Actualitate
În urmă cu 20 ani, cazul său a ”cutremurat” România! Între timp, a executat o condamnare la închisoare, dar nu renunță! Revendică și azi marele premiu de la Loto 6/49… Avem documente ÎN PREMIERĂ din dosar! (EXCLUSIV)
A rămas în istoria Loteriei Române! Numele lui a fost ultra-mediatizat la vremea respectivă, iar el s-a transformat, peste noapte, într-un personaj faimos. La aproape 20 de ani de la scandalul care a șocat România, Stelian Ogică își caută și azi dreptatea! Consideră că marele premiu acordat atunci îi revine și, după ce a executat o condamnare la închisoare, încearcă să probeze faptul că biletul i-a fost furat, iar el e victima unei înscenări. Procesul lui se află încă pe rolul instanțelor, iar GÂNDUL.RO dezvăluie ÎN EXCLUSIVITATE elemente din dosar.
În perioada care a urmat extragerii LOTO din 21 ianuarie 2001, Stelian Stancu Ogică a susținut că este fericitul posesor al biletului câștigător de la Loto 6/49 – în valoare de 1 milion de dolari -, numai că acesta i-ar fi fost furat în urma unei tâlhării căreia i-a căzut victimă chiar în scara blocului. Agresorii, a declarat Ogică la vremea respectivă, au fost doi necunoscuți – un bărbat și o femeie – care l-au bătut și i-au furat 60 de bilele LOTO, printre care, firește, și biletul câștigător al marelui premiu.
Totuși, în luna martie a aceluiași an, Loteria Română a validat drept câștigator – virând câștigul în contul respectivului – biletul prezentat de către subofițerul SPP Constantin Murariu. Lucrurile s-au precipitat, iar Ogică a îndreptat un deget acuzator către subofițer, identificându-l drept unul dintre agresorii care i-au furat biletele LOTO.
Numai că Stelian Ogică a fost reținut – pe data de 31 ianuarie 2001 – de către procurorii bucureșteni, fiind anchetat pentru ”înșelăciune, prin înscenarea jafului a cărui victimă susținea că a fost”. A fost eliberat din închisoare în anul 2003, ca urmare a unei hotărâri definitive a Curții de Apel București și, după punerea sa în libertate, a continuat să-și susțină nevinovăția, făcând plângeri împotriva procurorilor care l-au anchetat și adresându-se Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
De-a lungul timpului, Stelian Ogică nu a depus ”armele” și a declarat că nu și-a înscenat jaful, iar hotărârea instanței nu a fost ”echitabilă”, motiv pentru care a cerut revizuirea în cauza respectivă. Magistrații de la Judecătoria Sectorului 3 București au dat, în urmă cu puțin timp, sentința în acest dosar, iar GÂNDUL.RO prezintă informații ÎN EXCLUSIVITE.
Biletul de 1 milion de dolari ar fi ”aprins” imaginația lui Stelian Ogică
Acest dosar senzațional a avut un parcurs extrem de sinuos, fiind înregistrat mai întâi la Judecătoria Sectorului 5 București, care și-a declinat competența în favoarea Tribunalului București. Această instanță și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, iar cercetarea judecătorească a fost efectuată până la data de 13.05.2001.
În faza de judecată au fost audiați nenumărați martori, inclusiv Directorul General al Regiei Naționale Loteria Română, dar și alte persoane cu funcții de conducere din această instituție, vecinii din imobil ai lui Stelian Ogică și prieteni ai acestuia, aflați în legătură cu el în zilele de 21-31 ianuarie 2001. Trebuie menționat că toți au confirmat, prin depozițiile lor, cele declarate de Ogică.
”Plata premiului se poate efectua doar în baza prezentării acestuia de către persoana care îl deține, după ce în prealabil fusese omologat și validat. În mod excepțional, respectiv în cazuri de forță majoră, când persoana care câștigă nu se mai află în posesia biletului, plata se poate face numai în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care i se recunoaște acest drept”
Extras din Regulamentul de funcționare al Companiei Loteria Română
Extragerea LOTO 6/49 care a declanșat toată această sarabandă a acuzațiilor s-a desfășurat pe data de 21 ianuarie 2001, iar în ziua următoare s-a publicat în ziarul Loto – Prono matricea biletului câștigător și valoarea acestuia, respectiv 1 milion de dolari.
Știrea a făcut, bineînțeles, senzație, posturile de televiziune și ziarele încercând să afle cine este marele norocos. Potrivit, anchetatorilor, acesta a fost momentul în care Stelian Ogică și-ar fi ”construit” întreaga poveste care a dus la arestarea sa.
”În ziua de 23.01.2001, în jurul orei 12.00, aflându-se la domiciliul său, Stelian Stancu Ogică a ieșit să-și cumpere ziarul Evenimentul Zilei și, revenind acasă, a verificat cele 60 de bilete loto jucate în perioada 15.01 – 21.01.2001, pentru tragerea loto 6/49 din 21.01.2001, pretinzând că se află în posesia biletului ieșit câștigător în valoare de 1 milion de dolari pe care l-a jucat la Agenția Loto – Prono din (…) în cursul zilei de 16.01.2001. După scurt timp a coborât iar în fața blocului, unde s-a întâlnit cu cei doi angajați ai săi, martorii S.M. și C.G., cărora le-a arătat biletul câștigător de la o distanță de o jumătate de metru, fără să le permită să pună mâna pe el, aceștia observând că unele numere erau încercuite, fără a reține care și cu ce culoare era completat biletul. (…) Reîntors la domiciliu, Stelian Ogică l-a rugat pe martorul C.G. să verifice dacă numerele câștigătoare publicate în ziarul Evenimentul Zilei sunt identice cu cele pe care i le citea de pe biletul loto, fapt confirmat de acesta, însă nici un moment nu i s-a solicitat să confrunte matricea existentă în partea dreaptă a biletului”, se precizează în motivarea instanței de judecată.
