Actualitate
O privire de ansamblu asupra contribuției Ordinului Templierilor în Istoria lumii
În timp ce mulți dintre noi ajung să privească cu admirație legende sau mituri cavalerești, puțini sunt cei care studiază în amănunt istoria Templierilor şi viaţa lor în diferite aspecte. Din moment ce am început să fiu din ce în ce mai intrigat de numeroasele coincidenţe pe care le întâlnim în izvoarele istorice pline de fapte dintre cele mai insolite și contradictorii, în acest material original veți descoperi multe lucruri deosebite ce întregesc imaginea acestor călugări luptători și bravi cavaleri ce au avut contribuția lor în Istoria lumii.Toate acestea sunt pe punctul de a indica existenţa unei forme de conviețuire dar și de a milita impunerea unei religii cu iz creștin,învăluit într-o gamă largă de secrete .Aşa a început adevărata lor aventură care i-a condus prin timp şi spaţiu în însăşi inima ocultismului european şi prin istoria întunecată a unor organizaţii misterioase precum francmasonii, catarii şi cavalerii templieri. Şi astfel, fără a avea pretenția de a-i releva, am încercat să dezgrop ceea ce pare să fie considerat o istorie secretă. Pe care o puteți crede sau nu…
Cine sunt ei?
În izvoarele istorice, Templierii sau „Sărmanii soldați ai lui Hristos și ai Templului lui Solomon” (latină Pauperes commilitones Christi Templique Solomonici) sunt cunoscuți mai ales sub numele de templieri sau Ordinul Templului (franceză Ordres du Temple sau Templiers).
De altfel, au fost unul dintre cele mai cunoscute ordine călugărești militare catolice creștine.A luat naștere la inițiativa francezului Hugo de Payens în anul 1119 în Ierusalim, ca o organizație militar-călugărească, cu scopul declarat de a apăra pe peregrinii și călătorii creștini în Țara Sfântă.
Recunoscut oficial de Biserica apuseană prin acceptarea de către papa Inocențiu al II-lea în 1139 a formei lui de organizare, Ordinul a crescut repede ca număr de membri și putere. Ordinul sau Organizația cuprindea călugări militari războinici, călugări capelani și călugări de serviciu -așa numiții „slujitori”.
Cavalerii templieri puteau fi recunoscuți la îmbrăcăminte, după o mantie albă cu o cruce roșie, distinctivă, și erau printre cei mai bine echipați, antrenați și disciplinați războinici din perioada cruciadelor. Membrii Ordinului care nu erau războinici au creat o puternică infrastructură economică în întreaga creștinătate, introducând pentru prima oară proceduri financiare care au reprezentat începutul sistemului bancar și au construit numeroase fortificații în Europa și Țara Sfântă.
Succesul templierilor era strâns legat de succesul cruciadelor, ei fiind sprijiniți de biserica catolică. Când Țara Sfântă a fost pierdută, iar călugării militari templieri au suferit înfrângeri zdrobitoare, sprijinul pentru existența ordinului s-a stins. Zvonurile despre ceremoniile inițiatice secrete ale lor au creat neîncredere, iar regele Filip al IV-lea al Franței, puternic îndatorat ordinului, a început să facă presiuni asupra papei Clement al V-lea. Vineri, 13 octombrie 1307, regele Filip a arestat majoritatea membrilor Ordinului, inclusiv pe Marele Maestru Jacques de Molay, și, după ce le-a obținut mărturisirile prin tortură, i-a ars pe rug.
Templierii- strămoșii Illuminati și ai francmasonilor?
Istoria „oficială a călugărilor-soldați e bine cunoscută.Ordinul Templului a fost acuzat de crime oribile de regele Franței:renegarea lui Iisus, idolatrie, homosexualitate.Apoi, în urma unui proces-considerat de unii „echitabil conform obiceiurilor timpului” și calificat de papa de alții drept „proces stalinist”-a fost suprimat de papa Clement al V-lea, omul laș supus lui Filip cel Frumos.Așa spune istoria pe care o știm cu toții, cea pe care unii au învățat-o.
Numai că această istorie, pe care o denumim „oficială e dublată de o altă mai obscură, mai controversată și pasionantă.
A admite realitatea acelor fapte înșirate mai sus înseamnă în mod automat a căuta motivația lor.Nu poți, în plin secol al XXI-lea, să te apuci să-l renegi pe Mântuitor fără un motiv serios.Templierii descoperiseră anumite secrete și se făceau v-aș deține sfântul Graal.
Voiau să înglobeze cele trei religiu-iudaică, creștină și musulmană-într-una singură a lor. Ba, mai mult existau voci care i-au acuzat că fuseseră trimiși să găsească Chivotul Legii , unde vechii evrei păstrau Tablele Legii, acel Decalog, gravat de mână Domnului în piatră, pe vârful Muntelui Sinai.
Am enumerat doar câteva ipoteze emise în legătură cu templierii.Fără îndoială că istoricii sunt împărțiți în două tabere , complet ostile.Prima -formată în general din profesori universitari-vede în acest proces o poveste religioasă cât se poate de banală.De bună-credință (sau de rea-credință), organizând un complot pentru distrugerea templierilor sau crezând în mod sincer în vinovăția lor, regele Franței și inchizitorii săi ar fi provocat căderea ordinului, nevinovat de crimele de care a fost acuzat.Călugării-soldați ar fi fost victimele montajului, care a acționat fie din superstiție, fie din cupiditate, fie de teamă față de puterea ordinului.
