Actualitate

În urmă cu 20 ani, cazul său a ”cutremurat” România! Între timp, a executat o condamnare la închisoare, dar nu renunță! Revendică și azi marele premiu de la Loto 6/49… Avem documente ÎN PREMIERĂ din dosar! (EXCLUSIV)

Publicat

acum 6 ani

decembrie 11, 2020

Nationalul

În urmă cu 20 ani, cazul său a ”cutremurat” România! Între timp, a executat o condamnare la închisoare, dar nu renunță! Revendică și azi marele premiu de la Loto 6/49… Avem documente ÎN PREMIERĂ din dosar! (EXCLUSIV)

A rămas în istoria Loteriei Române! Numele lui a fost ultra-mediatizat la vremea respectivă, iar el s-a transformat, peste noapte, într-un personaj faimos. La aproape 20 de ani de la scandalul care a șocat România, Stelian Ogică își caută și azi dreptatea! Consideră că marele premiu acordat atunci îi revine și, după ce a executat o condamnare la închisoare, încearcă să probeze faptul că biletul i-a fost furat, iar el e victima unei înscenări. Procesul lui se află încă pe rolul instanțelor, iar GÂNDUL.RO dezvăluie ÎN EXCLUSIVITATE elemente din dosar.

În perioada care a urmat extragerii LOTO din 21 ianuarie 2001, Stelian Stancu Ogică a susținut că este fericitul posesor al biletului câștigător de la Loto 6/49 – în valoare de 1 milion de dolari -, numai că acesta i-ar fi fost furat în urma unei tâlhării căreia i-a căzut victimă chiar în scara blocului. Agresorii, a declarat Ogică la vremea respectivă, au fost doi necunoscuți – un bărbat și o femeie – care l-au bătut și i-au furat 60 de bilele LOTO, printre care, firește, și biletul câștigător al marelui premiu.

Totuși, în luna martie a aceluiași an, Loteria Română a validat drept câștigator – virând câștigul în contul respectivului – biletul prezentat de către subofițerul SPP Constantin Murariu. Lucrurile s-au precipitat, iar Ogică a îndreptat un deget acuzator către subofițer, identificându-l drept unul dintre agresorii care i-au furat biletele LOTO.

Numai că Stelian Ogică a fost reținut – pe data de 31 ianuarie 2001 – de către procurorii bucureșteni, fiind anchetat pentru ”înșelăciune, prin înscenarea jafului a cărui victimă susținea că a fost”. A fost eliberat din închisoare în anul 2003, ca urmare a unei hotărâri definitive a Curții de Apel București și, după punerea sa în libertate, a continuat să-și susțină nevinovăția, făcând plângeri împotriva procurorilor care l-au anchetat și adresându-se Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

De-a lungul timpului, Stelian Ogică nu a depus ”armele” și a declarat că nu și-a înscenat jaful, iar hotărârea instanței nu a fost ”echitabilă”, motiv pentru care a cerut revizuirea în cauza respectivă. Magistrații de la Judecătoria Sectorului 3 București au dat, în urmă cu puțin timp, sentința în acest dosar, iar GÂNDUL.RO prezintă informații ÎN EXCLUSIVITE.

Biletul de 1 milion de dolari ar fi ”aprins” imaginația lui Stelian Ogică

Acest dosar senzațional a avut un parcurs extrem de sinuos, fiind înregistrat mai întâi la Judecătoria Sectorului 5 București, care și-a declinat competența în favoarea Tribunalului București. Această instanță și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, iar cercetarea judecătorească a fost efectuată până la data de 13.05.2001.

În faza de judecată au fost audiați nenumărați martori, inclusiv Directorul General al Regiei Naționale Loteria Română, dar și alte persoane cu funcții de conducere din această instituție, vecinii din imobil ai lui Stelian Ogică și prieteni ai acestuia, aflați în legătură cu el în zilele de 21-31 ianuarie 2001. Trebuie menționat că toți au confirmat, prin depozițiile lor, cele declarate de Ogică.

”Plata premiului se poate efectua doar în baza prezentării acestuia de către persoana care îl deține, după ce în prealabil fusese omologat și validat. În mod excepțional, respectiv în cazuri de forță majoră, când persoana care câștigă nu se mai află în posesia biletului, plata se poate face numai în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care i se recunoaște acest drept”

Extras din Regulamentul de funcționare al Companiei Loteria Română

Extragerea LOTO 6/49 care a declanșat toată această sarabandă a acuzațiilor s-a desfășurat pe data de 21 ianuarie 2001, iar în ziua următoare s-a publicat în ziarul Loto – Prono matricea biletului câștigător și valoarea acestuia, respectiv 1 milion de dolari.

Știrea a făcut, bineînțeles, senzație, posturile de televiziune și ziarele încercând să afle cine este marele norocos. Potrivit, anchetatorilor, acesta a fost momentul în care Stelian Ogică și-ar fi ”construit” întreaga poveste care a dus la arestarea sa.

”În ziua de 23.01.2001, în jurul orei 12.00, aflându-se la domiciliul său, Stelian Stancu Ogică a ieșit să-și cumpere ziarul Evenimentul Zilei și, revenind acasă, a verificat cele 60 de bilete loto jucate în perioada 15.01 – 21.01.2001, pentru tragerea loto 6/49 din 21.01.2001, pretinzând că se află în posesia biletului ieșit câștigător în valoare de 1 milion de dolari pe care l-a jucat la Agenția Loto – Prono din (…) în cursul zilei de 16.01.2001. După scurt timp a coborât iar în fața blocului, unde s-a întâlnit cu cei doi angajați ai săi, martorii S.M. și C.G., cărora le-a arătat biletul câștigător de la o distanță de o jumătate de metru, fără să le permită să pună mâna pe el, aceștia observând că unele numere erau încercuite, fără a reține care și cu ce culoare era completat biletul. (…) Reîntors la domiciliu, Stelian Ogică l-a rugat pe martorul C.G. să verifice dacă numerele câștigătoare publicate în ziarul Evenimentul Zilei sunt identice cu cele pe care i le citea de pe biletul loto, fapt confirmat de acesta, însă nici un moment nu i s-a solicitat să confrunte matricea existentă în partea dreaptă a biletului”, se precizează în motivarea instanței de judecată.

