației in vigoare. Se vede încă o dată cum cuplul Pandele – Muntean a exercitat presiuni asupra asiguratorului pentru a factura suma cerută. La fel ca și în cazul Euroins. Și nu mai spunem că aceste presiuni s-au transformat în procese pentru a da „greutate” acțiunii.
În aceste condiții, conducerea ASF a luat decizia de a-l cerceta disciplinar pe Cristian Muntean. Decizia șefilor Autorității a apărut la două luni după producerea faptei investigate și nu a venit întâmplător, ci în urma unei solicitări făcute de către comisia de combatere a abuzurilor din cadrul Camerei Deputaților.
În fapt, acțiunea declanșată de ASF a fost anunțată chiar în ultima zi a perioadei puse la dispoziție de către deputați pentru a răspunde unei solicitări privind o postare pe Facebook în care Muntean acuza City Insurance că nu achită integral și la timp daunele. Dacă nu ar fi declanșat acțiunea, șefii ASF ar fi trebuit să răspundă deputaților dacă Muntean a încălcat regulamentele interne atunci când a făcut respectivele afirmații. Așa, răspunsul care îi scapă pe șefii ASF de responsabilitate, într-un stil deja consacrat a fost: avem o anchetă în desfășurare.
De menționat că postarea lui Muntean a fost făcută la jumătatea lui august 2019, sesizarea de la Camera Deputaților formulată la jumătatea lui septembrie, iar ASF a luat măsuri abia la finalul lui octombrie, forțat de împrejurări.
Amintim și că postarea lui Cristian Muntean a venit în imediata apropiere a declanșării procesului în grupul de service-uri al lui Florin Pandele a solicitat falimentul City Insurance. Iar Muntean, fost președinte al ASSAI, asociația service-urilor independente, a fost mai mereu una dintre cele mai puternice voci care au acuzat City de practici care defavorizează consumatorii.
Iată, mai jos și cum a răspuns Muntean acuzațiilor aduse de City și solicitărilor venite de la Comisia de abuzuri:
”Postarea de pe Facebook a fost facuta in calitate de persoana fizica si nu am pretins nicio clipa ca exprima punctul de vedere al Autoritatii de Supraveghere Financiara; Postarea de pe Facebook a fost realizata in timpul meu liber, intr-o zi de duminica. Acea postare a fost facuta in calitate de persoana prejudiciata de catre asiguratorul City Insurance. Libertatea de exprimare este garantata prin Art.30 de catre Constitutia Romaniei. Am sesizat public faptul ca societatea de asigurari a incalcat Art. 14 alin. C din legea 132/2017 care prevede urmatoarele: Valoarea reparatiei se stabileste folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise in conditiile legii in care unitatea reparatoare isi poate utiliza propria valoare a orei de manopera. Imi mentin opinia exprimata, societatea City Insurance a incalcat acel articol si a decis sa plateasca atat cat considera, fara a exista niciun temei legal. Consiliul ASF a luat hotararea in sedinta din data de 24 septembrie (la o luna de la postarea mea) sa amendeze societatile City Insurance si Euroins cu amenda in cuantum de 50.000 de lei, ambele societati aflandu-se la a doua abatere in ultimele luni. Ambele societati au fost amendate pentru conduita defectuoasa privind onorarea obligatiilor de despagubire in relatia cu pagubitii RCA. In situatia prezentata de catre mine se afla mii de pagubiti RCA, societatea City Insurance fiind pe locul 2 la reclamatii inregistrate in primul semestru al anului 2019, acesta firma de asigurari inregistrand in primele 6 luni un numar de 2146 de petitii, fata de 702 de petitii cat a inregistrat in primele 6 luni ale anului 2018. Practic, in primele 6 luni ale anului 2019, numarul de reclamatii inregistrate de catre City Insurance a crescut cu peste 300%.
Daca ne referim la modul in care societatea City Insurance isi indeplineste obligatiile de despagubire in relatia cu clientii sai, aceasta firma de asigurari inregistreaza cele mai multe litigii in instanta, fiind inregistrate peste 5800 de dosare doar in perioada 1 ianuarie 2018 – 1 iulie 2019. Din dosarele solutinate de catre instantele de judecata (1588 dosare), putem observa faptul ca societatea de asigurari a pierdut procesele in aproximativ 93% din cazuri (1474). Doresc sa va aduc la cunostinta faptul ca societatea de asigurari a decis sa ma actioneze in instanta (in civil) procedand exact la fel cum a procedat domnul Ilie Carabulea, fostul presedinte al firmei Carpatica Asig cand am facut publice niste informatii despre acea societate de asigurari din pozitia de Presedinte al Asociatiei Societatilor de Service Independente (ASSAI) pe care o detineam de la acea vreme. Ambele societati de asigurari folosesc aceleasi mijloace rudimentare bazandu-se pe banii si relatiile pe care le detin, pentru a intimida persoane care indraznesc sa le deranjeze afacerile. Mi-am angajat un avocat platit de catre mine pentru a ma reprezenta in instanta, iar hotararea instantei o voi face publica. Imi mentin toate cuvintele exprimate in calitate de persoana fizica trannsmise pe Facebook in data de 25 August 2019 cu privire la societatea City Insurance. Opinia mea ramane neschimbata: daca nu va aparea in scurt timp un investitor miraculos care sa cumpere societatea City Insurance, piata de asigurari va fi zguduita de un nou faliment, de aceasta data de mult mai mari proportii, societatea City Insurance avand in prezent o cota de piata de aproape 3 ori mai mare decat o avea Carpatica Asig in momentul declansarii falimentului. In situatia in care este necesar, sunt dispus si chiar mi-as dori sa ma prezint in fata Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Coruptiei si pentru Petitii din cadrul Camerei Deputatilor, pentru a raspunde la intrebarile adresate de catre domniile lor. In ciuda faptului ca a fost transmisa in data de 23 august 2019 o reclamatie la adresa firmei City Insurance catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, am fost informat in data de 9 octombrie 2019 (dupa 47 de zile!!!) in mod politicos de catre Autoritate ca societatea de asigurari isi mentine punctul de vedere si ca ar fi bine ma adresez pentru rezolvarea situatiei catre Sal-Fin sau catre instantele de judecata, ceea ce voi face in continuare pana la recuperarea intregului prejudiciu suferit si nedespagubit de catre City Insurance”.