”Milionarul” contactează Loteria Română, redacțiile de ziare și posturile TV
Stelian Ogică a luat legătura cu Compania Națională Loteria Română, stând de vorbă cu centralista, căreia i-a comunicat că este câștigătorul premiului de 1 milion de dolari, aceasta făcându-i legătura la Serviciul Comercial, cu martorul M.D. Acesta din urmă i-a cerut lui Ogică anumite informații pentru a se convinge că acesta este posesorul biletului și l-a rugat să se prezinte abia a doua zi la sediul instituției în vederea omologării biletului și validării câștigului, din cauză că programul cu publicul se încheia la ora 14.00.
Ogică și-a chemat frații la București – care locuiau în județul Giurgiu -, fără să le spună, însă, motivul, apoi a sunat la Pro TV și la Evenimentul Zilei, declarând că este fericitul posesor al biletului de 1 milion de dolari.
Martorii cărora Stelian Ogică le-a arătat biletul au văzut numerele încercuite, însă – potrivit anchetatorilor – nu au văzut… data pentru care au fost jucate. Între timp, ”norocosul” a continuat să sune la diferite redacții de ziare și posturi de televiziune, transmițând că este câștigătorul marelui premiu și promițând că va acorda o serie de interviuri.
Ulterior, Stelian Ogică și frații săi au intenționat să meargă la redacția Pro TV sau la Evenimentul Zilei pentru ca proaspătul milionar să ofere interviuri, numai că evenimentele au avut o cu totul altă desfășurare, de-a dreptul halucinantă.
Ogică, plângere la Secția 15 Poliție: ”Am fost tâlhărit în scara blocului, mi-au furat biletul de 1 milion de dolari”
Efervescent, Stelian Ogică a promis martorilor prezenți în fața blocului său că ”le va face cinste” numai că, în timp ce aștepta un taxi, și-a dat seama că a uitat în casă telefonul mobil. S-a întors pentru a-l recupera, iar din acest moment scenariul a intrat într-o nouă fază.
După câteva minute, Ogică a fost descoperit în scara blocului, lovit și plin de sânge. Un martor – P.G. – l-a ajutat să se ridice, dându-i și telefonul mobil care căzuse din buzunar, iar ”milionarul” i-a spus că a fost tâlhărit de două persoane, un bărbat și o femeie.
Stelian Ogică s-a urcat, împreună cu unul dintre frații săi, în taxi, numai că destinația a fost alta – Secția 15 Poliție, acolo unde a depus o plângere din care reieșea că a fost deposedat de 60 de bilele LOTO (printre acestea aflându-se și biletul de 1 milion de dolari”.
”S-a urcat în taxi cu fratele lui și împreună s-au dus la Secția 15 Poliție. Aici inculpatul a depus plângere, declarând că a fost tâlhărit în scara blocului în care locuia de un bărbat robust, înalt de 1,80-1,85 m, în greutate de 80 kg, în vârstă de 30-35 ani, îmbrăcat cu o scurtă de culoare închisă și având o șapcă de aceeași nuanță pe cap, care era însoțit de o tânără de 25-30 ani, suplă, cu părul blond – roșcat, îmbrăcată într-o haină de piele, fiind deposedat de 60 bilete loto, printre care se găsea și cel câștigător, fără să precizeze numele acestora sau că i-ar cunoaște”.
A doua zi, la primele ore ale dimineții, Stelian Ogică a mers și la INML, declarând că a fost victima unei agresiuni, iar medicii i-au eliberat un certificat medico-legal din care a reieșit că ”a suferit leziuni produse prin lovire cu corp dur, ce pot necesita pentru vindecare 2-3 zile de îngrijiri medicale și pot data din seara zilei de 23.01.2001”.
Apare un alt ”milionar”, subofițerul SPP Constantin Murariu
Până pe data de 29 ianuarie 2001, Stelian Ogică a continuat să susțină că el este câștigătorul marelui premiu de 1 milion de dolari, iar la Loteria Română nu a apărut nimeni care să revendice respectivul premiu impresionant. Dar…
În urma cercetărilor efectuate în acest dosar, anchetatorii au stabilit că – în aceeași zi în care Stelian Ogică a început să declare că este posesorul biletului câștigător – a apărut un alt ”milionar-surpriză”. Subofițerul SPP Constantin Murariu și-ar fi verificat biletul LOTO, jucat pe data de 16 ianuarie și a constatat că este… câștigător la extragerea din 21.01.2001. Numai că a avut parte de o surpriză uriașă, premiul fiind revendicat de altcineva, potrivit informațiilor din mass-media, iar persoana în cauză – Stelian Ogică – susținea că a fost deposedată, în urma unei tâlhării, de biletul norocos.
