Actualitate
Alexandra Botez, maestră a Federației Internaționale de Șah, despre ”sportul minții” și noua realitate pandemică: ”În viață, mulți oameni fac o deschidere bună, iar apoi se poticnesc și nu descoperă strategia câștigătoare”
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” nu este doar un laitmotiv jurnalistic, ci o întreagă lume adusă mai aproape și descifrată sub ochii cititorului, o ”scenă” unde ”actorii” își prezintă realizările extraordinare. În același timp, ei și sunt oamenii deciși să își îndeplinească visele și să își transforme propriile speranțe în certitudini, oamenii care impresionează, de altfel, și dincolo de granițele României.
Alexandra și Andrea Botez sunt fiicele unor români care – în perioada regimului comunist – au plecat din România și au cerut azil politic în Statele Unite ale Americii. Ulterior, familia s-a mutat în Canada, iar viața și-a urmat cursul firesc, departe de meleagurile natale.
Tatăl fetelor, inginer și pasionat de șah, a dezvoltat această pasiune personală într-una comună, atât Alexandra (25 de ani), cât și Andrea (18 ani) îndrăgostindu-se, pur și simplu, de ”sportul minții”.
Iar de aici și până a performanță nu au mai fost decât câțiva pași. Familia a părăsit, apoi, Canada, mutându-se în Texas, șahul devenind – pentru Alexandra și Andrea – un mod de viață și o provocare permanentă.
Alexandra, absolventă Stanford și … prima femeie preşedintă a Clubului de şah
Alexandra Botez a învățat șahul la vârsta de 6 ani, chiar sub îndrumarea tatălui său. Iar interacțiunea permanentă cu piesele albe și negre, pe tabla caroiată, s-a dovedit a fi o alegere senzațională și, practic, i-a schimbat viața.
Înainte de a împlini 15 ani, Alexandra Botez câștigase deja turneul național de fete din SUA și acesta a fost doar începutul unui drum cu rezultate excepționale.
A primit, apoi, titlul de Maestră din partea Federaţiei Internaţionale de Şah, a urmat cursurile Universității Stanford (Relații Internaționale) – devenind… prima femeie preşedintă a Clubului de şah – , iar prestigioasa publicație The News York Times a comparat succesul său cu cel al serialului “The Queen’s Gambit”, difuzat pe Netflix. Mai mult, Alexandra Botez a făcut parte din echipa feminină olimpică de la șah a Canadei.
Alexandra Botez: ”Anul acesta am organizat live-uri săptămânale în beneficiul inițiativelor de șah ale femeilor”
Pandemia de coronavirus a impus o cu totul altă realitate, dar Alexandra și Andrea Botez au reușit să se adapteze ”din mers”. Șahul promovat în mediul online s-a dovedit a fi o etapă care a făcut ca interacțiunea dintre cele două surori și admiratorii lor să nu fie întreruptă.
”Anul acesta, am organizat live-uri săptămânale în beneficiul inițiativelor de șah ale femeilor. Și asta deoarece majoritatea dintre noi suntem blocați acasă, auto-izolați din cauza pandemiei”, a scris Alexandra Botez pe pagina sa de socializare.
”Una dintre cele mai frecvente întrebări care mi se pune este ”cum mă perfecționez la șah?” În mod normal, urmăresc esențialul și totul depinde de poziționarea în și de cât timp ești dispus să dedici șahului. Finalurile de partidă trebuie urmărite cu mare atenție și este utilă la toate nivelurile. O mulțime de antrenori de top au spus că mulți jucători prea mult timp concentrându-se pe deschideri, în loc de jocuri finale… Șahul seamănă cu viața. În viață, mulți oameni fac o deschidere bună, iar apoi se poticnesc și nu descoperă strategia câștigătoare. Se blochează. O strategie utilă este încercarea de a afla ce poziții viitoare de final sunt bune. Un final poate părea previzibil, dar acest aspect poate fi înșelător”, mai spune Alexandra Botez, șahista cu origini românești care trăiește – cu emoție maximă, așa cum se poate vedea în imaginile de mai joc – orice partidă.
Cele două surori, intervievate de BBC Radio 1
Pandemia de coronavirus le-a determinat pe Alexandra și Andreea să facă un pas… online, în 2019, iar acum au nu mai puțin de 460.000 de următori pe platforma de jocuri online Twitch, transmițând – live – meciuri de șah.
”Șahul a explodat pe Twitch și am fost unul dintre cei mai buni streameri. Îmi amintesc că eram atât de emoționată, încât nu puteam să dorm. Aveam atât de multă adrenalină”, își amintește Alexandra Botez.