Aceste ”cărți” se joacă acum pentru ca modificarea Legii RCA să nu afecteze interesele de gașcă ale așa-ziselor service-uri indepedente, iar afacerile super-profitabile să fie protejate în detrimentul celorlați. GÂNDUL.RO va urmări ce se va întâmpla pe piața asigurărilor și va reveni cu noi dezvăluiri.
Actualitate
Descoperire macabră lângă Las Vegas. Peste 300 de grămezi de cenușă umană, aruncate în deșert
Peste 300 de grămezi de rămășițe umane au fost descoperite într-un deșert din Nevada, la o oră de Las Vegas. Autoritățile suspectează că o casă funerară a aruncat în masă cenușa, însă originea reală a acesteia rămâne un mister.
Descoperirea a fost făcută în deșertul Nevada FOTO The Sun
Rămășițele au fost găsite în apropierea localității rurale Searchlight, la aproximativ o oră de Las Vegas, pe 28 iulie. Nicio grămadă de cenușă nu mai conține informații care să permită identificarea persoanelor, lucru care i-a lăsat pe anchetatori fără răspunsuri, scrie The Sun.
În luna august, unele dintre grămezi conțineau bucăți de benzi de plastic, de tipul celor folosite de pompe funebre pentru sigilarea pungilor cu cenușă, precum și fragmente de urne.
La începutul acestei săptămâni, o casă funerară a preluat sarcina de a recupera rămășițele din deșertul din Nevada. Echipa de la Palm Mortuaries and Cemeteries a ajuns la fața locului și a găsit aproximativ 315 seturi de cenușă, care au fost apoi plasate în urne individuale.
Descoperirea vine după ce un reprezentant al Biroului pentru Administrarea Terenurilor (Bureau of Land Management) confirmase, încă din august, că grămezile conțineau „rămășițe umane incinerate”, iar departamentul a deschis o anchetă. Autoritățile cred că o firmă de servicii funerare ar fi aruncat în masă cenușa acelor persoane.
Deși în Nevada nu există o lege care să interzică împrăștierea rămășițelor pe terenuri private, legislația statului interzice aruncarea comercială a acestora, tratând-o drept poluare. Casele funerare sunt obligate prin lege să păstreze „demnitatea” rămășițelor aflate în grija lor, iar o acțiune de acest tip ar putea constitui o încălcare a legii federale.
Palm Mortuaries intenționează să depună sutele de urne într-un cripta din unul dintre cimitirele sale din sudul statului Nevada. Casa funerară speră ca astfel, familiile să aibă o șansă de a-și regăsi rudele și de a le aduce un omagiu.
„Cred că este important pentru noi să ne asigurăm că acești oameni nu sunt uitați și nu sunt abandonați”, a declarat Celena DiLullo, președinta Palm Mortuaries and Cemeteries. Ea a adăugat că „este important pentru comunitatea noastră și pentru profesia noastră să demonstrăm cât de mult ne pasă de acești oameni”.
Mai multe surse au declarat pentru postul 8 News Now că dezastrul ar fi fost cauzat de o casă funerară recent închisă, însă un reprezentant al firmei respective a negat acuzațiile. Autoritățile nu au făcut încă public numele instituției suspectate că ar fi responsabilă pentru aruncarea în masă a rămășițelor.
Actualitate
Sediul central al AUR a fost vandalizat. Pe pereți au apărut mesaje precum „Antifa” sau „Mai bine mort decât fascist”
Sediul partidului AUR a fost vandalizat în noaptea de miercuri spre joi, 29-30 octombrie. Autorii faptei au scris mesaje agresive cu graffiti de culoare neagră și roșie, fiind însoțite și de tag-uri precum simbolul anarhiei.
FOTO: Captură video Facebook/AUR
Pe pereții gardului care înconjoară sediul central AUR au apărut mesaje precum „ANTIFA”, „F**K FASCISTS” sau „MAI BINE MORT DECÂT FASCIST”.