Constantin Murariu și-a anunțat superiorul, iar apoi ”a comunicat organelor de poliție că este adevăratul câștigător, punând la dispoziția acestora biletul”.
”Însoțit de organele de poliție, s-a prezentat la sediul Loteriei Române, unde a declarat că este câștigătorul premiului de 1 milion de dolari, prezentând și biletul loto nr.xxxxx cod xxxxx, care a fost validat, sigilat și lăsat în custodie reprezentanților instituției Loteriei, până la clarificarea situației.
Astfel, în cursul lunii martie 2001, după ce Parchetul și Poliția Capitalei au comunicat că (n.red. – subofițerul SPP Constantin Murariu) nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, Loteria Română a dispus efectuarea plății premiului în contul acestuia, în conformitate cu art. 44 și 57 din Regulamentul de organizare”
Extras din motivarea instanței
Anchetatorii au ajuns la concluzia că plutonierul Constantin Murariu ar fi jucat, de mai multă vreme, aceeași combinație de cifre – ”01, 04, 10, 11, 37, 47, ce reprezentau ziua, luna, anul nașterii lui și al soției, anii prescurtați fiind inversați” -, acestea regăsindu-se și pe alte două bilete pe care Murariu le-a prezentat în timpul cercetărilor – pentru extragerile din 17.12.2000, respectiv 02.01.2001.
Într-un final, expertizele efectuate au stabilit – fiind analizate și două pixuri Atlas ale lui Murariu – că subofițerul SPP este ”adevăratul câștigător” al marelui premiu de 1 milion de dolari, rezultat pe care Stelian Ogică îl contestă, vehement, și astăzi.
Stelian Ogică: ”Au fost făcute presiuni psihice și fizice asupra mea, condițiile arestului au fost inumane”
În 2002, Judecătoria Sectorului 3 București l-a condamnat pe Stelian Stancu Ogică la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru ”tentativă la infracțiunea de înșelăciune”, achitându-l pentru infracțiunile de ”instigare la mărturie mincinoasă și fals în declarații”.
Stelian Ogică a făcut recurs, calea de atac fiindu-i admisă, în parte, astfel că pedeapsa i-a fost redusă la 2 ani de închisoare. Constatându-se că pedeapsa a fost executată, Stelian Ogică a fost pus în libertate. Dar acesta susține și azi că el este adevăratul câștigător al marelui premiu de 1 milion de dolari, acuzând – în continuare – că a fost deposedat, prin violență (pe data de 23.01.2001, orele 20.30), de biletul norocos care a făcut senzație la vremea respectivă.
Suplimentar, Stelian Ogică lansează și alte acuzații în cererea de revizuire pe care a făcut-o, iar GÂNDUL.RO le prezintă ÎN EXCLUSIVITATE:
- anumite dispoziții legale nu au fost respectate și nu au fost îndeplinite în timpul urmăririi și cercetării penale
- s-a întâlnit cu subofițerul SPP Constantin Murariu, cu toate că acesta a declarat, în repetate rânduri, că nu l-a văzut niciodată
- a fost primul care a descris cu maximă acuratețe biletul loto în cauză, modul în care a fost hașurat biletul și împrejurările în care l-a achiziționat
- numai adevăratul posesor al biletului loto era în măsură la acea vreme să descrie biletul loto, relevant fiind și faptul că declarația sa a fost dată anterior momentului în care biletul a fost făcut public
- a descris cu maximă acuratețe vârsta, înălțimea, fizionomia, greutatea și înfățișarea personală, atât a bărbatului, cât și a femeii (n.red. – cei care l-ar fi agresat în scara blocului), cei doi fiind prezentați într-o planșă foto în data zilei de 31.01.2001, împrejurare în care i-a indicat, lucru ascuns de autorități la acea vreme
- au fost făcute presiuni psihice și fizice asupra sa, cu toate că a fost permanent sincer la judecarea cauzei sale, sinceritatea sa fiind susținută și de un membru al echipei de anchetă, respectiv psihologul criminalist
- cercetarea penală împotriva lui Constantin Murariu nu a fost legală și temeinică, pronunțându-se prea ușor rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, soluția dată nefiindu-i comunicată și lui pentru a o putea ataca
- procurorul care a instrumentat cauza a ales să elimine o confruntare între el și Constantin Murariu
- deschiderea dosarului de urmărire penală împotriva lui Murariu și închiderea urgentă a acestuia, în aceeași zi, cu o soluție de neîncepere a urmăririi penale, fără o cercetare penală completă, fără o confruntare directă și fără o analiză de conexiune cu revizuentul, dar și fără audierea vreunui martor
- procesul-verbal întocmit nu a fost transcris integral
- la momentul primelor declarații există elemente de incertitudine datorate amneziei, stării de oboseală fizică și psihică, durerii provocate de loviturile în zona capului pe care le-a primit
- Constantin Murariu a părăsit Serviciul de Pază și Protecție SPP, a divorțat, devenind fugar și considerându-se, personal, vinovat de situația creată și apăsat de presiunea infracțiunii de tâlhărie comise
- condițiile arestului preventiv au fost inumane
Stelian Ogică mai precizează în cererea de revizuire că, în prezent, starea sa de sănătate este precară, fiindcă a contractat în penitenciar ”virusurile de hepatită B și D, cu care s-a infectat în urma unor intervenții chirurgicale vizând extragerea unor dinți și măsele afectate în urma UNOR LEZIUNI FOARTE PUTERNICE PRODUSE DE GARDIENII ANGAJAȚI AI SPITALULUI PENITENCIAR JILAVA (n.red. – sublinierea noastră); a încercat de două ori tratament cu interferon, tratamentul eșuând; este cert că infectarea cu virusurile de hepatită a avut loc în penitenciar”.