Inițial, Alexandra și Andrea nu au avut un ”plan de rezervă” – atunci când au început să transmită meciuri de șah, live, și pe chess.com, însă hotărârea a fost determinată.
„Eram hotărâtă să-l fac (n.re. – planul) să funcționeze”, spune Alexandra.
Pe lângă jocurile live, Alexandra Botez postează şi conţinut personal, alături de sora ei, Andrea, ea însăşi un jucător de șaf foarte talentat, având în CV câteva competiţii naţionale şi premii în bani câştigate. Alexandra are peste 210.000 de urmăritori pe Instagram, iar Andrea are peste 110.000.
La sfârşitul lunii noiembrie, Alexandra şi sora ei au fost intervievate de BBC Radio 1 despre comunitatea de şah online şi despre modul în care percep – jucătoare de șah fiind – drama ”The Queen’s Gambit”.
”Aceasta este cea mai bună interpretare a șahului pe ecranul televizorului”, consideră Alexandra Botez.
Pe Twitch, șahul a cunoscut o popularitate crescândă, iar Alexandra și Andrea Botez au mai făcut un pas. Canalul YouTube al celor două frumoase și talentate surori – BotezLive – s-a dovedit a fi, încă de la început, o altă ”mutare” câștigătoare, având acum aproape 200.000 de abonați.
Actualitate
Gigantul Carrefour îşi vânde operaţiunile din România fraților Pavăl, proprietarii Dedeman. Tranzacție de 823 milioane de euro
Carrefour a anunțat joi, pe Bursa franceză Euronext, că a intrat în negocieri exclusive cu Paval Holding pentru vânzarea tuturor activităților sale din România, tranzacția fiind evaluată la 823 milioane de euro.
FOTO Shutterstock
Potrivit comunicatului oficial, această decizie face parte din analiza strategică pe care Carrefour a demarat-o la începutul anului 2025.
„Această operaţiune face parte din analiza strategică iniţiată de Carrefour la începutul anului 2025. Paval Holding este vehiculul de investiţii al familiei Paval, antreprenori români de top şi proprietarii Dedeman, liderul naţional în domeniul bricolajului şi una dintre cele mai mari poveşti de succes antreprenorial din ţară”, se arată în comunicatul grupului francez, scrie Ziarul Financiar.
Carrefour operează în România o rețea de 478 de magazine, incluzând 55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 magazine de proximitate și 30 de magazine discount.
Vânzarea Carrefour România ar urma să fie finalizată în a doua jumătate a anului 2026.
În primele nouă luni ale anului 2025, Carrefour România a înregistrat vânzări de 2,29 miliarde de euro, în creștere cu 1,9% în termeni comparabili față de perioada similară din 2024.
Compania și-a menținut poziția solidă pe piață prin oferte și politici adaptate contextului economic și a continuat programul de reduceri pe termen lung, care include până la 2.000 de articole la preț redus, consolidându-și astfel poziția de partener de încredere pentru clienți.
Adrian Pavăl și Dragoș Pavăl, proprietarii Dedeman, dețin afaceri în numeroase domenii, fiind acționari în peste 100 de firme. Averea lor era estimată la finalul anului trecut la peste 3,4 miliarde de dolari, conform ediției Forbes din SUA.
În 2024, afacerile lor au generat venituri totale de 20,04 miliarde de lei. Forbes a evaluat averea personală a lui Dragoș Pavăl la 2 miliarde de dolari, iar a lui Adrian Pavăl la 1,4 miliarde de dolari, totalizând 3,4 miliarde de dolari, ceea ce îi plasează înaintea lui Daniel Dineș, care are o avere estimată la 2,7 miliarde de dolari.
abonează-te la ZF e-paperCaută doar în titlu
Cele mai citite ştiri ultimele 24 ore ultimele 7 zile ultimele 30 zile
- Sorin Pâslaru, ZF: PIB-ul României va trece în 2026 de o bornă istorică: 400 mld. euro. A fost nevoie de 12 ani să treacă de la 100 mld. euro la 200 mld. euro, de 5 ani să treacă de la 200 mld. euro la 300 mld. euro, iar de la 300 mld. euro la 400 mld. euro a trecut în doar 3 ani. În 5-7 ani vom depăşi Austria
- Bursă. România, pe penultimul loc în Europa la activele nete pe cap de locuitor în fonduri de investiţii, cu 588 de euro, dar peste Bulgaria; marile economii ating valori de peste 30.000 de euro per capita. Piaţa locală a fondurilor de investiţii se află încă într-o fază timpurie de dezvoltare, cu active nete pe cap de locuitor mult sub cele din economiile europene mature
- Cutremur la o multinaţională prezentă şi în România: Tocmai a anunţat că va da afară 6.000 de persoane
- Bursă. Hidroelectrica, cea mai mare companie de stat din România, anunţă o scădere de 15% a producţiei nete de energie în 2025, în timp ce achiziţiile din piaţă au crescut cu 175%
- ZF Index Imobiliar ianuarie 2026. Preţul mediu cerut pentru un apartament vechi cu trei camere din Bucureşti a continuat să urce în ianuarie 2026. Piaţa revânzărilor de locuinţe a debutat în forţă în 2026, pe fondul dobânzilor ipotecare în scădere şi al cererii redirecţionate de la proiectele noi
Linkuri utile
Business Magazin
ZF Comunicate
ZF 27 de aniPrincipalele valuteBNR – ieri, 13:37
EUR
USD
Cine este moştenitoarea uneia dintre cele mai mari afaceri de familie din România, un imperiu de sute de milioane de euro şi mii de angajaţi?