Reprezentanții AUR au declarat că astfel de fapte „nu sunt acte de curaj, ci infracțiuni”.
„Vandalizarea nu este un act de curaj, ci o infracțiune. Ura și violența nu pot fi instrumente politice. Cine atacă sedii, simboluri și chipurile eroilor noștri nu apără democrația, o distruge. România are nevoie de lege, de respect și de oameni care construiesc, nu de cei care distrug”, au transmis reprezentanții AUR pe Facebook.
Sursă video: Facebook/AUR
Potrivit Digi24, Poliția Capitalei a transmis, într-un comunicat de presă, că joi, polițiști de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Secția 1 Poliție au fost sesizați de către o femeie, în vârstă de 41 de ani, reprezentant al unei organizații politice din Sectorul 1, cu privire la faptul că, pe gardul instituției, ar fi fost scrise mesaje cu caracter denigrant.
Totodată, au fost provocate distrugeri la nivelul unor bannere amplasate pe gardul respectiv.
„Polițiștii deplasați la fața locului au demarat activitățile specifice, în cauză fiind efectuate cercetări în vederea identificării și depistării persoanei bănuite de comiterea faptelor sesizate. Cercetările sunt continuate de către polițiștii Secției 1 Poliție, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1”, a mai spus sursa citată.
Actualitate
„Lui Trump îi va plăcea de Nicușor Dan”. Soluțiile unei experte de la Washington pentru reinventarea relațiilor româno- americane
Expert
în securitate, politologul Antonia Pup predă la prestigioasa
Universitate Georgetown din Washington şi este analist la Comisia
specială a Camerei Reprezentanţilor privind competiţia strategică
dintre SUA şi Partidul Comunist Chinez. Într-un interviu pentru
„Adevărul”, Antonia Pup recomandă urgentarea vizitei lui
Nicușor Dan la Casa Albă și explică cu ce argumente îi putem
determina pe americani să pună mai mult preț pe relațiile
bilaterale.
Donald Trump și Nicușor Dan s-au întâlnit la summitul NATO de la Haga. FOTO: Președinția României
Adevărul:
Redimensionarea forțelor militare americane de la baza Kogălniceanu,
termen „cosmetizat” pentru că ar trebui să o numim retragere
parțială, i-a luat pe mulți prin surprindere, deși despre
reorientarea SUA spre Indo-Pacific se tot vorbește de cel puțin 15
ani. Ce ar mai putea să facă acum autoritățile române?
Antonia
Pup: Președintele
României, la un minim, ar trebui să-l sune pe președintele
american Donald Trump pentru a afla la ce nivel al deciziei a fost
asumată această mutare a trupelor. Este vorba doar despre o decizie
a Pentagonului sau este o decizie asumată pe întreaga verticală de
putere a statului american? Această decizie bruscă de relocare a
trupelor impactează deocamdată doar România din întreagă Europa,
ceea ce este suspicios, mai ales că autoritățile de la București
au o fidelitate istorică în raport cu partenerul strategic
american.
Ce
riscuri decurg de aici, mai ales că avem o asimetrie tot mai
evidentă între nordul flancului estic și sudul acestuia?
Această
decizie va invita la și mai multă agresiune din partea Federației
Ruse, care este probabil foarte încântată să vadă această
mostră de dezbinare transatlantică. Ne putem aștepta la o creștere
a ritmului atacurilor hibride, la o activare a operațiunilor de
dezinformare, dar și la alte tipuri de provocări, pentru a fi
testați. Pe flancul estic al NATO astăzi s-a produs o falie, o
asimetrie, care a fost de fapt resimțită în întreagă perioadă
2016-2022, când în nordul flancului (Regiunea Baltică) am avut o
prezență de tipul „enhanced forward presence”, iar în sudul
flancului (regiunea Mării Negre) o prezență mai redusă, de tipul
„tailored forward presence”. Ca un rezultat, Marea Baltică este
astăzi un lac NATO, iar Marea Neagră este un teatru de război.
Președintele Dan ar trebui să convoace CSAT pentru a coordona un
plan de răspuns pentru a umple acest gol, iar ministrul de externe
să înceapă un turneu diplomatic la Londra, Paris, Berlin,
Bruxelles și Varșovia, de unde să adune resurse suplimentare
pentru a ne rezolva nevoile de descurajare.
Ce e de făcut
În
ce privește relațiile româno-americane, ce e de făcut și cu ce
ar trebui să începem?
Evident
că mai sunt multe alte paliere pe care cred că trebuie să lucrăm
în relația cu SUA, nu doar să ne îmbunătățim retorica față
de partenerul strategic. Sper să se grăbească și domnul
președinte cu o vizită aici pentru că zic eu că se închide o
fereastră de oportunitate cu cât vom merge mai în profunzimea
anului 2026.