Decizia magistraților: ”Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul Ogică Stancu”
După mai multe amânări în cauză – în lunile iulie, septembrie și octombrie ale acestui an -, judecătorii au dat sentința în acest dosar, iar cererea de revizuire formulată de Stancu Stelian Ogică a fost… respinsă, potrivit informațiilor obținute, ÎN EXCLUSIVITATE, de GÂNDUL.RO.
Cererea de revizuire se soluționează în mai multe etape, prima dintre acestea fiind – potrivit art. 459 Cod de procedură penală – admiterea în principiu, etapă în care instanța verifică cererea de revizuire sub aspectul regularității sale, respectiv al ”îndeplinirii condițiilor în care poate fi exercitată, referitor la hotărârile ce pot fi atacate, cazurile ce o justifică, titularii cererii și termenul de introducere”.
”Această fază a admiterii în principiu privește examinarea admisibilității exercitării unui drept, iar nu o judecată asupra temeiniciei solicitării ce face obiectul exercitării acestui drept. Cum în etapa admiterii în principiu instanța nu se implică în niciun fel în verificarea fondului cauzei deduse judecății, soluția dată de această nu poate fi decât de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire în cazul în care ea nu se întemeiază pe vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 453 din Codul de procedură penală”
Extras din motivarea instanței
”Ora estimată: 08:30, Complet: CC 4 Penal. Tip soluție: Respins revizuire. Soluția pe scurt: În baza art. 459 alin.5 C.p.p.. raportat la art. 459 alin.3 C.p.p.. respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul OGICĂ STANCU (…) cu privire la Sentinţa penală nr.655/13.05.2002 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr.148/31.01.2003 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală.
În temeiul art. 275 alin.2 C.p.p. obligă pe revizuent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică”, au hotărât magistrații de la Judecătoria Sector 3 București.
Actualitate
Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă
Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de bani pe litru, în timp ce benzina a rămas aproape neschimbată la unii operatori. Dincolo de revenirea accizelor, prețurile nu sunt explicate doar de taxe sau de evoluția cotațiilor internaționale.
Carburanții s-au scumpit imediat după anularea reducerii accizelor. Foto AEI
Piața românească
se încadrează în cele trei scenarii analizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), însă
nivelul actual al prețurilor ridică întrebări privind
fiscalitatea, concurența și modul în care sunt formate prețurile
la pompă, a declarat pentru „Adevărul” expertul în energie Dumitru Chisăliță.
România nu depinde integral de petrolul din
import
Una dintre principalele concluzii ale studiului AEI este că
România nu este dependentă exclusiv de petrolul importat, așa cum
se afirmă adesea atunci când sunt justificate scumpirile
carburanților.
În cazul motorinei, aproximativ 16% este produsă din
țiței extras în România, iar restul de 84%
provine din țiței importat și rafinat în țară.
În cazul benzinei, ponderea producției interne este și mai
mare: 35% provine din țiței extras în România,
iar 65% din țiței importat și procesat în rafinăriile
românești.
Potrivit studiului AEI, această structură ar trebui să
funcționeze ca un amortizor în perioadele în care cotațiile
internaționale cresc puternic, deoarece o parte importantă din
materia primă nu este cumpărată la prețurile pieței
internaționale.
Prin urmare, susține AEI, prețurile carburanților nu ar trebui
să urmeze automat fiecare fluctuație a petrolului sau a produselor
petroliere tranzacționate pe piețele externe.
Trei scenarii arată cât ar trebui să coste
carburanții
Pornind de la costurile de extracție, rafinare, transport,
distribuție și comercializare, AEI a construit trei scenarii
privind prețurile teoretice ale carburanților.
Primul scenariu, bazat exclusiv pe costurile
efective și pe o marjă comercială de 10%, indică un preț mediu
de 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.
Al doilea scenariu ia în calcul faptul că între
momentul cumpărării țițeiului și vânzarea produsului finit
există un decalaj de aproximativ o lună. Folosind cotațiile
produselor petroliere de acum 30 de zile, rezultă un preț mediu de
9,01 lei/litru pentru motorină și 8,69
lei/litru pentru benzină.
Al treilea scenariu folosește cotațiile
internaționale actuale și conduce la un preț teoretic de 9,99
lei/litru pentru motorină și 8,88 lei/litru pentru
benzină.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, primul scenariu nu înseamnă
că toate companiile ar putea vinde la același preț.
„Fiecare lanț de benzinării are propria marjă de profit. La o
medie de 10%, pornind de la costurile reale de extracție, rafinare,
transport, distribuție și comercializare, ar trebui să avem un
preț mediu de circa 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.
Dar vorbim de o medie, pentru că Petrom are un cost mai mic
pentru că produce în România, în timp ce Socar are un preț mai
mare, pentru că produce în afară, iar dacă ar vinde cu 8,6
lei/litru ar fi pe pierdere.