Stelian Ogică a susținut că a fost ”tâlhărit” în scara blocului și deposedat de biletul de 1 milion de dolari

”Milionarul” contactează Loteria Română, redacțiile de ziare și posturile TV

Stelian Ogică a luat legătura cu Compania Națională Loteria Română, stând de vorbă cu centralista, căreia i-a comunicat că este câștigătorul premiului de 1 milion de dolari, aceasta făcându-i legătura la Serviciul Comercial, cu martorul M.D. Acesta din urmă i-a cerut lui Ogică anumite informații pentru a se convinge că acesta este posesorul biletului și l-a rugat să se prezinte abia a doua zi la sediul instituției în vederea omologării biletului și validării câștigului, din cauză că programul cu publicul se încheia la ora 14.00.

Ogică și-a chemat frații la București – care locuiau în județul Giurgiu -, fără să le spună, însă, motivul, apoi a sunat la Pro TV și la Evenimentul Zilei, declarând că este fericitul posesor al biletului de 1 milion de dolari.

Martorii cărora Stelian Ogică le-a arătat biletul au văzut numerele încercuite, însă – potrivit anchetatorilor – nu au văzut… data pentru care au fost jucate. Între timp, ”norocosul” a continuat să sune la diferite redacții de ziare și posturi de televiziune, transmițând că este câștigătorul marelui premiu și promițând că va acorda o serie de interviuri.

Ulterior, Stelian Ogică și frații săi au intenționat să meargă la redacția Pro TV sau la Evenimentul Zilei pentru ca proaspătul milionar să ofere interviuri, numai că evenimentele au avut o cu totul altă desfășurare, de-a dreptul halucinantă.

Ogică, plângere la Secția 15 Poliție: ”Am fost tâlhărit în scara blocului, mi-au furat biletul de 1 milion de dolari”

Efervescent, Stelian Ogică a promis martorilor prezenți în fața blocului său că ”le va face cinste” numai că, în timp ce aștepta un taxi, și-a dat seama că a uitat în casă telefonul mobil. S-a întors pentru a-l recupera, iar din acest moment scenariul a intrat într-o nouă fază.

După câteva minute, Ogică a fost descoperit în scara blocului, lovit și plin de sânge. Un martor – P.G. – l-a ajutat să se ridice, dându-i și telefonul mobil care căzuse din buzunar, iar ”milionarul” i-a spus că a fost tâlhărit de două persoane, un bărbat și o femeie.

Stelian Ogică s-a urcat, împreună cu unul dintre frații săi, în taxi, numai că destinația a fost alta – Secția 15 Poliție, acolo unde a depus o plângere din care reieșea că a fost deposedat de 60 de bilele LOTO (printre acestea aflându-se și biletul de 1 milion de dolari”.

”S-a urcat în taxi cu fratele lui și împreună s-au dus la Secția 15 Poliție. Aici inculpatul a depus plângere, declarând că a fost tâlhărit în scara blocului în care locuia de un bărbat robust, înalt de 1,80-1,85 m, în greutate de 80 kg, în vârstă de 30-35 ani, îmbrăcat cu o scurtă de culoare închisă și având o șapcă de aceeași nuanță pe cap, care era însoțit de o tânără de 25-30 ani, suplă, cu părul blond – roșcat, îmbrăcată într-o haină de piele, fiind deposedat de 60 bilete loto, printre care se găsea și cel câștigător, fără să precizeze numele acestora sau că i-ar cunoaște”.

A doua zi, la primele ore ale dimineții, Stelian Ogică a mers și la INML, declarând că a fost victima unei agresiuni, iar medicii i-au eliberat un certificat medico-legal din care a reieșit că ”a suferit leziuni produse prin lovire cu corp dur, ce pot necesita pentru vindecare 2-3 zile de îngrijiri medicale și pot data din seara zilei de 23.01.2001”.

Stelian Ogică, de la ”milionar” la ”arestat”

Apare un alt ”milionar”, subofițerul SPP Constantin Murariu

Până pe data de 29 ianuarie 2001, Stelian Ogică a continuat să susțină că el este câștigătorul marelui premiu de 1 milion de dolari, iar la Loteria Română nu a apărut nimeni care să revendice respectivul premiu impresionant. Dar…

În urma cercetărilor efectuate în acest dosar, anchetatorii au stabilit că – în aceeași zi în care Stelian Ogică a început să declare că este posesorul biletului câștigător – a apărut un alt ”milionar-surpriză”. Subofițerul SPP Constantin Murariu și-ar fi verificat biletul LOTO, jucat pe data de 16 ianuarie și a constatat că este… câștigător la extragerea din 21.01.2001. Numai că a avut parte de o surpriză uriașă, premiul fiind revendicat de altcineva, potrivit informațiilor din mass-media, iar persoana în cauză – Stelian Ogică – susținea că a fost deposedată, în urma unei tâlhării, de biletul norocos.

Constantin Murariu și-a anunțat superiorul, iar apoi ”a comunicat organelor de poliție că este adevăratul câștigător, punând la dispoziția acestora biletul”.

”Însoțit de organele de poliție, s-a prezentat la sediul Loteriei Române, unde a declarat că este câștigătorul premiului de 1 milion de dolari, prezentând și biletul loto nr.xxxxx cod xxxxx, care a fost validat, sigilat și lăsat în custodie reprezentanților instituției Loteriei, până la clarificarea situației.