Problema
este că la anul vor fi alegeri parțiale, „midterms”, alegeri
pentru Congres. Dacă ne uităm când o să aibă loc acele alegeri
vedem că ele vor fi în luna noiembrie a anului 2026 și putem trage
concluzia greșită că mai este suficient timp până atunci. În
realitate, problema este că în majoritatea statelor câștigătorul
se decide, de fapt, în alegerile primare. Acestea încep în martie
și țin ocupată toată perioada de primăvară. Și atunci toată
lumea aici deja este într-o cursă contra-cronometru pentru bani,
pentru fundraising (n.r. – strângere de fonduri), pentru atenția
administrației Trump, pentru tot felul de endorsements și așa mai
departe. Și zic eu că nu ar trebui să cădem în capcana asta și
să credem că avem tot timpul din lume pentru ca Statele Unite ale
Americii să-și ia alte angajamente internaționale față de state
terțe, fiindcă nu e deloc așa și chiar suntem destul de presați
de timp. Și de asta zic eu că poate că am avea nevoie ca
președintele să vină aici ceva mai repede, să prioritizeze. Deci
sfatul meu ar fi să se grăbească, pentru că această fereastră
de oportunitate este tot mai restrânsă și pentru că specificul
politicii externe americane în mandatul Trump este foarte intim
legat de percepția președintelui Trump față de anumiți lideri
sau alții. Și atunci eu înțeleg că aparatul politico-diplomatic
din România este cumva mai reținut în a organiza această vizită
până nu se, cum a zis chiar președintele, reglează lucrurile la
nivelurile inferioare ale administrației, adică până nu se
reglează lucrurile la nivel tehnic
Și
e o percepție greșită?
Problema
este că noi tindem să operăm cu aceste concepte de organizare a
aparatului decizional de politică externă americană care erau
valabile poate pe vremea președintelui Joe Biden sau în timpul primei
președinții a lui Donald Trump. Pe atunci conta foarte mult ce spune, sau
conta oricum mult mai mult decât contează acum ce hotărâri se iau
în eșaloanele inferioare ale deciziei americane.
Trump s-a schimbat
Dar
ce s-a schimbat mai exact la Washington?
Acum
suntem la Washington într-un scenariu în care instituții precum
Consiliul pentru Securitate Națională, care avea în atribuții să
contureze acele opțiuni de politică externă și de securitate
pentru președinte, nu mai contează atât de mult. Contează foarte
mult și epicentrul deciziei de politică externă s-a mutat, zic eu,
de la Departamentul de Stat și de la Consiliul pentru Securitate
Națională mult mai mult în proximitatea președintelui.
Și
ce ar fi de făcut în acest caz?
Pentru
asta e nevoie de un contact direct între cei doi președinți. Acest
lucru va putea să schimbe jocul în relația cu americanii și ar
trebui să privim asta cu mai puțin defetism.
Antonia Pup. FOTO: Arhivă personală
Cum
ați vedea viitoarea întâlnire dintre cei doi președinți?
Eu
cred că președintelui Trump îi va plăcea de președintele Nicușor
Dan și o să vă spun și de ce. Președintele Trump este un
afacerist. Oamenii, în general, dar mai ales oamenii de afaceri, cei
care vor să facă bani, prețuiesc oamenii deștepți. Și nu
deștepți neapărat din punct de vedere social, dar inteligenți și
bine mobilați pe partea aceasta de competențe STEM, competențe
matematice, gândire științifică, cum este profilul președintelui
Nicușor Dan. Așa că eu aș fi un pic mai încrezătoare în
capacitățile noastre de a crea această conexiune la nivelul cel
mai înalt.
Unde a greșit România față de Trump
Vorbeați
de defetism, așa că am să vă întreb dacă nu cumva România a
pariat exclusiv pe democrați și pe fostul președinte Joe Biden și
pe candidata Kamala Harris, la alegerile de anul trecut, ceea ce ar
fi mai greu de trecut cu vederea de către Trump și actuala sa
administrație?
Cred
că este nevoie un răspuns mai nuanțat aici. Într-adevăr, simt și
eu că majoritatea politicienilor români sau și chiar majoritatea
diplomaților de cealaltă parte a spectrului se simt mai confortabil
cu o administrație democrată. De ce? Pentru că este mai
predictibilă.
Pentru
că președintele Biden a fost ultimul transantlantist de la Casa
Albă. A fost un om care cunoștea valoarea NATO foarte intim pentru
că el a fost înainte președintele Comisiei de Afaceri Externe din
Senat. Într-adevăr, se resimte și din perspectiva asta că, poate,
conexiunile noastre cu partea democrată sunt mult mai solide, iar
cele cu republicanii suferă puțin.
De
cealaltă parte, am văzut că ambasadorul nostru Andrei Muraru a dat
un interviu în proximitatea alegerilor de anul trecut din SUA în
care a prezentat și relațiile foarte bune pe care România le are
cu Trump. Acum, evident, noi trebuie să facem cum a spus secretarul
general al NATO, Mark Rutte. Să negociem, să dansăm cu cine este
pe ringul de dans. Exact așa a spus Rutte. Adică, nu avem noi a
formula preferințe inclusiv atunci când vine vorba de alegeri. Ceea
ce noi trebuia să facem, în schimb, și nu cred că am făcut, iar
acum plătim un preț, este să ne conturăm niște scenarii la
nivelul administrației publice a României.