Per total, benzinăriile din România se încadrează ca prețuri
în cele trei scenarii pe care le-am luat în calcul”, a declarat
Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Cum se compară teoria cu prețurile reale din
benzinării
Analiza AEI arată că, în ziua expirării măsurilor de criză,
OMV și MOL au majorat prețul motorinei la 9,60 lei/litru,
în timp ce Petrom a urcat la 9,54 lei/litru.
Din majorarea de 38 de bani aplicată de OMV și MOL, 36
de bani reprezintă revenirea accizei la nivelul anterior măsurilor
de criză, iar aproximativ 2 bani pot fi explicați
prin eliminarea plafonării adaosului comercial.
Petrom a aplicat o strategie diferită. Motorina s-a scumpit cu
numai 32 de bani, ceea ce înseamnă că societatea a absorbit
aproximativ patru bani din impactul fiscal.
În același timp, la momentul realizării studiului, Rompetrol și
Lukoil nu modificaseră încă prețurile față de ziua precedentă.
Potrivit AEI, aceste diferențe demonstrează că piața nu
reacționează uniform și că există spațiu comercial pentru
decizii diferite.
Motorina este cu peste un leu peste scenariul
bazat pe costurile efective
Comparația dintre cele trei scenarii și prețurile reale este
una dintre cele mai importante concluzii ale studiului.
Motorina comercializată la 9,54-9,60 lei/litru
este cu aproximativ 1,02 lei peste scenariul bazat pe
costurile efective și cu aproximativ 59 de bani
peste scenariul construit pe costurile de aprovizionare de acum o
lună.
Motorina ar putea costa 9,60 lei/litru la 1 iulie
În schimb, ea este foarte apropiată de scenariul maxim,
construit pe baza cotațiilor internaționale actuale.
Situația este diferită în cazul benzinei.
Prețurile de 8,62-8,68 lei/litru sunt cu numai
aproximativ 20 de bani peste scenariul bazat pe costurile efective și
chiar sub nivelurile rezultate din celelalte două scenarii.
Concluzia AEI este că piața motorinei reacționează mult mai
agresiv la evoluțiile externe decât piața benzinei.
De ce motorina se scumpește mai repede
Potrivit studiului, explicația nu ține doar de structura
aprovizionării, ci și de cerere.
Motorina este combustibilul folosit de transportul rutier,
agricultură, construcții și logistică, ceea ce înseamnă că
orice majorare se transmite rapid în costurile economiei și
ulterior în inflație.
Tocmai de aceea, susține AEI, diferența dintre costurile
teoretice și prețurile practicate ridică întrebări legitime
privind mecanismele concurențiale din piață.
Faptul că Petrom a absorbit o parte din impactul fiscal, iar alți
operatori au avut strategii diferite demonstrează că nu toate
scumpirile sunt inevitabile și că există spațiu pentru decizii
comerciale diferite.
Chisăliță: România are prețuri apropiate de
Vestul Europei, deși produce petrol
Președintele AEI atrage atenția asupra unui paradox.
Deși România este al doilea mare producător de țiței din
Uniunea Europeană, prețurile carburanților sunt apropiate de cele
din statele vest-europene și peste nivelurile din multe țări din
regiune.
„Prețurile din România se aliniază mai mult țărilor din
Vestul Europei, ceea ce nu e normal și ar fi trebuit să avem
prețuri similare țărilor vecine precum Bulgaria și Ungaria”, a
declarat Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Potrivit datelor analizate de AEI, motorina costă aproximativ
1,85 euro/litru în România, față de 1,588
euro în Bulgaria, 1,603 euro în Polonia,
1,579 euro în Slovacia, 1,661 euro în
Cehia și 1,774 euro în Ungaria.
În schimb, România se apropie de state precum Austria, Franța
sau Belgia, deși dispune de o producție internă importantă de
țiței.
Carburanții, mai scumpi chiar și cu acciza redusă. De ce plafonarea nu a ajutat șoferii. Economist: „Singurul efect a fost eliminarea unor jucători din piață”
„Nu e normal, asta nu e concurență”
Chisăliță spune că reacția aproape simultană a marilor
companii după expirarea măsurilor de criză ridică semne de
întrebare privind concurența.
„Miercuri dimineață, primul lanț de benzinării care a
scumpit motorina a fost Petrom, urmat îndeaproape de OMV, Rompetrol
și Lukoil.
Nu e normal, asta nu e concurență”, a declarat expertul pentru
„Adevărul”.
În opinia sa, faptul că operatorii pot adopta politici
comerciale diferite arată că prețurile nu sunt dictate exclusiv de
taxe sau de cotațiile internaționale.
„Prețurile reflectă o realitate care se regăsește în cele
trei scenarii, dar ridică și semne de întrebare legate de taxarea
din România, legate de concurență și legate de modul de formare a
prețurilor”, a adăugat acesta.
Ce măsuri ar putea stabiliza piața
În opinia președintelui AEI, stabilizarea prețurilor nu depinde
doar de evoluția pieței internaționale.
Acesta consideră că sunt necesare trei direcții de acțiune:
Actualitate
Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”
Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie să se pregătească din timp de pace pentru un astfel de scenariu. Acesta este principalul mesaj transmis la conferința „The Road to Ankara. Eastern Flank Priorities”, organizată la București de Centrul Agora pentru Democrație, unde oficiali NATO, decidenți politici și experți militari au avertizat că războiul din Ucraina schimbă fundamental modul în care statele își construiesc apărarea.