Caută:
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TECU 87% DISCOUNT
Carrefour operează în România o rețea de 478 de magazine, incluzând 55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 magazine de proximitate și 30 de magazine discount. Vânzarea Carrefour România ar urma să fie finalizată în a doua jumătate a anului 2026.
În primele nouă luni ale anului 2025, Carrefour România a înregistrat vânzări de 2,29 miliarde de euro, în creștere cu 1,9% în termeni comparabili față de perioada similară din 2024.
Compania și-a menținut poziția solidă pe piață prin oferte și politici adaptate contextului economic și a continuat programul de reduceri pe termen lung, care include până la 2.000 de articole la preț redus, consolidându-și astfel poziția de partener de încredere pentru clienți.
Paval Holding este deținut de frații Pavăl, antreprenori români de top și proprietarii Dedeman, liderul național în bricolaj, recunoscuți drept una dintre cele mai mari povești de succes antreprenorial din România.
Adrian Pavăl și Dragoș Pavăl, proprietarii Dedeman, dețin afaceri în numeroase domenii, fiind acționari în peste 100 de firme. Averea lor era estimată la finalul anului trecut la peste 3,4 miliarde de dolari, conform ediției Forbes din SUA.
În 2024, afacerile lor au generat venituri totale de 20,04 miliarde de lei. Forbes a evaluat averea personală a lui Dragoș Pavăl la 2 miliarde de dolari, iar a lui Adrian Pavăl la 1,4 miliarde de dolari, totalizând 3,4 miliarde de dolari, ceea ce îi plasează înaintea lui Daniel Dineș, care are o avere estimată la 2,7 miliarde de dolari.
Actualitate
Costul ascuns al războiului lui Putin: o Rusie tot mai dependentă de China
Președintele rus Vladimir Putin a descris în repetate rânduri invazia pe scară largă a Ucrainei drept o luptă pentru „suveranitate”. Totuși, potrivit mai multor analiști, câștigurile teritoriale limitate obținute de Moscova din 2022 sunt umbrite de o consecință strategică majoră: dependența tot mai accentuată de China.
Președintele Chinei, Xi Jinping și omologul rus Vladimir Putin/FOTO:Getty Images
Deși Kremlinul promovase anterior o „orientare spre Est”, conflictul prelungit și sancțiunile occidentale au accelerat semnificativ apropierea de Beijing. Pe fondul restricțiilor economice impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană, Rusia a fost nevoită să își redirecționeze comerțul și finanțarea externă.
Dumitru Minzarari, lector în studii de securitate la Colegiul Baltic de Apărare din Estonia, a declarat pentru Kyiv Independent că Rusia riscă să intre într-un parteneriat asimetric cu China. „Rusia este atrasă într-o relație în care ar putea fi nevoită să facă concesii care îi afectează suveranitatea”, afirmă el, adăugând însă că, din perspectiva Kremlinului, riscurile imediate sunt considerate gestionabile.
China – principalul partener comercial
Din 2022, China a devenit principalul partener comercial al Rusiei. Potrivit datelor citate de Institutul vienez pentru Studii Economice Internaționale, aproximativ 30% din exporturile rusești și 35% din importuri sunt legate de China. Înainte de război, aceste procente erau considerabil mai mici.
În paralel, comerțul cu Europa s-a redus drastic, de la aproximativ jumătate din exporturile rusești la doar 8% la jumătatea anului 2025.
Moneda chineză, renminbi, a căpătat o pondere semnificativă în tranzacțiile externe ale Rusiei. Potrivit Centrului pentru Studii Estice (OSW) din Varșovia, în ianuarie 2024 aceasta reprezenta până la 40% din comerțul exterior al Rusiei, comparativ cu mai puțin de 2% înainte de invazie.