Dezvoltați
puțin ideea…
Dacă
vine Kamala Harris se întâmplă asta, dacă vine Donald Trump se
întâmplă asta pentru România și trebuie să facem această
schimbare foarte rapidă, să mergem cu niște scenarii
personalizate. Așa ar trebui procedat. Noi ne-am bazat pe faptul că
lucrurile au stat foarte bine și că modul în care se făcea
politică externă în timpul președinției Trump 1 ne-a convenit,
așa că am translatat asta la timpul prezent, la cel de-al doilea
mandat Trump. Dar cei doi președinți, dacă aș putea să spun așa,
primul președinte Trump și al doilea președinte Trump sunt foarte
diferiți!
Ce
s-a schimbat în toți acești ani la președintele Trump și în ce
măsură și-a schimbat felul de a vedea politica externă?
Spuneam
că cei „doi” Trump sunt diferiți. Și asta se vede din modul în
care percepe inclusiv competiția strategică cu China, la
preocupări. Acum avem un președinte Trump care este mult mai
preocupat de moștenirea sa personală, politică, de modul în care
acesta va putea să se branduiască ca un facilitator de pace și de
consens la nivelul scenei internaționale, pentru că miza sa acum
este să intre în galeria celor mai de succes președinți americani
cu niște mize foarte concrete. De aici și obsesia pentru Premiul
Nobel pentru pace. Și vedem că, inclusiv în acel proiect 2025 care
a fost lansat de Fundația Heritage, principalul think tank care
furnizează idei și personal pentru administrația americană
actuală, din câteva sute de pagini nu aveam nici măcar un capitol,
cred că doar o pagină cu referire la Europa. În schimb, același
document era mult mai cuprinzător în ce privește inclusiv regiunea
arctică sau asiatică, iar spațiul dedicat lor mult mai extins.
Unde
a greșit sau greșește România, dacă nu cumva toată Europa?
Eu
zic că am fost un pic prea naivi când a venit vorba de venirea
acestui președinte. În mediile intelectuale occidentale, de exemplu
în Franța, chiar și la Bruxelles, analiștii încă de atunci își
formulau aceste scenarii. Noi nu le-am avut și ne-am bazat pe faptul
că oricine va veni, ne va fi bine.
Trebuie să fim mai tranzacționari
Și
ce am putea face acum ca să redresăm cumva situația? Cum ar trebui
să negociem cu americanii?
Ne
va fi bine în măsura în care vom ști să ne adaptăm și în
măsura în care, zic eu, președintele Nicușor Dan va fi capabil să
pună pe masa americanilor, pe masa președintelui Trump, un pachet
concret de deal-uri, de tranzacții pe care să-l abordăm în
relația bilaterală, de investiții și de a promova România ca un
partener în care SUA vor putea să aibă încredere în Europa. Asta
am văzut inclusiv în alegerea termenilor în acea declarație care
a fost lansată de Departamentul de Stat după întâlnirea
ministrului de externe român cu șeful diplomației americane Marco
Rubio. S-a folosit termenul de furnizor de securitate pentru România
la Marea Neagră. Adică așteptările Statelor Unite de la România
sunt ceva mai mari. Pentru că am dovedit că suntem un partener
pentru această regiune. Faptul că găzduim acel centru de pregătire
F16, faptul că baza de la Mihail Kogălniceanu va fi modernizată
pentru a deveni o bază mai militară, mai importantă și mai
puternică decât Rammstein, pentru NATO.
Aici
trebuie să ne facem parte și să modernizăm și să investim și
să fim mai vigilenți în ceea ce privește corupția și alte
riscuri. Dar furnizori și nu beneficiari. Asta înseamnă că SUA,
pe măsură ce își schimbă prioritățile, și asta vom vedea în
strategia de apărare a Statelor Unite care urmează să fie lansată
în această toamnă, au nevoie de aliați de încredere în Europa
pentru a delega din aceste responsabilități de securitate și cred
că, cel puțin în ceea ce privește flancul estic al NATO, România
poate să fie un asemenea aliat.
Și
se așteaptă de la noi nu doar buget pentru apărare, la acel 3,5%
pentru cheltuieli de înzestrare care a fost agreat la nivelul NATO
la ultimul summit din Olanda, din iulie, dar, aș zice eu, și
inițiative politico-militare mai robuste, cum ar fi acest hub pentru
securitate la Marea Neagră pe care ne zbatem să îl
operaționalizăm. Am văzut că a fost chiar săptămâna aceasta
Reuniunea miniștrilor de Afaceri Externe din Uniunea Europeană în
formatul Consiliului pentru Afaceri Externe la nivel UE și ministrul
Oana Țoiu a spus că este imperativ să se operaționalizeze acest
hub. Problema este că Uniunea Europeană în acea abordare
strategică a Uniunii Europene față de securitate la Marea Neagră
a prevăzut acest hub să fie mai mult un rol reactiv, adică
colectăm informații, monitorizăm ceea ce se întâmplă în
spectrul maritim.
Aici
cu ce am putea veni în plus, în așa fel încât să le arătăm
americanilor și nu numai că putem fi și noi mai activi, că avem
idei și am fi capabili să ducem o politică mai proactivă?