Exercițiu de tragere organizat de NATO. FOTO: Ministerul Apărării
Generalul-maior Adrian Ciolponea, reprezentant în Europa al Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT REPEUR) și totodată românul cu cea mai înaltă funcție în cadrul NATO, a arătat că provocarea Alianței nu mai este doar creșterea bugetelor pentru apărare, ci transformarea acestor fonduri în capabilități reale. El a vorbit și despre programele Alianței dedicate dezvoltării tehnologiilor pentru drone și sisteme anti-dronă, inclusiv inițiativa LCI-X, în cadrul căreia sunt testate noi tehnologii în poligoane din România, Finlanda, Lituania și Olanda. Generalul a explicat cât de rapid evoluează acest domeniu, subliniind că armatele trebuie să se adapteze într-un ritm fără precedent.
„Trebuie spus că dronele nu mai sunt o tehnologie marginală. Ele acoperă un spectru larg de misiuni, de la cercetare și recunoaștere până la atac, război electronic și lovituri de precizie. De asemenea, sunt utilizate în domenii care anterior nu erau asociate cu acest tip de platforme, inclusiv comunicare, retransmisie de semnal sau suport pentru conștientizarea situațională în timp real. În prezent, vorbim despre aproximativ zece tipuri principale de misiuni pe care dronele le pot executa, un lucru care acum câțiva ani nu era posibil. Mai mult, volumul de utilizare crește exponențial. Se estimează că, în Ucraina, numărul dronelor ar putea ajunge la aproximativ 80 de milioane până în 2027, iar Federația Rusă încearcă să țină pasul cu acest ritm, în ciuda constrângerilor de cost și producție”, a afirmat generalul NATO.
Potrivit generalului Ciolponea, peste 228 de companii europene activează deja în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă, însă doar aproximativ 10% reușesc să dezvolte soluții integrate care să acopere întregul lanț operațional, de la detectare și identificare până la neutralizare.
„Primul avantaj major al dronelor este costul redus și capacitatea de a fi utilizate în număr mare împotriva unei ținte. Al doilea este ritmul rapid de evoluție. Dronele se schimbă constant, atât din punct de vedere software, cât și hardware, ceea ce produce o transformare mult mai rapidă decât în cazul sistemelor militare tradiționale. Avem o schimbare de paradigmă: nu mai vorbim despre cicluri lungi de utilizare a unui sistem de armament, ci despre evoluții rapide, iterative, în care designul și software-ul devin decisive. Acest lucru face ca adaptarea să fie esențială. În acest context, aproximativ 228 de companii europene activează în domeniul dronelor și contradrone, însă doar o mică parte dintre acestea, aproximativ 10%, dezvoltă sisteme complete, integrate, capabile să includă detecție, clasificare, urmărire și neutralizare, fie prin mijloace cinetice, fie non-cinetice, integrate în sisteme coerente de comandă și control. În paralel, ACT a dezvoltat și un studiu important împreună cu industria și mediul academic, denumit FNX, un studiu privind creșterea stabilității și eficienței operaționale. Acesta analizează 20 de categorii de capabilități și evaluează integrarea sistemelor autonome și semi-autonome în forțele armate”, a explicat generalul NATO.
„Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară”
Cel mai puternic avertisment al generalului a vizat capacitatea NATO de a răspunde unui atac masiv cu drone. În opinia sa, Alianța nu dispune încă de doctrine și structuri adaptate unui asemenea tip de conflict.
„Dar pe timp de război, și mai ales pe timpul unui război viitor, se schimbă total situația, iar forțele și populația trebuie pregătite pentru războiul viitorului, care include sisteme autonome performante, care acționează în roi. Și pentru asta nu mai există la ora actuală o doctrină foarte clară, sau nu avem concepte și structuri distincte care să ne permită să luptăm contra unui atac masiv al dronelor. Gândiți-vă că, în Ucraina, la ora actuală, forțele ucrainene doboară undeva la 600-700 de drone pe seară. Un astfel de volum, pentru că acum ne impactează orice forță NATO, fără o pregătire corespunzătoare, nu am face față unui astfel de atac”, a explicat Adrian Ciolponea.
Generalul a precizat că Ucraina reușește în prezent să intercepteze aproximativ 90% dintre dronele lansate de Rusia, însă a subliniat că inclusiv stabilirea zonelor în care acestea trebuie interceptate reprezintă încă o problemă asupra căreia statele NATO trebuie să ajungă la o poziție comună.
Ambasadorul SUA la București: România are un rol strategic în Marea Neagră și a contribuit la evitarea unei crize alimentare globale
Lavinia Teodorescu: Lipsa sistemelor de supraveghere este principala vulnerabilitate
Lavinia Teodorescu, expert în cadrul Statului Major Militar Internațional al NATO și absolventă a Universității Harvard, a arătat că una dintre cele mai mari vulnerabilități ale flancului estic este lipsa unor capacități suficiente de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR).