Astfel, în cursul lunii martie 2001, după ce Parchetul și Poliția Capitalei au comunicat că (n.red. – subofițerul SPP Constantin Murariu) nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, Loteria Română a dispus efectuarea plății premiului în contul acestuia, în conformitate cu art. 44 și 57 din Regulamentul de organizare”

Extras din motivarea instanței

Anchetatorii au ajuns la concluzia că plutonierul Constantin Murariu ar fi jucat, de mai multă vreme, aceeași combinație de cifre – ”01, 04, 10, 11, 37, 47, ce reprezentau ziua, luna, anul nașterii lui și al soției, anii prescurtați fiind inversați” -, acestea regăsindu-se și pe alte două bilete pe care Murariu le-a prezentat în timpul cercetărilor – pentru extragerile din 17.12.2000, respectiv 02.01.2001.

Într-un final, expertizele efectuate au stabilit – fiind analizate și două pixuri Atlas ale lui Murariu – că subofițerul SPP este ”adevăratul câștigător” al marelui premiu de 1 milion de dolari, rezultat pe care Stelian Ogică îl contestă, vehement, și astăzi.

Stelian Ogică: ”Au fost făcute presiuni psihice și fizice asupra mea, condițiile arestului au fost inumane”

În 2002, Judecătoria Sectorului 3 București l-a condamnat pe Stelian Stancu Ogică la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru ”tentativă la infracțiunea de înșelăciune”, achitându-l pentru infracțiunile de ”instigare la mărturie mincinoasă și fals în declarații”.

Stelian Ogică a făcut recurs, calea de atac fiindu-i admisă, în parte, astfel că pedeapsa i-a fost redusă la 2 ani de închisoare. Constatându-se că pedeapsa a fost executată, Stelian Ogică a fost pus în libertate. Dar acesta susține și azi că el este adevăratul câștigător al marelui premiu de 1 milion de dolari, acuzând – în continuare – că a fost deposedat, prin violență (pe data de 23.01.2001, orele 20.30), de biletul norocos care a făcut senzație la vremea respectivă.

Stelian Ogică: ”Numai adevăratul posesor al biletului loto era în măsură la acea vreme să descrie biletul loto”

Suplimentar, Stelian Ogică lansează și alte acuzații în cererea de revizuire pe care a făcut-o, iar GÂNDUL.RO le prezintă ÎN EXCLUSIVITATE:

anumite dispoziții legale nu au fost respectate și nu au fost îndeplinite în timpul urmăririi și cercetării penale
s-a întâlnit cu subofițerul SPP Constantin Murariu, cu toate că acesta a declarat, în repetate rânduri, că nu l-a văzut niciodată
a fost primul care a descris cu maximă acuratețe biletul loto în cauză, modul în care a fost hașurat biletul și împrejurările în care l-a achiziționat
numai adevăratul posesor al biletului loto era în măsură la acea vreme să descrie biletul loto, relevant fiind și faptul că declarația sa a fost dată anterior momentului în care biletul a fost făcut public
a descris cu maximă acuratețe vârsta, înălțimea, fizionomia, greutatea și înfățișarea personală, atât a bărbatului, cât și a femeii (n.red. – cei care l-ar fi agresat în scara blocului), cei doi fiind prezentați într-o planșă foto în data zilei de 31.01.2001, împrejurare în care i-a indicat, lucru ascuns de autorități la acea vreme
au fost făcute presiuni psihice și fizice asupra sa, cu toate că a fost permanent sincer la judecarea cauzei sale, sinceritatea sa fiind susținută și de un membru al echipei de anchetă, respectiv psihologul criminalist
cercetarea penală împotriva lui Constantin Murariu nu a fost legală și temeinică, pronunțându-se prea ușor rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, soluția dată nefiindu-i comunicată și lui pentru a o putea ataca
procurorul care a instrumentat cauza a ales să elimine o confruntare între el și Constantin Murariu
deschiderea dosarului de urmărire penală împotriva lui Murariu și închiderea urgentă a acestuia, în aceeași zi, cu o soluție de neîncepere a urmăririi penale, fără o cercetare penală completă, fără o confruntare directă și fără o analiză de conexiune cu revizuentul, dar și fără audierea vreunui martor
procesul-verbal întocmit nu a fost transcris integral
la momentul primelor declarații există elemente de incertitudine datorate amneziei, stării de oboseală fizică și psihică, durerii provocate de loviturile în zona capului pe care le-a primit
Constantin Murariu a părăsit Serviciul de Pază și Protecție SPP, a divorțat, devenind fugar și considerându-se, personal, vinovat de situația creată și apăsat de presiunea infracțiunii de tâlhărie comise
condițiile arestului preventiv au fost inumane

Stelian Ogică mai precizează în cererea de revizuire că, în prezent, starea sa de sănătate este precară, fiindcă a contractat în penitenciar ”virusurile de hepatită B și D, cu care s-a infectat în urma unor intervenții chirurgicale vizând extragerea unor dinți și măsele afectate în urma UNOR LEZIUNI FOARTE PUTERNICE PRODUSE DE GARDIENII ANGAJAȚI AI SPITALULUI PENITENCIAR JILAVA (n.red. – sublinierea noastră); a încercat de două ori tratament cu interferon, tratamentul eșuând; este cert că infectarea cu virusurile de hepatită a avut loc în penitenciar”.

Decizia magistraților: ”Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul Ogică Stancu”

După mai multe amânări în cauză – în lunile iulie, septembrie și octombrie ale acestui an -, judecătorii au dat sentința în acest dosar, iar cererea de revizuire formulată de Stancu Stelian Ogică a fost… respinsă, potrivit informațiilor obținute, ÎN EXCLUSIVITATE, de GÂNDUL.RO.

Cererea de revizuire se soluționează în mai multe etape, prima dintre acestea fiind – potrivit art. 459 Cod de procedură penală – admiterea în principiu, etapă în care instanța verifică cererea de revizuire sub aspectul regularității sale, respectiv al ”îndeplinirii condițiilor în care poate fi exercitată, referitor la hotărârile ce pot fi atacate, cazurile ce o justifică, titularii cererii și termenul de introducere”.