Cred
că România ar putea să vină cu o viziune pentru operaționalizarea
acestui hub, inclusiv pentru a integra lecțiile de război ale
Ucrainei în partea aceasta de război naval modern. Și pe lângă
doar a monitoriza și doar a face schimb de informații, ar trebui să
facem și un pas pentru a creiona la partea sudică a flancului estic
al NATO, în regiunea Mării Negre, o veritabilă comunitate de
securitate așa cum avem în partea de nord a flancului. Pentru că
vedem că odată cu aderarea Suediei și Finlandei la NATO, Marea
Baltică a devenit un lac NATO. În schimb, Marea Neagră este acum
un teatru de război. Iar pentru asta avem nevoie să lucrăm și cu
parteneri precum Turcia. Românii ar trebui să invite Turcia să fie
un partener în acest hub de securitate și să avem inclusiv
exerciții militare comune, evident după ce situația din Ucraina se
va stabiliza, în aceste formate regionale. Doamna ministru Țoiu a
mai spus într-un interviu că este inacceptabil ca voința a 26 de
state membre ale Uniunii Europene să fie blocată de un singur vot.
Adică, practic, că s-ar dori eliminarea veto-ului în deciziile de
afaceri externe ale Uniunii Europene, de poziționare externă, dar
și subgrupa politicii externe și de securitate europeană, care
este politica de apărare comună. Și că asta se sesizăm că ar fi
ceva ce poate ministrul de Externe al României dorește să acceseze
împreună cu echipa dumneaei ca o oportunitate de afirmare pentru
România. Aici mă aflu în divergență față de poziția
Ministerului Afacerilor Externe. De ce? Eu nu cred că mai este o
miză acum să renunțăm la acest veto. Înțelegeam dacă eram mai
activ să renunțăm la acel veto pentru că aveam un interes imediat
să grăbim aderarea la zona Schengen. Am înțeles atunci, era vorba
de interesul național. Dar costurile politice ale unei asemenea
decizii care ar presupune modificarea Tratatului Uniunii Europene zic
eu că sunt foarte mari, iar beneficiile strategice pentru a elimina
acest veto sunt cam mici.
Cum va arăta viitorul Uniunii Europene
Și
cum ar trebui să arate viitorul politicii externe europene?
Cred
că viitorul politicii externe europene va fi în afara Tratatelor
Uniunii Europene. Va fi în formate mini-laterale, mai agile, pe
modelul coaliției celor binevoitori, Coalition of the Willing, în
care vom vedea, în loc să pierdem atât de mult timp, să modificăm
tratate, să ne asigurăm că toate statele se vor angaja la această
modificare și nu cred că va fi cazul. Pentru că cine ar vrea să
renunțe la dreptul de veto? Ungaria, Cehia, Slovacia, sigur nu. Așa
că este, din punctul meu de vedere, un demers falimentar din start.
Antonia Pup (stânga) la Forumul de Securitate de la Varșovia. FOTO: Arhivă personală
Și
atunci ce ar trebui să facă România?
Ar
trebui ca România, zic eu, și Ministerul Afacerilor Externe să
conducă acest efort, să se mobilizeze pentru a crea această
comunitate de securitate la Marea Neagră și pentru a aduce
parteneri europeni mai aproape de Marea Neagră. De exemplu, Regatul
Unit, în cel mai recent review strategic lansat de ministerul lor de
Apărare, a menționat Marea Neagră ca fiind o zonă de interes
strategic pentru britanici. M-aș mobiliza pentru a crea alianțe
militare cu Polonia, cu Turcia, de a lucra în aceste formate mai
mici, dar mai eficiente.
În
loc să ne afundăm în dezbateri nesfârșite despre cum luăm acele
decizii, haideți să le luăm și să acționăm înainte de toate,
pentru că situația de securitate europeană o impune. Și dacă
acum cinci ani, când a avut loc conferința pentru viitorul Uniunii
Europene, avea rost să discutăm despre modificarea tratatelor
pentru o politică externă mai agilă, mai rapidă, mai puțin
reactivă, acum nu cred că mai avem acest lux și ar trebui să
acționăm. Și mai mult decât să acționăm, să o facem inclusiv
cu partenerii care sunt în afara Uniunii Europene, dar fără de
care nu putem vorbi de securitate europeană. Și aici nu e vorba
doar de Turcia, ci și Regatul Unit.
Revenind
la americani, ce proiecte comune le-ar reține atenția și ar avea potențial să ne facă să câștigăm și noi din ele?
O
să încep cu două proiecte pe care le consider foarte importante.
Noi vorbim foarte mult despre faptul că avem resurse energetice,
avem o situație energetică favorabilă nouă, că suntem siguri din
acest punct de vedere, pentru că avem aceste resurse importante, mai
ales cele din Marea Neagră, dar și proiectele pe care noi ne-am
angajat să le facem cu Statele Unite pentru a deveni mai siguri din
această perspectivă. De exemplu, proiectul cu reactoarele modulare
mici, unde avem statutul de pionieri.
Problema
este că noi folosim această carte a independenței energetice mai
mult cu valoare retorică decât cu valoarea de a o mobiliza către
proiecte concrete. Și eu aș cupla această conversație a
independenței energetice cu posibilitatea ca noi să folosim aceste
resurse energetice în dialog cu companiile de tehnologie americane.