A doua opțiune (școală de gândire) e poate mai puțin interesantă de motivațiile lui Filip cel Frumos.Pentru ea, regele ar fi aflat despre inițierea pe care o primeau călugării-soldați și ar fi poruncit , cu toată buna-credință, procesul lor.Toate elementele acuzării trebuie crezute întocmai: important nu este ce făceau templierii, ci de ce făceau.Evident, această poziție i-a determinat să emită tot felul de ipoteze, de la cele mai plauzibile la cele mai fanteziste.
Istoria templierilor e înțesată de lupte câștigate dar și de înfrângeri notorii, de fidelitate și de trădare, de intenții nobile și josnicie, de comori pierdute și secrete.Este chiar istoria, plină de evenimente cu totul neașteptat, pe care este cazul să nu o uităm și de aceea să nu o gândim în șabloane.
Această lume fascinantă, pe deplin glorioasă dar uitată a fraților călugări și a bravilor cavaleri poate avea ecouri dar și o anumită importanță.Să nu ne mire deloc faptul că au existat fapte istorice pro cât și contra templierilor, redate cu o acuratețe și cu un deosebit simț al imparțialității.
Au avut templierii contribuția lor secretă, opusa celei oficiale, a Bisericii.Fiind trimiși să apere pământul Țării Sfinte, aceștia nu s-au sfiit să acumuleze și bogății materiale. Aceasta s-a realizat într-o disciplină ieșită din comun, iar codul nescris era același pentru intreg Ordinul.
Acești călugări au purtat și poartă și în zilele noastre numele de Frați Cavaleri ai Ordinului Militar Templier din Ierusalim (Ordo Supremus Militari Templi Hierosolymitani)
Mulți scriitori ai teoriei conspirației au considerat că francmasonii (și prin urmare și Cavalerii Templieri) sunt adoratori ai diavolului. Aceste idei fiind bazate pe interpretări greșite ale doctrinelor acestor organizații au suscitat nenumărate comentarii.
Organizarea Templierilor
Templierii erau organizați drept un ordin monahal, similar cu Ordinul cistercian al lui Bernard de Clairvaux, care era considerat drept prima organizație internațională eficace din Europa acelor timpuri. Structura organizațională avea un puternic simț al autorității ce crea o legătură aproape indestructibilă. Fiecare țară cu o prezență notabilă a templierilor precum Franța, Anglia, Portugalia,regatele de Aragon, Poitou, Apulia, Regatul Ierusalimului, Comitatul de Tripoli, Principatul de Antiohia, Anjou și Ungaria aveau un Maestru al Ordinului Templierilor în acea regiune. Toți aceștia răspundeau în fața Marelui Maestru -care întotdeauna era de regulă un cavaler francez- numit pe viață, care supraveghea atât eforturile militare ale Ordinului din est, cât și proprietățile financiare din vest. Nu se cunoaște un număr precis, însă istoricii și exegeții acestui domeniu estimează că, în perioada de glorie a Ordinului, existau între 15000 și 20000 de templieri, dintre care doar o zecime erau cavaleri adevărați.
Avantaje și contribuții obținute
Unul dintre avantajele si contribuția acestor templieri a fost dezvoltarea și impilsionarea comerţul la distanţă. Pe uscat, în acele timpuri era costisitor din cauza taxelor grele impuse pentru bunurile aflate în tranzit de către lorzii feudali. Călătorii care aveau bunuri sau sume mari de bani riscau de asemenea să fie atacaţi de tâlhari, să fie jefuiţi şi maltrataţi.
Odată cu ascensiunea ordinului templierilor şi sporirea rapidă a proprietăţilor lor, călătoria pe distanţe mari a devenit mai sigură şi mai convenabilă. Moşiile ordinului răspândite prin Europa reprezentau baze de unde puteau proteja rutele pelerinilor, care erau folosite şi pentru comerţ, şi astfel contribuţia lor la pacea şi siguranţa rutelor pe care le păzeau le-a permis negustorilor să-şi transporte bunurile în condiţii mai sigure pe distanţe mari.
Principala inovaţie a templierilor care a întărit dezvoltarea comerţului şi care, în cele din urmă, a adus o schimbare în raportul de putere între lorzii feudali şi oraşe a fost crearea unui sistem bancar complex şi extrem de eficient.Era imposibil ca activităţile comerciale să se dezvolte la nivel maxim fără o infrastructură financiară eficientă care să le susţină.
Atunci templierii şi-au asumat rolul de bancheri internaţionali, oferindu-şi serviciile noii clase de negustori aflate în dezvoltare. Aceştia deveniseră experţi în organizarea transportului sigur de aur şi bani pe teritoriul Europei pentru a-şi finanţa activităţile din Ţara Sfântă şi folosind o tehnică învăţată de la adversarii lor musulmani, „biletul la ordin”, aceştia aranjau transferuri financiare dmtr-o parte a Europei în alta.
Realizarea lor practică
Călătorul depunea bani la trezorierul templier al unui comandament, se emitea un bilet la ordin, care era apoi prezentat trezorierului de la destinaţia călătorului. Suma menţionată pe bilet era apoi plătită titularului, evitând necesitatea transportam personal a unor sume mari de bani. Templierii au dezvoltat şi poliţa bancară şi precursorul cardului de credit modern.
Cu alte cuvinte, ei au introdus și au desăvârșit cămătăria acelor vremuri.
Cămătăria se leagă actul de a împrumuta bani cu o rată a dobânzii în legea engleză veche, perceperea de dobânzi pentru împrumuturi era numită cămătărie. Înainte de templieri, creştinilor le era interzis de către biserică sa perceapă dobânzi pentru banii pe care ii dadeau cu împrumut.