”Această fază a admiterii în principiu privește examinarea admisibilității exercitării unui drept, iar nu o judecată asupra temeiniciei solicitării ce face obiectul exercitării acestui drept. Cum în etapa admiterii în principiu instanța nu se implică în niciun fel în verificarea fondului cauzei deduse judecății, soluția dată de această nu poate fi decât de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire în cazul în care ea nu se întemeiază pe vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 453 din Codul de procedură penală”

Extras din motivarea instanței

”Ora estimată: 08:30, Complet: CC 4 Penal. Tip soluție: Respins revizuire. Soluția pe scurt: În baza art. 459 alin.5 C.p.p.. raportat la art. 459 alin.3 C.p.p.. respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul OGICĂ STANCU (…) cu privire la Sentinţa penală nr.655/13.05.2002 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr.148/31.01.2003 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală.

În temeiul art. 275 alin.2 C.p.p. obligă pe revizuent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică”, au hotărât magistrații de la Judecătoria Sector 3 București.

Comentarii Facebook

Articole pe aceiasi tema:ani Avem azi cazul condamnare cu cutremurat dar de din documente dosar Exclusiv executat în închisoare între la Loto Marele Nu premiera premiu prima renunţă Revendică romania Sau Şi timp urma

Urmatorul

Motostivuitoare si transpaleti pentru sarcini grele

Nu ratati

Emmanuel Macron le cere francezilor să fie mai vigilenți de Crăciun

Nationalul

Comenteaza si tu

Actualitate

Traficul din AI crește rapid în România: ce arată datele reale din 799 de site-uri, într-un dashboard public trafic.dwf.ro lansat de DWF

Publicat

acum 2 zile

august 13, 2026

Sorin Draghici

Traficul din AI crește rapid în România: ce arată datele reale din 799 de site-uri, într-un dashboard public trafic.dwf.ro lansat de DWF

București, 6 august 2026 – Agenția DWF lansează trafic.dwf.ro, un dashboard public și gratuit, actualizat lunar, care oferă o imagine asupra evoluției traficului online din România. Platforma agregă anonim date din 799 de proprietăți Google Analytics 4, însumând 156,8 milioane de sesiuni și 824.000 de tranzacții pe lună. Datele sunt updatate în fiecare lună, oferind o perspectivă permanent actualizată asupra pieței digitale din România.

Proiectul este primul rezultat al Centrului de Excelență în SEO & GEO al DWF și a fost coordonat de Radu Mărcușu, Search Director DWF, împreună cu echipele de Data Analytics, SEO și Paid Media, susținut de DAVID AI, sistemul agentic care conectează agențiile din grup.

AI crește cel mai rapid, dar reprezintă încă o pondere mică din trafic

Traficul provenit din asistenții AI a crescut cu 47,6% față de anul trecut și de 360 de ori în ultimii doi ani. Este singurul canal de trafic aflat pe creștere în datele analizate.

În prezent, AI reprezintă însă doar 1,43% din traficul de search și aproximativ 0,37% din traficul total. AI nu înlocuiește încă canalele tradiționale, dar este canalul cu cea mai clară dinamică de creștere.

De avut în vedere: Dashboardul evidențiază și existența fenomenului de „Dark AI Traffic”. Estimările indică faptul că aproximativ 70% din traficul AI rămâne invizibil, atribuit canalelor Direct sau Organic sursa: studiul Loamly.ai, feb 2026.

„Cea mai periculoasă cifră nu e cifra mică din rapoarte, e traficul AI pe care nu-l vezi deloc: două treimi sosește mascat ca Direct sau Organic.” Radu Mărcușu, Search Director DWF

AI este mic ca volum, dar mare ca valoare comercială

În e-commerce, vizitatorul venit din AI cumpără de cca 1,5× mai des decât cel din Google organic (rata de conversie de 2,7% vs 1,82%) și are coș cu 28% mai mare (370 vs 289 lei).

Veniturile generate de traficul AI au ajuns la 1,3 milioane de lei în ultimele 30 de zile pe magazinele online din cohortă, în creștere cu 331% față de anul trecut, demonstrând o intenție de cumpărare mai ridicată.

Concentrarea traficului este foarte mare: 97,1% din traficul AI identificabil provine din ChatGPT, urmat de Claude (1,5%), Gemini (0,9%), Copilot (0,4%) și Perplexity (0,2%). La venituri, concentrarea e și mai mare: 97,8% din revenue-ul atribuit AI trece tot prin ChatGPT.

Combinația dintre creșterea rapidă, valoarea comercială ridicată și concentrarea pe o singură platformă, ChatGPT, face ca investiția în vizibilitatea AI să fie eficientă în acest moment. Canalul este încă mic, dar direcția este clară.

În SEO se pierde trafic, dar se păstrează aproape integral veniturile

Una dintre cele mai relevante diferențe dintre trafic și business apare în SEO.

În ultimele 12 luni, sesiunile organice ale magazinelor online au scăzut cu 16,4%, însă veniturile din organic au scăzut cu doar 0,7%. În plus, veniturile organice sunt încă cu 35,7% peste nivelul de acum doi ani.

Datele indică faptul că scade zona de trafic informațional, în timp ce vizitele cu intenție de cumpărare au rămas mult mai stabile.

Astfel, o evaluare a SEO exclusiv prin numărul de sesiuni poate crea impresia unei deteriorări, care însă nu se reflectă și în business.

Paid crește ca business, dar și ca investiție

Traficul paid a scăzut cu doar 1,7% în ultimul an. Bugetele paid au crescut cu 56,7%, iar veniturile cu 74,2%. În aceeași perioadă, CPC-ul mediu a crescut cu 19,5%, până la 0,77 lei.

Pe întreaga cohortă, traficul paid a scăzut cu doar 1,7% în ultimul an, cea mai mică scădere dintre canalele clasice. Pe magazinele online analizate (proprietățile cu Google Ads conectat în GA4) însă, paid-ul a crescut: cu 22,4% mai multe sesiuni și cu 19,5% mai multe venituri decât acum un an.