Energie și bunuri „cu dublă utilizare”
Majoritatea exporturilor rusești de hidrocarburi sunt direcționate în prezent către China, adesea la prețuri reduse. India a devenit, la rândul său, un cumpărător important, însă s-a dovedit vulnerabilă la presiuni externe, inclusiv din partea Statelor Unite.
În același timp, economia rusă, puternic dependentă de exportul de materii prime, are nevoie de importuri de bunuri cu valoare adăugată mai mare din China. Printre acestea se numără echipamente industriale și produse tehnologice, inclusiv componente cu „dublă utilizare” — adică bunuri care pot avea atât aplicații civile, cât și militare.
Deși Beijingul se declară neutru în conflict, livrările de componente pentru drone sau alte echipamente tehnologice sunt considerate esențiale pentru susținerea efortului militar rus.
Cu toate acestea, China nu poate substitui integral tehnologia occidentală. Lipsa echipamentelor industriale avansate și a tehnologiilor specializate pentru sectorul petrolier și gazier reprezintă o provocare pentru Moscova. În plus, investițiile directe chineze nu au compensat pierderea capitalului occidental.
Presiuni asupra economiei ruse
Costurile războiului sunt considerabile. Potrivit estimărilor, cheltuielile militare ale Rusiei au atins 13,5 trilioane de ruble în 2025 — echivalentul a peste 6% din PIB — față de aproximativ 3–3,6 trilioane de ruble anual înainte de război.
Inflația persistentă a determinat Banca Centrală a Rusiei să majoreze rata dobânzii până la un nivel record de 21% în 2024, ulterior redus la 16%. Ratele ridicate ale dobânzilor și accesul limitat la finanțare externă au crescut costurile serviciului datoriei publice.
În decembrie, Rusia a emis pentru prima dată obligațiuni denominate în renminbi, în valoare de 20 de miliarde de yuani, urmând să înlocuiască treptat datoria în dolari și euro cu instrumente financiare în moneda chineză.
Interese divergente
În ciuda relației apropiate dintre liderii Vladimir Putin și Xi Jinping, interesele celor două state nu coincid întotdeauna. China își consolidează influența în Asia Centrală — o regiune considerată tradițional parte a sferei de influență ruse.
De asemenea, proiecte energetice majore, precum gazoductul „Power of Siberia 2”, sunt încă în fază de negocieri, fără o confirmare publică definitivă din partea Beijingului.
În plus, sancțiunile occidentale suplimentare, inclusiv măsuri coordonate împotriva unor mari companii petroliere rusești, au afectat exporturile. Unele companii chineze au suspendat temporar achizițiile de petrol rusesc din cauza riscului de sancțiuni secundare.
O dependență în creștere
Deși Kremlinul nu dă semne că ar fi dispus să facă concesii majore în Ucraina, presiunile economice sunt tot mai vizibile. Pe măsură ce sancțiunile occidentale se intensifică, iar veniturile din exporturile energetice sunt supuse unor noi constrângeri, Rusia pare să aibă tot mai puține alternative în afara consolidării relației cu China.
Pentru Moscova, miza declarată este suveranitatea. Însă evoluțiile economice sugerează că prețul războiului ar putea fi o dependență strategică tot mai profundă față de Beijing.
Actualitate
Prima zi la Berlin, minus 48 de ore până începe cu covor roșu cu tot
Deja o mare victorie pentru Bad Unicorn, distribuitorii premiați: Monica Felea și Ștefan Bradea, care au avut și au curajul să aducă producții rare și de valoare.
-
Actualitateacum 2 zileCe îi preocupă pe părinți când vine vorba despre învățarea englezei? Novakid răspunde curiozităților frecvente
-
Actualitateacum 2 zileCrimă incredibilă în Texas: o tânără de 23 de ani a fost împușcată de tatăl său după o ceartă legată de Donald Trump
-
Actualitateacum 2 zileCFD explicat simplu: cum funcționează, costuri și riscuri
-
Actualitateacum 2 zile„Remarcăm pentru a n-a oară impostura”. De ce refuză România să-și privatizeze marile companii de stat
-
Actualitateacum 2 zileStrategii prin care companiile își reduc costurile fără riscuri inutile
-
Actualitateacum 2 zileMituri despre „dinți ficși” și ce este posibil în realitate
-
Actualitateacum 2 zileRomân arestat în cazul exploziilor la bancomate din Austria. Cum a aruncat gruparea sa în aer ușa unui seif, chiar lângă un agent de securitate
-
Actualitateacum 3 zileDaniel Băluță, propunere în consiliul municipal. Apa caldă și căldura să fie plătite doar dacă sunt livrate la temperaturile stabilite în contract