Împrumutul cu dobândă era strict rezervat membrilor comunităţii evreieşti, care erau principalii, şi în multe cazuri, sigurii care împrumutau bani în Europa.Aceasta reprezintă o pată pe toată istoria acestui ordin.
Pelerinajele devin posibile.De asemenea, ei sunt cei care îi cor împrumută pe toți monarhii Europei.De altfel, se explică și de ce Papalitatea s-a bazat şi ea destul de mult pe templieri pentru nevoile sale financiare.
Deja în anul 1163, ordinul funcţiona ca bancher al Papei Alexandru al III-lea şi a fost folosit şi de Papa Inocenţiu al III-lea, înainte de cea de-a patra cruciadă, când acesta a reorganizat metoda de finanţare a cruciadelor.Taxele plătite de clerici pentru finanţarea campaniilor din Orient erau depozitate la templieri şi ospitalieri, care erau responsabili de transportul în siguranţă al fondurilor în Ţara Sfântă. În 1220, Papa Honorius al lll-lea şi-a încredinţat contribuţia financiară pentru cea de-a cincea cruciadă spunând că „nu există nimeni în care să aibă mai multă încredere”.
Și astfel Cavalerii Săraci ai lui Hristos au devenit influenți și putred de bogați.Prima cruciadă le-a permis recucerirea Sfântului Mormânt.De aceea, cu dorința de a-l apăra și deva avea toate acele posesiune contra atacurilor repetate ale sarazinilor și a asigura protecția pelerinilor, ei au avut eficacitatea conferită de curaj și de valoare, cu toate că numeric erau destul de reduși.
În Occident, Ordinul Templierilor nu a cucerit nimic, dar a primit o mulțime de pământuri.Algoritmul era simplu și infailibil.Când intra în posesia unui fief, acesta devenea „bun al Bisericii ” și că atare era scutit de diferitele servicii datorate de vasal seniorului său.Drepturile de mutare percepute de suveran cu ocazia transmiterii fiefului de la vasalul defunct la fiul său, nu au fost niciodată percepute când numitul vasal era din Ordinul Templierilor.
Ordinul e permanent.Membrii săi se schimbă, dar ordinul rămâne neatins.Ludovic cel Sfânt, Filip cel Îndrăzneț și Filip cel Frumos au încercat să rezolve această problemă și au creat ” un dorit de amortisment”-care va acorda deținătorilor unor astfel de fiefuri posibilitatea de a deveni proprietarii definitivi ai fiefurilor lor, în schimbul unei compensații financiare.Numai că, în practică, aceasta nu va fi niciodată vărsată, amortismentul va fi realizat prin semnătură, în schimbul unui mormânt într-o biserică a ordinului sau al unei slujbe permanente.
Un fief care a intrat în patrimoniul ordinului se transformă într-o proprietate care, contrar uzului, nu recunoaște niciun senior, cu excepția regelui, și care e scutit de orice constrângere de ordin fiscal.Cu ajutorul acestui mecanism, Ordinul este deseori suveran, niciodată vasal.
De aceea, cu ajutorul cruciadelor, s-au facilitat relațiile dintre Orient și Occident.Trebuia să se asigure transportul cruciaților și pelerini lor, cât și aprovizionarea lor.Ocaziile de a face comerț au fost numeroase.Templierii au devenit armatori și negustori de arme, numai dacă ne gândim că, pentru a construi e nevoie de lemn, pentru a te deplasa și a lupta era nevoie urgentă de cai și bineînțeles de alimente.
Se poate afirma și argumenta că templierii au fost adevărate modele în ceea ce privește transportul de persoane.Contrar genovezilor, ei nu și-au vândut pasagerii că sclavi.Ba mai mult,ei le-au asigurat și găzduirea înainte de îmbarcare și aproape au garantat sosirea cu bine la destinație.
O „pagină de aur” din istoria zbuciumată a acestui ordin misterios
Ca să particularizez toate aceste idei, vă invit la o incursiune în timp, mai precis într-un areal cu totul exotic-coasta lusitană.
Onorându-şi nobilii fondatori, vechea cetate Tomar a Portugaliei, despre care unii cred că ar ascunde cea mai mare comoară a templierilor – o îndrăzneaţă ipoteză propusă de Maurice Guinguand, în 1973, în volumul său „L’or des Templiers: Gisors ou Tomar?” se întoarce în timp, an de an, la început de iulie, cu ocazia sărbătorii dedicate Cavalerilor Templieri.
Această sărbătoare e denumită Festa Templária și este menită a aminti de trecutul oraşului. Sărbătoarea dramatizează evenimentele din iulie 1190, când 900 luptători musulmani comandaţi de regele Marocului au asediat Castelo Templário din Tomar, punându-i la grea încercare pe cei 200 de cavaleri, în frunte cu faimosul cruciat Gualdim Pais, fondator al cetăţii, care au ieşit, în pofida inferiorităţii numerice, învingători.
Acum, cu un banal exercițiu de imaginație, aș dori să vă proiectați în fața ochilir dumneavoastră îndepărtatul secol al XII-lea, și să-i vizualizați pe localnici purtând veşmintele specifice cavalerilor, dar și pe locuitorii oraşului străbat în fiecare an străzile, cu torţe aprinse, conduşi de cavalerii călare, într-un grandios spectacol, completat de banchete şi dansuri medievale, jocuri de arme, alaiuri de muzicanţi, jongleri, saltimbanci şi figuranţi, care învăluie centrul vechi al oraşului în atmosfera Evului Mediu.