Ca să atragem companii, de exemplu, care sunt active pe zona de
inteligență artificială, pentru că România va putea deveni o
destinație foarte bună pentru centre de date pe zona aceasta de
inteligență artificială, având în vedere faptul că ele au mare
nevoie de energie. Și aici mă bucur că Ministerul Energiei și
Guvernul au început timid o reforma în energie pentru a scădea
taxele și a scădea prețurile în domeniu.
Cred
eu că aici este un teritoriu unde trebuie să fim mai ambițioși.
Asta ar trebui să punem în practică, să cuplăm partea de energie
cu partea de a atrage transfer tehnologic. Și avem și oportunitatea
faptului că președintele Trump a renunțat la acel cadru de
difuzare a soluțiilor AI, care ne plasa nu într-o lumină foarte
favorabilă, pentru că noi nu eram văzuți în administrația
precedentă ca un partener foarte sigur pentru a atrage soluții de
inteligență artificială, ci doar un partener de rangul al doilea.
Acum
avem acel AI Action Plan lansat de președintele Trump, care spune că
Statele Unite se vor preocupa să negocieze bilateral cu partenerii
în care pot avea încredere pentru a transmite aceste soluții de
inteligență artificială americane în statele partenere. Și acest
framework bilateral, acest cadru bilateral, zic eu că este mai
avantajos pentru România. Tocmai că avem aceste resurse energetice
și avem un parteneriat strategic cu SUA în domeniul energiei foarte
solid.
Vedeți
semnale pozitive aici?
Prima
întâlnire bilaterală cu un oficial al administrației Trump a fost
între miniștrii de energie, între, era la acel moment, Sebastian
Burduja și secretarul Wright de la Departamentul de Energie. Deci
asta spune multe pentru că Ministerul Energiei poate să fie văzut
ca un al doilea minister al Afacerilor Externe pentru a relansa acest
parteneriat strategic cu Statele Unite.
Și
cum altfel ne-am mai putea crește valoarea de întrebuințare,
pentru a fi mai importanți în negocierile cu Trump?
Consider
că ar trebui să ne actualizăm o altă dimensiune a parteneriatului
strategic dincolo de palierul militar, palierul energetic și anume
diplomația mineralelor critice. România are resurse importante de
minerale critice. Am putea să devenim și mai importanți, și asta
printr-o investiție a unui partener american care deja este pe piața
românească, e o investiție de un miliard de dolari. Amerocap
se numește, e o firmă de capital privat care investește într-un
proiect pentru a genera magneziu, pentru a prelucra magneziu. În
momentul de față, Uniunea Europeană depinde în proporții de
peste 90% de importurile de magneziu din China. Când acest proiect
va putea să devină unul final, România va putea să genereze până
la 50% din nevoia Uniunii Europene în acest sens.
În
ce măsură sunt interesați americanii de resursele României?
Guvernul
României a accesat trei proiecte strategice prin instrumentul de
finanțare european pentru a-și dezvolta aceste capacități de
extragere și de producție. În momentul de față la Washington –
și am văzut asta în întâlnirea dintre prim-ministrul australian
și președintele Trump, că aproape toată agenda discuțiilor a
fost conturată în jurul acestor minerale critice, de care Statele
Unite are nevoie pentru a deveni mai puțin dependentă de China și
pentru a-și putea asigura necesarul în cazul unui război care ar
putea începe în Indo-Pacific. Și mai avem resurse importante de
grafit, de exemplu, tot la fel foarte important inclusiv pentru
aplicații militare, dar și pământuri rare pe care România ar
putea să le exploreze.
Nu ne-am preocupat nici măcar de propria avuție
Și
ce ne oprește să facem acest lucru și să le exploatăm în
sfârșit?
Întâi
de toate ar trebui, și asta este o problemă pe care inclusiv
Ucraina o are, nu avem mapate aceste resurse. Și din cauza asta le-a
fost foarte greu ucrainenilor, de exemplu, atunci când au parafat
acordul din luna mai cu Statele Unite pentru a exploata aceste
minerale critice în comun. Ar trebui mai întâi să le cartografiem
și să știm exact unde sunt, pentru ca apoi să mergem în dialogul
cu companiile americane și să atragem capital pentru a ne dezvolta
capacitățile, nu doar de a le extrage, dar și de a le prelucra.
Asta
este important pentru că tot ceea ce văd acum de aici, în materie
de redesenare a relațiilor externe, se face ținând cont de acest
pilon al materialelor critice.
Mai devreme sau mai târziu se va încheia războiul din Ucraina și se va trece la reconstrucția acestei țări. Cum ar putea să participe România și cum am putea să colaborăm aici cu americanii?
Eu
aș mai miza pe faptul că România va putea să joace un rol foarte
important în arhitectura de securitate europeană post-războiul din
Ucraina. Și nu doar având în vedere poziția noastră
geostrategică, pentru că tindem să ne focalizăm doar pe poziție,
doar pe ceea ce avem deja, ce ne-a fost dat, resurse minerale,
poziție geografică.