În ultimii doi ani, pe proprietățile cu Google Ads conectat, bugetele au crescut cu 56,7%, iar veniturile din paid cu 74,2%. CPC-ul mediu a crescut cu 19,5%, până la 0,77 lei.

Datele arată că Paid continuă să producă valoare și să susțină creșterea, dar într-un context în care și investițiile, și costul per click sunt mai mari. În e-commerce, piața plătește mai mult și pentru că se cumpără mai mult, nu doar pentru că s-a scumpit click-ul.

Piața nu pierde business, ci trafic pe canalele tradiționale

În ultimele 12 luni, traficul total analizat a scăzut cu 10,7%, iar traficul din search cu 20,0%. În același timp, magazinele online din cohortă au înregistrat 12,2% mai multe sesiuni și 9.8% mai multe venituri.

Datele indică o redistribuire a traficului: scade în special volumul informațional, în timp ce traficul cu intenție comercială și veniturile rezistă mai bine. „Mai mult trafic” devine astfel un obiectiv mai greu de atins și mai puțin relevant pentru business.

„Toată piața vorbește despre AI. Noi am deschis conturile de Analytics și am publicat cifrele. Iar ce vedem schimbă întrebarea de la care pornim: nu mai este «cum aducem mai mult trafic», ci «cum rămânem vizibili indiferent unde începe căutarea». Nu mai concurezi doar pentru prima poziție în Google.” Radu Mărcușu, Search Director DWF

De reținut pentru marketeri:

SEO: de evaluat prin valoarea comercială pe care o generează, nu doar prin trafic. Scăderea sesiunilor organice nu înseamnă scăderea performanței, atât timp cât veniturile se mențin.
Paid: continuă să fie un motor de business, cu mențiunea ca aceasta creștere a veniturilor vine într-un context în care și bugetele, și costul per click au crescut.
AI: de adăugat în mix de acum. Este încă mic, dar este singurul canal în creștere și are deja o valoare comercială ridicată.

Despre DWF

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

trafic.dwf.roeste disponibil gratuit și este actualizat lunar.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

„PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi” și alte 6 mituri în care încă se crede în 2026

Publicat

acum 5 zile

august 10, 2026

Sorin Draghici

„PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi” și alte 6 mituri în care încă se crede în 2026

✔ Un PFA fără activitate nu se închide singur și nu dispare: rămâne activ, cu obligații declarative, până îl suspenzi sau îl radiezi

✔ La venit zero sau pierdere, CASS nu se datorează; la venit mic, dar pozitiv, sub 24.300 lei, se aplică însă minimul de 2.430 lei

✔ Majorarea salariului minim din 1 iulie 2026 nu a crescut plafoanele fiscale: ele rămân calculate la valoarea din 1 ianuarie

✔ TVA-ul la depășirea plafonului se aplică din chiar tranzacția care îl sparge, nu de la data înregistrării

Despre PFA circulă mai multe „reguli” auzite de la un prieten decât reguli citite dintr-o sursă oficială. Unele mituri doar sperie degeaba. Altele costă bani reali, pentru că deciziile luate pe baza lor se lovesc, mai devreme sau mai târziu, de un calcul ANAF care nu ține cont de folclor.

Am strâns șapte dintre cele mai persistente, cu realitatea de partea cealaltă, pe regulile valabile în 2026.

Ce vei afla din acest articol:

Ce se întâmplă de fapt cu un PFA care nu facturează
Care mituri despre taxe și contribuții pică la un calcul simplu
Cum verifici o „regulă” auzită, înainte să iei decizii după ea

Miturile despre viața PFA-ului

Mit 1: „PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi.” Realitatea: inactivitatea simplă nu închide nimic. PFA-ul rămâne înregistrat la ONRC, cu obligațiile lui declarative, până când tu îl suspenzi sau îl radiezi. Există o singură excepție, care face demontarea și mai clară: dacă îl suspenzi și uiți de el, la expirarea termenului maxim de 3 ani ONRC îl radiază din oficiu. Deci nu nefacturarea închide PFA-ul, ci suspendarea uitată. Pauza corectă se cere la ONRC, pe maximum 3 ani (un minim legal de durată nu există), și se anunță apoi și la ANAF, prin formularul 070, ca suspendarea să existe și fiscal, nu doar în registru.

Mit 2: „Dacă n-am venituri, tot plătesc contribuții degeaba.” Realitatea: la venit zero sau la pierdere fiscală, CASS nu se datorează (rămâne opțională, pentru cine vrea asigurarea), iar CAS e oricum legat de un prag de venit, nu de simpla existență a PFA-ului. Atenție însă la zona imediat vecină, unde mitul invers e la fel de păgubos: la venit net mic, dar pozitiv, sub 24.300 lei, CASS-ul se datorează la minimul bazei de 6 salarii minime, adică 2.430 lei, dacă nu ești și salariat sau în altă categorie exceptată. Zero înseamnă zero; puțin nu înseamnă proporțional de puțin. Costul unui PFA cu adevărat inactiv rămâne cel administrativ: declarații și evidență.

Mit 3: „Ca angajat, n-am voie să am și PFA.” Realitatea: cumulul e perfect legal, fără acordul obligatoriu al angajatorului. Singura frână reală stă în contractul tău de muncă, la clauzele de neconcurență și conflict de interese, nu în vreo lege care interzice combinația.

Miturile despre taxe, apărute chiar în 2026

Mit 4: „Salariul minim a crescut în iulie, deci au crescut și plafoanele.” Realitatea: majorarea la 4.325 lei din 1 iulie 2026 nu modifică plafoanele contribuțiilor. La calculul CAS și CASS se folosește salariul minim în vigoare la 1 ianuarie, adică 4.050 lei, deci pragul de CAS rămâne 48.600 lei, nu 12 × 4.325. E cel mai proaspăt mit al anului și cel mai ușor de crezut.