În acele vremuri, în apărarea pelerinilor care se îndreptau spre Ţara Sfântă, şi ale căror caravane erau atacate pe drum de musulmani, apăreau, la Ierusalim, în 1119, „Sărmanii soldaţi ai lui Hristos”, cunoscuţi mai apoi drept „Cavalerii Templului lui Solomon”, sau „Ordinul Cavalerilor Templieri”, un ordin religios militar, fondat de nobilul francez Hugo de Payns.Acesta era un veteran al primei Cruciade, împreună cu alţi câţiva cavaleri. Deveniţi foarte cunoscuţi în următorii ani în Europa, prezenţi în Portugalia din 1128 şi rămaşi sub un alt nume şi după desfiinţarea ordinului, în 1314, neînfricaţii călugări războinici, înveşmântaţi în lungile lor mantii albe, cu o cruce roşie pe piept.
Nimeni nu contestă faptul că l-au ajutat pe dom Alfonso Henriques, sau Alfonso I Cuceritorul, primul rege al Portugaliei, să îşi extindă teritoriul, expulzând maurii şi consolidând graniţele regatului.
Contribuţia templierilor la istoria Portugaliei a fost esenţială nu numai pentru extinderea graniţelor şi apărarea lor, ci şi prin participarea lor la economia regatului, la ştiinţe şi arte, lăsându-şi secretele bine ascunse în zidurile impunătoarelor fortificaţii şi castele ridicate la Tomar, Almourol, Soure, Pombal sau Sintra. Proprietăţile templierilor de la Sintra sunt acum în pas cu modernitatea, devenite hoteluri şi cafenele.
În anii 1970 , o cameră ritualică având acces la tuneluri a fost descoperită sub o cafenea de aici, cu pasaje ce conduc spre palatul apropiat şi spre castelul ce a aparţinut cavalerilor.
Un alt exemplu al trecerii cavalerilor prin Portugalia, Torre dos Templários (Turnul Templierilor) din Dornes a fost construit la ordinul maestrului Gualdim Pais, tot în scopuri defensive, ca parte integrantă a unui sistem de apărare a râului Tejo contra maurilor. A fost foarte bine conservat și are o formă pentagonală, fiind un magnific exemplu de arhitectură militară din perioada Reconquistei portugheze. În interiorul construcţiei pot fi văzute stele funerare ale templierilor, iar în biserica de lângă turn se află o imagine mult venerată cu Nossa Senhora do Pranto, o pietà de secol XVII.
Când Ordinul Templierilor a fost suprimat în cea mai mare parte a Europei, în primul sfert al veacului al XIV-lea, supravieţuitorii săi s-au organizat, în Portugalia, în Ordinul lui Hristos-„Ordem Militar de Crist” cu sprijinul călugărilor cistercieni. Acest nou ordin a cunoscut o nebănuită ascensiune în secolul al XV-lea, în vremea Marelui său Maestru, prinţul Henric Navigatorul, temerarul geograf care a deschis noi rute, dezvoltând puterea navală a regatului său. Apoi, majoritatea marilor exploratori portughezi ai erei descoperirilor au fost membri ai ordinului, navigând sub pavilionul Portugaliei şi cel al noului ordin militaro-religios. În timp, influenţa ordinului s-a diminuat, în primul sfert al secolului al XIX-lea fiind desfiinţat laolaltă cu toate ordinele cavalereşti portugheze, pentru a reveni în 1918, doar ca ordin onorific.
Burning Templar in the 14th century, Colored engraving of 1851. (Photo by Prisma/UIG/Getty Images)
În loc de…concluzii
Acestea sunt doar câteva dintre contribuțiile, izvoarele și relatia cu marile erezii ale secolului al XIII-lea. Nici până în prezent nu e foarte clar dacă această doctrina ar fi reprezentat un pericol social atât de amenințător pentru a justifica măsurile prin care Biserica si Regalitatea au distrus Ordinul Templier.
Aceste intrebari i-au macinat multa vreme pe majoritatea exegeților, cercetătorilor și istoricilor. Abatele Vertot vedea aici „enigma cea mai impenetrabilă pe care istoria a lăsat-o posterității să o descifreze”.
Închei aici această scurtă trecere în revistă, nu înainte de a-l cita pe împăratul Napoleon I care nu credea că acest ordin va fi descifrat întru torul vreodată: „Cum oare”, spunea el, „după cinci sute de ani ar mai fi posibil ca cineva să spuna dacă templierii erau vinovați sau inocenți, dacă până și contemporanii lor erau împărțiți în două tabere?”
Alte dovezi imbatabile
Datorită misiunii militare și resurselor financiare extensive, Cavalerii templieri au inițiat un mare număr de proiecte și construcții de-a lungul Europei și Țării Sfinte. Multe dintre aceste structuri încă stau în picioare. De asemenea, multe conțin numele de „Templu”, datorită asocierii timp de secole cu templierii. De exemplu, unele din posesiunile templierilor din Londra au fost mai târziu închiriate avocaților, ceea ce a condus la numele porții Bariera Templului sau stației de metrou „Temple”. Două dintre cele patru barouri, care îi pot consacra pe membri drept avocați, sunt Templul Interior și Templul Mijlociu.