„Când un incident cu drone are loc, reacția imediată este adesea aceea că nu a fost detectat la timp. Iar motivul pentru care nu l-am detectat, sau nu suficient de devreme, ține de lipsa unor capacități adecvate de intelligence, surveillance and reconnaissance, ISR. Multe dintre dronele moderne sunt ele însele platforme foarte capabile de recunoaștere, ceea ce complică suplimentar situația. De aceea, una dintre prioritățile flancului estic ar trebui să fie investiția în capacități ISR și în modalități mai eficiente de colectare a informațiilor, astfel încât să nu depindem exclusiv de resurse externe”, a explicat Lavinia Teodorescu,
Ea a atras atenția și asupra unui paradox al apărării moderne. România dispune de sisteme performante pentru apărarea aeriană la mare altitudine, însă rămâne vulnerabilă în fața dronelor ieftine, care zboară la joasă înălțime și sunt folosite pe scară largă în Ucraina.
Un alt subiect abordat de Lavinia Teodorescu a fost controlul infrastructurii critice europene și dependența de tehnologii și componente produse în state care nu împărtășesc interesele strategice ale NATO.
„Suntem cu toții conștienți că porturi, aeroporturi, infrastructuri critice și chiar infrastructuri digitale din Europa sunt deținute sau dezvoltate de actori din state care nu sunt aliniate complet cu direcțiile noastre strategice. Acest lucru poate limita capacitatea noastră de a acționa independent din punct de vedere strategic. De aceea, este esențial să păstrăm controlul asupra infrastructurii critice, atât fizice, cât și digitale. Iar zona digitală este, în prezent, una dintre cele mai expuse”, a subliniat experta.
De asemenea, Lavinia Teodorescu a atras atenția asupra problemelor de mobilitate militară din regiune, arătând că numeroase drumuri și poduri nu respectă standardele NATO pentru transportul echipamentelor grele.
„Peste 70% dintre victimele din Ucraina sunt provocate de drone”
Președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu, a subliniat că războiul din Ucraina demonstrează fără echivoc rolul decisiv pe care dronele îl au pe câmpul de luptă.
„Datele din Ucraina arată foarte clar că un procent extrem de mare din victime este cauzat de utilizarea dronelor. În funcție de perioadă, vorbim de variații între 70 și 90%, ceea ce confirmă că, dincolo de discursurile strategice, realitatea de pe teren este dominată de aceste tehnologii. Comunicarea prin sateliți pe orbită joasă schimbă, la rândul ei, infrastructura de comunicații. Este o transformare profundă, care afectează atât modul în care societățile civile comunică, cât și modul în care forțele armate își asigură reziliența și protecția. Din acest punct de vedere, schimbarea nu este incrementală, ci structurală”, a transmis Pavel Popescu, președintele ANCOM.
7 riscuri majore pentru România
Prioritățile României pentru Summitul de la Ankara
Simona Cojocaru, director al Direcției Politici de Apărare din Ministerul Apărării, a prezentat principalele teme aflate pe agenda viitorului summit NATO de la Ankara.
Potrivit acesteia, prioritățile Alianței sunt consolidarea posturii de apărare și descurajare, menținerea angajamentelor privind cheltuielile pentru apărare, dezvoltarea industriei de apărare și continuarea sprijinului acordat Ucrainei prin Ukraine Defense Contact Group.
Oficialul MApN a subliniat că România resimte deja efectele războiului de la graniță, inclusiv în regiunea Mării Negre, și că lecțiile învățate din Ucraina trebuie integrate rapid în planificarea militară a Alianței.
„Obiectivele României sunt aliniate acestor patru mari priorități, au fost reconfirmate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar România își asumă rolul de aliat responsabil, cu îndeplinirea angajamentelor asumate. Ne-am propus să evidențiem progresele privind angajamentele financiare, valorificarea inițiativelor din industria de apărare, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova și, nu în ultimul rând, susținerea fermă a necesității ca NATO să mențină o postură consolidată pe flancul estic și pe teritoriul național, mai ales în contextul incidentelor cu drone din ultimele luni”, a explicat Simona Cojocaru.
Actualitate
Bacalaureat 2026. Elevii dau miercuri proba la Matematică sau Istorie, cu o zi mai târziu față de calendarul inițial
Examenul de Bacalaureat 2026 continuă miercuri cu proba scrisă obligatorie a profilului, amânată din cauza caniculei. Elevii de la Real susțin examenul la Matematică, iar cei de la Uman susțin examenul la Istorie. Candidații sunt așteptați în centrele de examen cu actele de identitate și instrumentele de scris necesare, într-o zi în care termometrele vor indica din nou temperaturi ridicate. Proba începe la ora 9:00 în toate centrele de examen, iar accesul în săli este permis până la ora 8:30.
Bacalaureat 2026. Examenul continuă cu proba scrisă obligatorie a profilului. FOTO: Unsplash
Pentru a participa la probele scrise, elevii trebuie să aibă asupra lor un act de identitate valabil, care este verificat la intrare. Sunt acceptate cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau pașaportul, în cazuri speciale.
Fără un document valabil, candidatul nu poate intra în sala de examen. În ceea ce privește materialele de scris, regulile sunt stricte: elevii pot folosi doar pix cu pastă albastră, creion, radieră și riglă transparentă, iar redactarea lucrărilor se face exclusiv cu cerneală albastră.