Mit 5: „Dacă depășesc plafonul de TVA, plătesc TVA abia după ce mă înregistrez.” Realitatea: regula s-a înăsprit din septembrie 2025. Regimul de taxare se aplică de la data depășirii, începând cu chiar tranzacția care duce cifra de afaceri peste 395.000 lei, iar înregistrarea se solicită cel târziu în ziua depășirii. Amânarea nu amână taxa: ANAF o stabilește din oficiu, cu penalități.

Mit 6: „Radiez PFA-ul și scap de datorii.” Realitatea: radierea închide forma juridică, nu obligațiile. Datoriile către ANAF nu dispar, iar titularul răspunde cu patrimoniul personal. Ordinea sănătoasă e inversă: întâi cureți obligațiile, apoi radiezi.

Mit 7: „Sunt pe firmă, pot să-mi trec orice pe cheltuieli.” Realitatea: cheltuielile personale, cu vacanțele în frunte, sunt explicit nedeductibile, la fel și amenzile. Regula de aur are două condiții: cheltuiala să servească activitatea și să fie documentată. Restul e material de control fiscal.

De unde vin miturile și cum le verifici

Aproape toate au aceeași rădăcină: o regulă veche, o regulă din alt context (SRL, angajați) sau o simplificare care a circulat mai repede decât corecția ei. Testul practic e mereu același: ceri sursa și anul. „Mi-a zis cineva anul trecut” pică testul din start, pentru că regulile fiscale se schimbă des, iar 2025–2026 au adus exact schimbările care au generat miturile 4 și 5.

A doua variantă e să ai pe cineva plătit să știe. SOLO este platforma digitală de contabilitate completă pentru PFA și PFI din România, cu 18.000+ PFA-uri în gestiune, construită pentru freelanceri și liber-profesioniști cu activitate de servicii. Concret, prin SOLO poți:

Să întrebi, pe limba ta, dacă o „regulă” auzită ți se aplică sau nu, cu consultanță inclusă în abonament
Să fii anunțat de modificările legislative care chiar te privesc, în loc să le afli din discuții
Să lași declarațiile să plece la termen, calculate pe reguli la zi, nu pe folclor
Să vezi în dashboard cât ai de plată, ca cifra să vină din evidență, nu din presupuneri

Abonamentul e 139 lei/lună (preț valabil în 2026), cu totul inclus, iar declarațiile vin cu un angajament pe care puține servicii îl formalizează: dacă platforma greșește o declarație din vina ei, SOLO plătește amenda, angajament scris în termenii serviciului.

Checklist: pe ce stau deciziile PFA-ului tău?

Poți numi sursa oficială pentru ultimele trei „reguli” pe care le-ai aplicat?
Știi anul din care e informația pe care te bazezi la contribuții?
Ai verificat regula plafoanelor după majorarea salariului minim din iulie?
Știi exact ce se întâmplă cu PFA-ul tău dacă iei o pauză de câteva luni?
Ai un canal de întrebat înainte de decizie, nu doar de reparat după?

Dacă vrei ca deciziile PFA-ului tău să stea pe reguli verificate, nu pe mituri, îți poți înființa PFA-ul cu SOLO aici, iar dacă îl ai deja, te poți porta aici. Consultanța e inclusă în abonament, în ambele cazuri.

Întrebări frecvente despre miturile PFA

Ce pățesc dacă PFA-ul meu nu facturează nimic un an întreg?

Nimic automat: PFA-ul rămâne activ, iar tu rămâi cu obligațiile declarative, chiar și pe zero. Dacă pauza e planificată, suspendarea se înscrie la ONRC (pe maximum 3 ani), apoi se anunță separat la ANAF prin formularul 070 — mențiunea de la Registrul Comerțului nu ajunge singură în evidența fiscală. Iar pentru anul în care ai avut activitate înainte de suspendare, Declarația Unică tot se depune.

Chiar nu plătesc nimic la stat dacă PFA-ul are venit zero?

La venit zero sau pierdere fiscală, CASS nu se datorează, iar CAS nu se declanșează, fiind legat de pragul de venit. Capcana e venitul mic, dar pozitiv: sub 24.300 lei net, CASS-ul se datorează la minimul de 2.430 lei, dacă nu ești și salariat. Și, în orice scenariu, declarațiile tot se depun, deci „zero taxe” nu înseamnă „zero administrație”.

De unde știu dacă o regulă fiscală auzită mai e valabilă în 2026?

Caută anul și actul normativ din spatele ei sau întreab-o pe o sursă care răspunde în scris și la zi. Regulile despre TVA la depășirea plafonului și despre plafoanele contribuțiilor s-au schimbat recent, exact în zonele unde circulă cele mai multe versiuni învechite.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților

Publicat

acum 2 săptămâni

august 4, 2026

Nationalul

Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților

Valea Sâmbetei, una dintre cele mai spectaculoase porți de intrare în Munții Făgăraș, a păstrat amintirea evenimentelor tulburătoare din vremea în care era un loc de refugiu al partizanilor anticomuniști, dar și despre spionii parașutați în munți și chilia lui Arsenie Boca.

Valea Sâmbetei a fost în trecut un loc de refugiu pentru partizanii anticomuniști. Foto: Daniel Guță

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Munții Făgăraș, dominați de cele mai înalte vârfuri ale Carpaților Românești, Vârful Moldoveanu având 2.544 metri, au devenit una dintre marile destinații turistice ale țării. Sunt explorați pentru peisajele spectaculoase, natura sălbatică, puțin alterată de intervențiile umane, și așezările pitorești de la poalele versanților nordici. Aici, în ținutul traversat de Valea Oltului vizitatorii găsesc

Cetatea medievală a Făgărașului, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, orașul Victoria, Palatul Brukenthal din Avrig, satele săsești din zona Sibiului, parcurile de distracții, păstrăvăriile, cabanele și zonele de agrement și, cea mai spectaculoasă șosea montană din România: Transfăgărășanul.