Elemente arhitecturale distinctive ale clădirilor templierilor includ folosirea imaginii a „doi cavaleri pe un singur cal”, reprezentând sărăcia cavalerilor și clădiri rotunde, menite a se asemăna cu Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Pe final, știind traseul acesta peste timpuri, subliniez ideea conform căreia înlăturarea acuzațiilor de erezie nu poate fi suprimată, din moment ce, peste veacuri ei se vor regrupa în ateliere și loji…
Dar despre toate acestea și multe altele , mulțumindu-vă pentru atenția acordată, promit să revin cu un alt material la fel de bine structurat, argumentat și deopotrivă de incitant.
Sursa foto: https:// google.ro
Acest material a fost realizat de către Prof.Dr.Daniel Mihai CNA Regina Maria Constanța redactor șef al platformei media independente Criteriul National, redactor permanent al ziarului Nationalul.ro și redactor șef adjunct al emisiunilor moderate de către domnul jurnalist Paul Iurea la televiziunea liberă Nasul.tv
Actualitate
Camera Deputaților a adoptat legea privind starea de criză în domeniul carburanților
Deputatul PSD Bogdan Ivan a anunțat că a fost votat proiectul privind declararea situației de criză în domeniul carburanților, reducerea accizei la motorină și limitarea exporturilor că ar trebui să ducă la o reducere a prețului final pentru consumatorii privaţi.
FOTO: Mediafax
„Tocmai a fost votat un proiect extrem de important, şi anume declararea situaţiei de criză în domeniul carburanţilor, reducerea acciziei la motorină, limitarea exporturilor de motorină, limitarea adaosului comercial şi supraimpozitarea profiturilor excepţionale, în materie de carburanţi.
Acest lucru ar trebui să ducă la o reducere a preţului final pentru consumatorii privaţi, dar şi pentru companiile din ţara noastră”, a spus Bogdan Ivan, după votul din plenul Camerei Deputaţilor.
Bogdan Ivan a afirmat că proiectul de reducere a prețului carburanților este o inițiativă a PSD, adoptată de Senat și susținută și de alte grupuri parlamentare.
El a susținut că, deși prețul barilului de petrol a scăzut de la 105 la 78 de dolari, prețul motorinei a crescut de la 9 la 10 lei pe litru, acuzând fostul guvern că nu a intervenit în piață. Potrivit acestuia, măsura adoptată de Parlament va reduce prețul final al carburanților pentru populație și companii.
Despre proiectul de lege
Proiectul prevede că situația de criză poate fi declarată în cazul unor perturbări majore ale pieței, determinate de conflicte armate, sancțiuni internaționale, întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare sau alte evenimente excepționale.
Printre criteriile de activare se numără creșteri de cel puțin 20% ale cotației petrolului Brent sau ale prețului mediu la pompă pentru benzină și motorină, precum și riscul întreruperii aprovizionării pieței interne.
Pe toată durata situației de criză, exporturile și livrările intracomunitare de motorină și țiței vor putea fi realizate de operatorii economici numai cu acordul prealabil al Ministerului Energiei și al Ministerului Economiei.
Măsura centrală a proiectului se referă la introducerea unui mecanism temporar de diminuare a accizei la motorina standard comercializată pe piața internă. Reducerea va fi stabilită gradual, între 5% și 25%, în funcție de evoluția cotațiilor Platts pentru motorină și a prețului mediu la pompă.
Ministerul Finanțelor va analiza de două ori pe lună indicatorii de piață, pe baza datelor furnizate de Consiliul Concurenței, și va stabili nivelul reducerii aplicabile pentru următoarea perioadă de două săptămâni. Dacă indicatorii nu mai justifică intervenția, diminuarea accizei va reveni la zero.
Mecanismul încetează automat după încheierea perioadei în care este instituită situația de criză.
Senatul este primul for sesizat, iar Camera Deputaților a avut ultimul cuvânt în procesul legislativ. Așadar, legea va merge la promulgare.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-29T11:14:19.494Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/economie/camera-deputatilor-a-adoptat-legea-privind-starea-2546436.html”,”pathArray”:[„”,”economie”,”camera-deputatilor-a-adoptat-legea-privind-starea-2546436.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/economie/camera-deputatilor-a-adoptat-legea-privind-starea-2546436.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Iranul a lansat rachete balistice asupra unei baze militare americane din Iordania
Tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează din nou după ce Iranul a lansat marți mai multe rachete balistice asupra unei baze militare americane din Iordania, într-un atac descris de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) drept o „tentativă de atac surpriză”. Toate rachetele au fost interceptate, iar, la scurt timp, SUA și Arabia Saudită au anunțat lovituri comune asupra unor obiective ale milițiilor susținute de Teheran din Irak.
Iranul a lansat un atac cu rachete balistice asupra unei baze americane din Iordania. FOTO: AFP
Iranul a lansat marți mai multe rachete balistice către o bază militară americană din Iordania, într-un atac pe care Comandamentul Central al Statelor Unite (CENTCOM) l-a catalogat drept o „tentativă de atac surpriză”, notează Axios.
Potrivit armatei americane, toate rachetele au fost interceptate cu succes, iar baza nu a fost lovită.
„Forțele Corpului Gardienilor Revoluției Islamice au lansat mai multe rachete balistice într-o tentativă de atac surpriză asupra forțelor americane staționate în Orientul Mijlociu. Toate rachetele iraniene au fost interceptate cu succes. Forțele americane rămân vigilente și într-o stare ridicată de alertă”, a transmis CENTCOM.
Atacul reprezintă primul bombardament cu rachete balistice asupra unei baze americane din regiune după ce președintele Donald Trump a suspendat, vinerea trecută, loviturile împotriva Iranului pentru a oferi o nouă șansă diplomației.