Obiectele interzise: telefoane, ghiozdane și materiale ajutătoare
Regulile
de organizare a Bacalaureatului interzic categoric introducerea în sala
de examen a oricăror obiecte care nu sunt strict necesare. Astfel,
ghiozdanele, rucsacurile, gențile și poșetele trebuie lăsate în sala de
depozitare amenajată special, iar refuzul depozitării atrage
neacceptarea în examen. De asemenea, sunt interzise telefoanele mobile,
căștile audio, dispozitivele tip IoT și orice alte mijloace electronice
care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. Materialele
ajutătoare precum manuale, notițe, fițuici, dicționare sau calculatoare
sunt la fel de interzise, la fel ca orice formă de comunicare între
candidați, copiere sau schimb de informații.
Încălcarea regulilor este considerată tentativă de fraudă și atrage sancțiuni severe. Candidații prinși cu obiecte interzise, chiar dacă nu le folosesc, sunt eliminați din examen, iar notele obținute la probele promovate anterior eliminării, inclusiv cele de la probele de competențe, nu le mai sunt recunoscute. Mai mult, aceștia nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului, excepție făcând sesiunea specială. Înainte de începerea probei, asistenții prezintă candidaților regulile, iar aceștia semnează un proces-verbal prin care confirmă că le-au luat la cunoștință.
Toate sălile de examen sunt monitorizate audio-video, iar candidații care doresc să părăsească sala înainte de expirarea timpului pot preda lucrarea, dar nu primesc subiectele înapoi. La finalul probei, toate lucrările sunt evaluate de profesori conform baremelor oficiale. De asemenea, orice comportament care perturbă desfășurarea normală a examenului sau nerespectarea instrucțiunilor supraveghetorilor poate duce la eliminare, indiferent de circumstanțe.
Structura probelor scrise la Bacalaureat 2026
Examenul
național de bacalaureat din sesiunea iunie-iulie 2026 include patru
probe scrise, fiecare cu o pondere specifică în media finală.
Proba E.a –
Limba și literatura română – este obligatorie pentru toți candidații,
indiferent de profil sau specializare.
Proba E.b – Limba și literatura
maternă – se adresează doar elevilor care au urmat cursurile liceale în
limba maternă.
Proba E.c – proba obligatorie a profilului – constă în
Matematică pentru elevii de la mate-info, științe ale naturii, filiera
tehnologică sau profilul pedagogic, și Istorie pentru cei de la filiera
teoretică, profil umanist sau filiera vocațională.
În final, proba E.d –
proba la alegere a profilului și specializării – poate fi susținută la
discipline precum fizică, chimie, biologie, informatică, geografie,
logică, psihologie, economie, sociologie sau filosofie.
Calendarul complet al Bacalaureatului 2026
Primele
două probe scrise au avut loc pe 29 iunie (Limba și literatura română)
și 1 iulie (proba obligatorie a profilului).
Proba la alegere a
profilului și specializării este programată pentru 2 iulie, iar proba la
Limba și literatura maternă pentru 3 iulie.
Rezultatele inițiale vor fi
afișate pe 7 iulie, până la ora 12:00, iar vizualizarea lucrărilor și
depunerea contestațiilor se va face în aceeași zi, între orele 14:00 și
18:00, precum și în zilele de 8 și 9 iulie.
Contestațiile se
soluționează în perioada 9-10 iulie, iar rezultatele finale vor fi
publicate pe 13 iulie.
Elevii care obțin cel puțin nota 5 la fiecare
probă scrisă și media generală 6 sunt declarați „reușiți”, iar cei care
nu îndeplinesc aceste condiții sunt declarați „respinși”, cu excepția
cazurilor de eliminare din examen pentru fraudă.
Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă
Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de...
Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”
Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie...
Bacalaureat 2026. Elevii dau miercuri proba la Matematică sau Istorie, cu o zi mai târziu față de calendarul inițial
Examenul de Bacalaureat 2026 continuă miercuri cu proba scrisă obligatorie a profilului, amânată din cauza caniculei. Elevii de la Real...
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, 30 iunie, de ce, de această dată, nu dorește să desemneze un candidat înainte...
Economia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii
Pentru un angajat dintr-un oraș mic, un beneficiu este cu adevărat util doar dacă îl poate folosi aproape de casă...
Olanda, eliminată de la Mondial! Maroc s-a calificat în optimi după ce a produs șocul la penalty-uri. Ratări incredibile
Maroc a produs o nouă surpriză la Cupa Mondială 2026 și a eliminat Olanda în optimi, după o victorie dramatică la loviturile...
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”
O imagine cu patru cuburi de gheață vândute cu aproape cinci dolari într-un supermarket a devenit virală pe internet, adunând...
-
Actualitateacum 2 zileDe ce să alegi un cămin monobloc pentru canalizare exterioară la casa ta: montaj rapid și etanșeitate crescută
-
Comunicateacum 2 zileTRICIA CONSULTING SRL anunţă finalizarea implementarii proiectului „Digitalizareasocietatii TRICIA CONSULTING SRL”
-
Breakingacum 2 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum o ziMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 15 oreAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Actualitateacum 2 zile
Un tânăr încătușat a bătut doi polițiști care încercau să aplaneze un scandal. Un agent s-a ales cu un cap în gură
-
Actualitateacum 2 zile
Trupul actriței Gabriela Fleritt, descoperit sub dărâmături după cutremurele din Venezuela. Familia a sperat până în ultima clipă într-un miracol
-
Breakingacum 10 oreAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”