Nu
atâta de mult investim în a mobiliza, să transformăm aceste
poziții statice în beneficii concrete pentru interlocutorii noștri
geopolitici. Această bază Mihail Kogălniceanu din Constanța va fi
foarte importantă în cazul în care Statele Unite vor decide să
participe la acordarea de garanții de securitate pentru Ucraina pe
partea aeriană, nu există un alt loc mai bun pentru a observa ceea
ce se întâmplă în Ucraina și a putea interveni pe partea aeriană
decât România. Și mai mult decât atât, mai vreau să introduc un
aspect.
România
are instrumente de politici publice foarte robuste pentru a face
acest screening în materie de investiții străine, pentru a bloca
investiții străine dubioase din partea actorilor care au o agenda
strategică opusă nouă, partenerilor euroatlantici. Noi avem o
comisie de screening a investițiilor străine, una dintre primele
care au devenit operaționale în România, care este modelată după
comitetul american de screening a investițiilor străine. O temă la
care eu lucrez acum este să mă uit la cum ar putea arăta influența
Chinei în reconstrucția Ucrainiei.
Reconstrucția
Ucrainei este un proiect care, potrivit ultimelor estimări ale
Băncii Mondiale, ar costa undeva peste 500 de miliarde de dolari. Am
avut din 2022 până în 2025 numeroase conferințe în care s-a tot
discutat sprijinul pentru reconstrucția Ucrainei și s-au colectat
la nivel de acorduri, de declarații de intenție, în valoare de cam
200 de miliarde, deci jumătate din cât e nevoie. Va fi un proiect
imens.
Și
noi nu avem ca europeni, și nici măcar americanii nu au, spațiul
fiscal, bugetar, pentru a susține un effort atât de mare. Și
atunci cine ar putea să vină să își arate generozitatea? China,
partenerul principal rival strategic al Statelor Unite. Eu pledez
pentru ca Statele Unite și România să articuleze un scut pentru
securitate economică pe flancul estic. Deci vom avea nevoie de un
astfel de scut economic, pentru că țări ca Rusia și China vor
încerca să profite și să vulnerabilizeze zona.
Descoperire macabră lângă Las Vegas. Peste 300 de grămezi de cenușă umană, aruncate în deșert
Peste 300 de grămezi de rămășițe umane au fost descoperite într-un deșert din Nevada, la o oră de Las Vegas....
Sediul central al AUR a fost vandalizat. Pe pereți au apărut mesaje precum „Antifa” sau „Mai bine mort decât fascist”
Sediul partidului AUR a fost vandalizat în noaptea de miercuri spre joi, 29-30 octombrie. Autorii faptei au scris mesaje agresive cu...
„Lui Trump îi va plăcea de Nicușor Dan”. Soluțiile unei experte de la Washington pentru reinventarea relațiilor româno- americane
Expert în securitate, politologul Antonia Pup predă la prestigioasa Universitate Georgetown din Washington şi este analist la Comisia specială a...
Marine Le Pen, victorie istorică: Adunarea Națională a Franței adoptă pentru prima dată un text propus de extrema dreaptă
Adunarea Naţională a Franţei a adoptat joi, pentru prima dată în istorie, un text propus de grupul parlamentar de extremă...
Ucraina se confruntă cu perspectiva unei ierni „catastrofale” pe fondul atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice
Rusia continuă să lovească sistematic infrastructura energetică a Ucrainei, într-o campanie menită să lase țara fără electricitate și căldură în...
Oameni din mai multe orașe au ieșit în stradă la 10 ani de la Colectiv. La București au pornit în marş de la Piaţa Universităţii
La zece ani de la incendiul din clubul Colectiv, care a avut loc pe 30 octombrie 2015 și s-a soldat...
GiftIdea te inspiră să alegi cadouri cu sens, nu doar cu ambalaj
Oferirea unui cadou nu ar trebui să fie un gest făcut din obligație, ci o formă de a transmite emoție,...
-
Actualitateacum 3 zileMii de credincioși stau la coadă pentru a intra în Catedrala Națională, până în Piața Constituției. Timpul de așteptare este între 6 și 8 ore
-
Actualitateacum 3 zileMinistrul Apărării Națioanale anunță ce va face România după retragerea soldaților americani: „Armata Română este principala forță de apărare”
-
Actualitateacum 3 zileAdevărul despre un aparat dentar invizibil, dezvăluit de medici și pacienți!
-
Breakingacum 3 zileOana Gheorghiu își pune cenușă în cap cu postarea cu „golanii” de la Casa Albă. Primul mesaj al cofondatoarei Dăruiește Viața, după ce Grindeanu a cerut retragerea ei din funcția de vicepremier
-
Breakingacum 3 zileFurie la Pentagon din cauza celui mai nou film de pe Netflix. „A House of Dynamite” imaginează un eșec al scutului anti-rachetă al SUA
-
Actualitateacum 2 zileParlamentul înființează o comisie de anchetă privind explozia din Rahova, pentru „a clarifica circumstanțele care au condus la pierderea de vieți”
-
Comunicateacum 2 zileDespre optimizarea si adaptarea SEO in era inteligentei artificiale
-
Actualitateacum o zi
Oameni din mai multe orașe au ieșit în stradă la 10 ani de la Colectiv. La București au pornit în marş de la Piaţa Universităţii