Cu doar o zi înainte de atac, Donald Trump declara că Washingtonul poartă „discuții foarte avansate” cu Teheranul, însă avertiza că este pregătit să revină la acțiuni militare dacă negocierile eșuează.
„Nu mai este mult timp. Ori merge repede, ori deloc”, a spus liderul de la Casa Albă.
Atacul iranian riscă să compromită această fereastră diplomatică și ar putea determina administrația americană să reia operațiunile militare împotriva Iranului.
SUA și Arabia Saudită au lansat lovituri comune în Irak
La câteva ore după interceptarea rachetelor, CENTCOM a anunțat că avioane americane și saudite au atacat mai multe depozite de armament și centre logistice ale milițiilor aliniate Iranului din estul Irakului.
Potrivit armatei americane, operațiunea a fost un răspuns la peste 30 de atacuri cu drone coordonate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice în ultimele 72 de ore.
Ministerul Apărării din Arabia Saudită a confirmat participarea la operațiune, precizând că loviturile au fost coordonate împreună cu CENTCOM.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-29T04:35:02.152Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-externe/in-lume/iranul-a-lansat-rachete-balistice-asupra-unei-baze-2546321.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”in-lume”,”iranul-a-lansat-rachete-balistice-asupra-unei-baze-2546321.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/in-lume/iranul-a-lansat-rachete-balistice-asupra-unei-baze-2546321.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Tainele bucătăriei pescărești: ciorba de povestit nepoților și delicatesele căzăcești care te cuceresc pe loc
România se poate lăuda cu unele dintre cele mai gustoase rețete de zămuri din pește. Fie că este vorba despre delicatese căzăcești cu un rafinament aparte, fie de neaoașele borșuri de pe malurile iazurilor moldovenești pentru care merită să bați și sute de kilometri.
Storceacul este una dintre cele mai delicioase ciorbe de pește FOTO shutterstock
Din Paleolitic, adică de acum câteva zeci de mii de ani și până în prezent, peștele a hrănit mereu popoarele care au trăit pe teritoriul de astăzi al României. Vânători-culegători, fermieri neolitici, războinici din Epoca Bronzului, traci, geți, daci, o sumedenie de migratori și, în fine, români, turci, unguri, bulgari, lipoveni și câte și mai câte neamuri s-au hrănit cu numeroasele specii de pește care cresc în bogata rețea hidrografică a țării noastre.
S-ar putea spune că, pentru poporul român, peștele este la fel de identitar ca oaia, din punct de vedere culinar. Pe lângă tradiționalul pește prăjit, saramură sau plachie, zămurile din carne de pește fac parte din arsenalul de top al gastronomiei pescărești de pe teritoriul țării noastre. Fie că este vorba despre rețete neaoșe de la câmpie sau de la munte, fie de preparate ale minorităților din zonele cu multă apă, ciorbele și borșurile de pește dintre Carpați și Dunăre sunt printre cele mai delicioase și hrănitoare mâncăruri. Unele cu un rafinament aparte, care și-ar putea găsi locul în orice restaurant de lux din lume.
Ciorba țărănească de pește
Începem periplul prin lumea zămurilor pescărești de pe teritoriul României cu o ciorbă tradițional românească. O rețetă simplă, neaoșă, dar absolut fantastică în aparenta ei banalitate. Este vorba, bineînțeles, de ciorba țărănească de pește. Se prepară pe tot teritoriul țării, unde sunt iazuri sau râuri.
De obicei, este înăcrită în funcție de zonă. Muntenii și oltenii îi pun mai ales măcriș, aguridă sau borș de putină. În Moldova, regele înăcrelilor este borșul de tărâțe. Dar să trecem la subiect. Ciorba țărănească de pește este, cum am precizat, o zeamă simplă, tradițională, foarte gustoasă, care se întâlnește pe tot teritoriul României. Se folosește orice fel de pește prins de pescari sau țărani în năvoade. Sau, mai nou, la undiță, după o partidă bună de pescuit, evident legală. Cele mai folosite specii de pește pentru această ciorbă sunt crapul și carasul, găsiți din belșug în iazurile de pe teritoriul României. În special carasul dă un gust aparte ciorbei.
Ciorba de pește FOTO arhivă
În concluzie, aveți nevoie de un kilogram de pește, capete sau medalioane (este ideal să folosiți din amândouă: capetele pentru gust, medalioanele pentru carne), o ceapă, doi morcovi, o țelină mică, un păstârnac, un ardei gras, doi cartofi mici, suc de roșii și jumătate de kilogram de înăcreală (borș, zeamă de varză, ce preferați). Nu uitați de leuștean proaspăt. La ciorba tradițională nu se foloseau cartofi și suc de roșii, dar astăzi sunt niște ingrediente necesare pentru un gust mai bogat și un conținut mai sățios.
Prima dată, curățăm legumele, le tăiem cubulețe și le dăm la fiert în apă cu sare. Luăm bucățile de pește, bine spălate, și le adăugăm când legumele sunt aproape fierte. La urmă turnăm borșul fiert în prealabil și lăsăm totul să mai fiarbă un sfert de ceas. Încheiem procesul cu verdeață presărată din belșug. Se servește caldă spre fierbinte, cu un ardei iute alături. Este un preparat atât de simplu, dar atât de delicios, că sigur mai cereți o porție.