Ascunzătorile partizanilor din Făgăraș

În primii ani ai instaurării regimului comunist, începută în 1945 și consolidată după 1947, mii de români s-au ascuns în munți, fie pentru a se opune noii puteri, fie pentru a scăpa de arestări și de condamnări grele. Grupurile de partizani și fugarii s-au răspândit în Carpați, din Banat și Apuseni până în Bucovina și Carpații Orientali, dar și în Dobrogea, alegând locuri greu accesibile. În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, care au reușit să se ascundă aici ani în șir.

În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, ai căror membri au reușit să se ascundă aici ani în șir. Ion Gavrilă Ogoranu (1923–2006), liderul grupului de partizani care a acționat pe versantul nordic al Munților Făgăraș, arăta în volumul „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc” că lupta anticomunistă s-a extins în aproape toate regiunile muntoase ale țării.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

El explica faptul că grupările mici, formate din tineri, studenți, elevi și ofițeri, au adoptat tactica de gherilă, prin care câțiva oameni hotărâți puteau ține în alertă forțe mult mai numeroase, fără a fi ușor învinși.

„Rezistența noastră, de aproape opt ani, poate fi explicată în parte: eram un grup de tineri care ne cunoșteam de mici, crescuserăm într-o sfântă frăție. Infiltrarea dușmanului între noi era exclusă. Aveam la îndemână cel mai compact masiv muntos al țării, Munții Făgărașului, lung de 100 de kilometri și lat de 60 de kilometri, care ne-a apărat. Ne împărțeam în grupe mici, mobile; nu aveam un punct fix de rezistență, puteam să fim peste tot și nicăieri”, relata Ogoranu.

Fostul lider al partizanilor din Făgăraș amintea că aceștia primeau hrană, informații și sprijin de la localnicii satelor de la poalele munților, lucru care îngreuna operațiunile militare organizate pentru capturarea lor.

„Ca o simplă curiozitate – deși, în afară de trei, au murit toți luptătorii –, în munți n-a murit niciunul dintre noi. Răniți am fost, dar morți, niciunul”, scria acesta.

Valea Sâmbetei și chilia lui Arsenie Boca

Unul dintre locurile-cheie ale rezistenței anticomuniste de la începutul anilor ’50 a fost Valea Sâmbetei, devenită cu timpul una dintre cele mai populare zone de drumeție din Munții Făgăraș.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Traseul turistic de pe Valea Sâmbetei începe în apropierea Mănăstirii Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, cunoscută pentru arhitectura sa și ca locul în care, în anii ’40, a slujit duhovnicul Arsenie Boca (1910–1989). Drumul forestier urcă aproximativ șapte-opt kilometri prin pădure, însoțind cursul învolburat al râului Sâmbăta spre izvoarele sale.

În partea superioară a văii, călătorii ajung sub creasta Munților Făgăraș, în zona unde se află cabana Valea Sâmbetei și un schit. De aici, poteca urcă prin căldarea glaciară până în creasta principală. Drumeții pot continua spre vest, către Gălășescu, Viștea Mare și Moldoveanu, sau spre est, în direcția vârfurilor Dara și Hârtopul Darei și a Curmăturii Zârnei.

O altă potecă abruptă urcă spre chilia lui Arsenie Boca, o amenajare săpată în stâncă în perioada în care acesta slujea la Mănăstirea Brâncoveanu. Mărturiile unor localnici și cunoscuți ai duhovnicului arătau că acesta a început lucrarea cu ajutorul mai multor oameni, însă nu există dovezi că ar fi locuit aici.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„În 1946 începuse lucrarea la chilia din munte și am lucrat acolo o săptămână, dormind pe jos, pe cetină de brad. Dintr-un perete de stâncă curgea un mic pârâiaș de apă. Nu l-am întrebat pe Părintele, dar am înțeles că, pentru rugăciunea lui, Dumnezeu a lăsat acest pârâiaș pentru trebuințele noastre. Autoritățile au interzis apoi lucrarea”, relata preotul Nicolae Streza, unul dintre cei care susțineau că au participat la amenajarea locului.

Locul cunoscut drept chilia părintelui Arsenie Boca a devenit tot mai popular în ultimii ani, fiind vizitat de mulți români care ajung la Mănăstirea Brâncoveanu.

Fereastra Sâmbetei, trecătoarea vitală din Făgăraș

În anii ’50, Valea Sâmbetei era atent supravegheată de trupele Securității, care încercau să îi captureze pe partizanii ascunși în Munții Făgăraș. Unul dintre reperele importante ale zonei era Fereastra Mare a Sâmbetei, o șa montană aflată la aproximativ 2.188 de metri altitudine, care permite trecerea dintre versantul nordic al masivului și văile care coboară spre sudul Carpaților.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„De la Sâmbăta spre apus îs munții cei mai înalți și cei mai prăpăstioși din tot masivul Făgăraș. Că erau mai accidentați nu era un lucru rău pentru noi, erau însă două inconveniente mari care ne-au făcut să nu-i preferăm de la început. Mai întâi, creasta se putea traversa doar prin câteva puncte obligatorii, trecerea nefăcându-se decât cu lanterna. Dacă aceste puncte erau ocupate de Securitate, la creastă nu mai aveai scăpare. Or, de la Fereastra Sâmbetei spre răsărit se putea trece creasta aproape peste tot. Reușeai asta noaptea, fără frică de a cădea în prăpastie”, scria Ion Gavrilă Ogoranu.

Documentele legate de operațiunile desfășurate împotriva grupului Gavrilă arătau că militarii și milițienii supravegheau Valea Sâmbetei, cabanele și trecerile din creastă.

„Se propune: milițieni îmbrăcați în uniforme de turist, bine echipați, să nu fie cunoscuți nici de ciobani, nici de cabanieri, să facă naveta în special pe versantul «Ferestre», unde deseori legitimează și jefuiesc turiști. Această navetă să se facă zilnic, până la atingerea scopului”, se arăta într-o notă informativă din 26 august 1950.

Povestea arestării celui mai căutat partizan din România. Cum s-a ascuns Ion Gavrilă Ogoranu timp de 28 de ani de Securitate FOTO VIDEO

Potrivit documentului păstrat în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, actele de identitate purtate de milițieni nu trebuiau să fie reale, pentru ca aceștia să nu fie demascați atunci când se legitimau și se înscriau în registrele cabanelor.