Iazurile moldovenești, răpitori și o experiență culinară tainică și profundă
Există în România un adevărat ținut al iazurilor. Este vorba în special despre județul Botoșani, al doilea ca suprafață de luciu de apă, dar pe primul loc în țară la numărul de iazuri și amenajări piscicole. Mai precis, are peste 150 de iazuri artificiale și naturale. La care se adaugă și două râuri mari, Siretul și Prutul. Pe scurt, este un adevărat regat al peștelui din apele de șes. Inevitabil, aici se află și o adevărată cultură gastronomică legată de roadele pescuitului.
Evident, în primul rând este vorba despre tradiționalul borș de pește moldovenesc. Seamănă destul de mult cu borșul țărănesc de pește, pe care îl găsim și la olteni, dar și la munteni. Spre deosebire de rețeta precedentă, în Moldova se adaugă o mână de orez în loc de cartofi. În plus, este preferat crapul, în special coada și capul. Este o delicatesă pe care ai fi în stare să o mănânci cu două guri, mai ales dacă este făcută de o bunică din satele de pe malurile de nord ale Prutului.
Ciorba moldovenească de pește FOTO arhiva
Și, dacă tot vorbim de acest râu important care străbate granița de nord-est a României până către Galați, trebuie să menționăm că aici trăiesc și faimoșii somni giganți. Da, acei răpitori care ajung la dimensiuni fabuloase și au ajuns subiect de legende pescărești. Mai ales cei din lacul de acumulare de la Stânca, județul Botoșani. Cum era de așteptat, prinderea unui somn de dimensiuni apreciabile reprezintă o mare reușită pescărească. Iar, inevitabil, somnul ajunge și-n oală. La fel pățește și un alt răpitor faimos, care se găsește din belșug în ținuturile iazurilor. Este vorba despre știucă.
Ei bine, cu acești răpitori, în Moldova, nu numai în Dobrogea (acolo unde se fac celebrele ciorbe lipovenești), se fac niște preparate culinare de poveste. Haideți să începem cu știuca. Ei bine, rețeta este foarte simplă, la fel ca cea de ciorbă țărănească. Doar că răpitorul îi dă o aromă deosebită. Pe scurt, se folosesc capete și cozi de știucă, o ceapă, un ardei gras, un morcov, țelină, borș, roșii și leuștean proaspăt. Putem folosi și icre de pește (evident, nu din acelea făcute salată, ci întregi, scoase din peștele pescuit). Legumele se taie cubulețe și se pun la fiert. Când sunt aproape fierte, se adaugă și roșiile cuburi sau sucul de roșii. Ulterior, fierbem borșul separat și îl turnăm în oală. La urmă punem bucățile de pește. Mai dăm câteva clocote și gata. Punem leuștean tocat și îl dăm la servit.
Cum faci delicioasa ciorbă de peşte cu zeamă de varză. Ingrediente secrete
Borș se face și din somn. Ingredientele sunt aceleași. Doar că este bine ca, pe lângă cap și coadă, să adăugăm și câteva medalioane de somn, pentru carnea sa delicioasă și consistentă. La borșul de somn, punem la fiert legumele tocate în doi litri de apă. Când legumele s-au fiert cam pe jumătate, adăugăm și bucățile de somn. Fierbem cam 20 de minute și spumăm la nevoie. La urmă se pun borșul, fiert separat, și sucul de roșii. La fel ca la celelalte borșuri pescărești, se pune leuștean din belșug. Servite cu ardei iute, sunt nebunie curată.
Rețeta părintelui Artemie, un deliciu de povestit nepoților
Rămânem tot în zona de nord și ne mutăm în zona etnografică alăturată, în Bucovina. Și asta fiindcă nu putem rata o ciorbă pe care sigur nu o poți uita ușor. Este vorba despre o ciorbă ciocăneșteană de păstrăv. Și da, în Ținutul Dornelor, păstrăvul este o bogăție și o delicatesă extraordinară a râurilor de munte. Cum îi spune și numele, această ciorbă își are originile în renumita zonă a Ciocăneștiului. Mai precis, a fost inventată recent, la o mănăstire din zonă. „Ciorba ciocăneșteană a fost inventată acum cinci ani în bucătăria Mănăstirii Petru și Pavel din satul Botoș, comuna Ciocănești, județul Suceava, de către părintele Artemie. La mănăstire, unde tradiția impune o dietă fără carne, părintele a folosit păstrăv în loc de carne. Această schimbare a creat un nou fel de mâncare delicios, care câștigă treptat popularitate și în bucătăriile oamenilor din Țara Dornelor”, spun cei de la „Țara Dornelor”.
Ei bine, rețeta părintelui Artemie este o reinterpretare a ciorbei rădăuțene, un alt brand zonal foarte important, doar că folosește păstrăv, un pește întâlnit în zonele de munte din Țara Dornelor. Evident, a ieșit ceva de poveste. Pentru a găti o ciorbă ciocăneșteană aveți nevoie de păstrăv afumat, hribi, smântână, morcov, păstârnac, ceapă, pătrunjel rădăcină, zeamă de lămâie, pătrunjel, usturoi, gălbenușuri de ou, capete de pește, sare și piper.