Deasupra Văii Sâmbetei, în apropierea traseului care urcă spre Fereastra Mare, un monument amintește de grupurile de rezistență anticomunistă care au acționat în Munții Făgăraș și de localnicii care le-au sprijinit. Un alt monument dedicat luptătorilor anticomuniști se află în fața Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.

Episodul tulburător cu parașutiștii capturați în Munții Făgăraș

Munții Făgăraș au fost locul mai multor confruntări între forțele de represiune și grupările de partizani anticomuniști. Un episod memorabil s-a petrecut în toamna anului 1951, când cinci români pregătiți în Occident au fost parașutați pe versantul nordic al masivului, cu misiunea de a lua legătura cu rezistența din țară.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

1/18

Valea Sambetei din Fagaras Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) jpg

Grupul era condus de Constantin Săplăcan și îi mai cuprindea pe Wilhelm Spindler, Gheorghe Bârsan, Mathias Bohm și Ilie Puiu. Cei cinci au fost lansați în noaptea de 18 spre 19 octombrie 1951, însă operațiunea a fost rapid compromisă.

Ion Gavrilă Ogoranu amintea că veștile despre soarta grupului parașutat la Sărata erau puține și nesigure. Oamenii rezistenței aflaseră că unul dintre tineri s-ar fi sinucis în momentul arestării, iar satul de la poalele Munților Făgăraș fusese încercuit de trupele Securității.

„Se știa că în tren s-a sinucis un tânăr, în momentul arestării, că satul Sărata a fost înconjurat de Securitate cu mitraliere și controlat casă cu casă, că au fost arestați mulți oameni, că un om în vârstă, Gheorghe Serafim, a fost ridicat cu întreaga familie”, relata Ogoranu în „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”.

El amintea că în zonă circulau numeroase zvonuri, unele lansate chiar de Securitate, pentru compromiterea morală a celor prezentați de propaganda regimului drept „spioni și trădători”.

Presa vremii îi prezenta drept „spioni, teroriști și diversioniști americani”. În decembrie 1951, ziarul Scînteia relata că aceștia fuseseră trimiși în Munții Făgăraș dintr-un avion american decolat din Grecia.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Spionii diversioniști fuseseră parașutați pe teritoriul RPR de către serviciul de spionaj al Statelor Unite ale Americii, de pe un avion american decolat din Grecia. Parașutarea lor a avut loc la 18 octombrie, noaptea, în regiunea Munților Făgăraș”, informa publicația.

Potrivit relatării oficiale, Constantin Săplăcan, Wilhelm Spindler, Mathias Bohm și Ilie Puiu au fost capturați de Securitate, iar Gheorghe Bârsan s-ar fi sinucis înghițind o capsulă cu cianură. Autoritățile susțineau că asupra grupului au fost găsite pistoale, arme automate, grenade, aparate de emisie-recepție, hărți militare, acte false, bani și capsule cu otravă.

Cei patru prizonieri au fost acuzați că fuseseră instruiți în Italia și Germania Occidentală pentru a culege informații despre armată, aerodromuri, uzine militare, poduri feroviare și obiective petroliere. Tribunalul Militar București i-a condamnat la moarte pentru trădare și spionaj. Cererile lor de grațiere au fost respinse, iar cei patru au fost executați prin împușcare la sfârșitul anului 1951.

Zona strategică de la poalele Făgărașului

De la începutul anilor ’50, numeroase așezări de la poalele Munților Făgăraș au trecut prin transformări ample. Regiunea din centrul României a fost militarizată și industrializată, în timp ce rezistența anticomunistă din munți a fost slăbită treptat prin operațiunile Securității.

Victoria, fostul oraș muncitoresc din umbra Făgărașului, așteaptă autostrada: „A ajuns atât de liniștit, că îți auzi pașii”

Orașul Făgăraș a devenit unul dintre centrele strategice ale noii industrii de apărare. În apropierea sa au funcționat importante uzine de explozibili și substanțe chimice, iar armata a înființat aici un centru pentru pregătirea în domeniul războiului chimic. Unele rapoarte secrete din anii ’50 , ale Agenției Centrale de Informații (CIA) din SUA susțineau că în zonă s-ar fi aflat și depozite subterane de uraniu și instalații cu destinație atomică.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În aceeași perioadă s-a dezvoltat orașul Victoria, ridicat aproape de la zero în jurul platformei chimice ascunse în pădurile de la poalele muntelui. Uzinele Ucea, deschise în 1938 pentru producerea pulberilor explozive, au fost extinse după război, iar în jurul lor au apărut cartiere muncitorești construite după modelul orașelor monoindustriale sovietice. Localitatea a fost declarată oraș în 1949, iar combinatul cunoscut ulterior sub numele Viromet a produs metanol și alte substanțe chimice.

Tot la poalele Făgărașului, mai aproape de Sibiu, la Mârșa, a fost extinsă una dintre marile uzine mecanice ale României comuniste. Întreprinderea a produs basculante și utilaje grele pentru șantierele naționale, dar și tancuri, turele pentru blindate și alte componente militare. În anii ’80, aproape 10.000 de oameni lucrau pe platforma industrială și în sectoarele sale speciale, iar în vecinătate a fost ridicată o colonie muncitorească de aproximativ 4.000 de locuitori.

După 1990, cele trei centre industriale au intrat în declin. Numeroase secții au fost închise sau abandonate, iar orașele și coloniile muncitorești ridicate în jurul lor au pierdut o mare parte din populație. Ruinele uzinelor, clădirile ascunse de pădure și vechile instalații militare au rămas printre locurile mai puțin cunoscute de turiștii care ajung la poalele Făgărașului.

\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-04T00:31:18.452Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”pathArray”:[„”,”stil-de-viata”,”calatorii”,”valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}

Comentarii Facebook

Citeste in continuare