Ciorba ciocăneșteană FOTO Directia pentru Agrucultura Judeteana Suceava/Țara Dornelor
Curățăm legumele (morcovul, ceapa, păstârnacul, pătrunjelul rădăcină și țelina) și le punem la fiert, tăiate în jumătate, într-o oală. După ce legumele au fiert pe jumătate, punem, pentru savoare, ardei gras, capete de pește și, opțional, doi cartofi. După ce au fiert bine legumele, strecurăm supa, dăm legumele la o parte și punem sare și piper în zeamă. Separat, într-un ceaun, punem la călit, în ulei, morcov ras. După ce își lasă culoarea, adăugăm hribii tăiați cubulețe și îi gătim până își schimbă culoarea și se înmoaie bine. Adăugăm peste hribi păstrăvul afumat (dezosat și fără piele). Luăm ceaunul de pe foc. Punem amestecul de hribi, morcov și păstrăv afumat în oala cu ciorba strecurată. Amestecăm. Ulterior, pregătim, ca la ciorba rădăuțeană, amestecul de ouă cu smântână. Amestecăm bine gălbenușurile cu smântâna. Ulterior, aducem la temperatură turnând, cu polonicul, din zeama fierbinte în bolul cu smântână și gălbenușuri, amestecând bine. Se toarnă treptat amestecul în oală. Adăugăm, în cele din urmă, usturoiul pisat, zeama de lămâie și gogoșarii în oțet. Se mănâncă caldă, cu ardei iute.
Regina ciorbelor de pește de pe teritoriul României
Și am ajuns și la regina ciorbelor de pește de pe teritoriul României. Se numește storceac, ceea ce în limba ucrainenilor înseamnă „ceva gătit repede”. Este o rețetă căzăcească originară din Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării. Este o rețetă rurală, pescărească, dar cu un rafinament incredibil. Poate și datorită faptului că pentru realizarea ei se folosește carnea de sturion.
Dezlegare la pește. Cum faci cea mai bună ciorbă de pește: secretele gospodinelor din Delta Dunării
Rețeta originală a fost făcută publică de cunoscutul jurnalist Radu Anton Roman, în cărțile sale dedicate gastronomiei românești. „Storceagul se mănâncă într-un singur loc din România – la Sf. Gheorghe – Delta Dunării. E un amestec de bucătărie ucraineană şi românească, o reţetă un pic pestriţă – şi continentală, şi pescărească totodată – dar lejeră. Se poate face şi cu şalău, şi cu ştiucă, şi cu somon sau alt peşte alb de mare (nu merge însă, zic eu, cu somn sau crap, care-s graşi şi întorc gustul)”, preciza regretatul jurnalist.
Așa cum precizam, adevăratul storceac se făcea doar în satul Sfântu Gheorghe din județul Tulcea, unde brațul Dunării se varsă în Marea Neagră. Rețeta a fost inventată de pescarii ucraineni la finele anilor 1940. Peștii mari și valoroși de sturion (morun, nisetru) trebuiau predați la stat în perioada comunistă. Pescarii foloseau exemplarele mai mici sau resturile pentru a găti, pe malul apei, o supă consistentă. A ieșit o adevărată minune.
Storceac din Delta Dunării FOTO Cosmin Târnăcop
Iată cum se pregătește. Ca la orice ciorbă pescărească, se pun la fiert morcovul, cartofii și ceapa, tăiate mărunt (dar nu date prin răzătoare). După ce legumele sunt parțial fierte, se adaugă carnea de pește. Adică cozi, capete și medalioane. Conform rețetei originale, se folosește doar sturion, adică morun, nisetru, păstrugă și cegă. Atenție, carnea se pune dezosată în ciorbă și tăiată în cuburi. După un sfert de oră de fiert, se adaugă un amestec de smântână și ou. Acel amestec se face ca la ciorba rădăuțeană. Adică se bat gălbenușurile cu smântâna, se aduce amestecul la aceeași temperatură cu zeama și se toarnă, treptat, în oală. La urmă se pune și mărar tocat. În rețeta tradițională, la amestecul pentru dres se pune și zer. Iese o ciorbă pescărească albă, fină și cremoasă, cum greu mai poți găsi. Există și variante cu șalău și burtă de somn. Sunt foarte bune, nimic de zis, dar pasionații de gastronomie mărturisesc că nu este același lucru.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-28T22:01:22.125Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stil-de-viata/bucatarie/tainele-bucatariei-pescaresti-ciorba-de-povestit-2545791.html”,”pathArray”:[„”,”stil-de-viata”,”bucatarie”,”tainele-bucatariei-pescaresti-ciorba-de-povestit-2545791.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/bucatarie/tainele-bucatariei-pescaresti-ciorba-de-povestit-2545791.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
-
Actualitateacum 2 zileIlie Bolojan a numit-o pe Valeria Enache la șefia Inspectoratului de Stat în Construcții. Are rang de secretar de stat
-
Actualitateacum 2 zile360 de sateliți până în 2030. Planul Ucrainei de a reduce dependența de Starlink
-
Actualitateacum 2 zileDecizie definitivă în cazul Lolrelai. Dentistul care a drogat-o și a agresat-o sexual a primit trei ani cu suspendare
-
Actualitateacum 3 zileHoroscop luni, 27 iulie. Cele patru zodii care încep săptămâna sub o stea norocoasă
-
Politicaacum 21 de ore„Micul miracol” din Parlament. PSD, PNL, AUR și USR au votat la fel pentru a ține prețul motorinei sub 10 lei / Cum arată măsura
-
Actualitateacum o ziDronele doborâte în ultimele zile, semne ale unui iminent atac rusesc? Verdictul experților
-
Breakingacum 13 oreMacaulay Culkin și Disney ar putea reînvia seria „Singur Acasă”. La 36 de ani de la primul film, „Kevin” nu exclude o nouă comedie
-
Actualitateacum o ziSenatorul USR Irineu Darău, invitat la Interviurile Adevărul





