Actualitate
Strategia de digitalizare a educației din România: În programa școlară din clasele I-IV să fie introduse competențele digitale | Tinerii din România, pe ultimul loc în UE
Miniștrii Educației din ultimii 5 ani au vorbit despre digitalizarea educaţiei, însă nu s-a întâmplat nimic concret. O nouă întâlnire cu oficiali din minister, unde a fost discutată strategia de digitalizare, a avut loc astăzi.
Propunerea ministrului Educației: În curriculumul elevilor din clasele I-IV să fie introduse și competențele digitale
Ministerul Educației a lansat vineri în dezbatere publică, până în 15 februarie, Strategia de digitalizare a educației din România 2021-2027
„Competența digitală este inclusă la nivel gimnazial în acest moment, însă studiile realizate în această perioadă arată că este o mare nevoie de dezvoltare a acestor competențe de la nivelurile primar și preșcolar sau chiar din învățământul secundar, în zonele defavorizate. Astfel realizarea de programe de digitalizare timpurie, încă de la grădiniță de exemplu, ne-ar permite faptul ca în următorii câțiva ani să putem utiliza tehnologia atunci când susținem examenele naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a sau să introducem tehnologia atunci când se susțin testările PISA. Suntem printre puținele țări la acest moment care mai susținem testele PISA pe acele caiete de hârtie”, a spus subsecretaurul de stat în Ministerul Educației la prezentare.
Ministerul Educației propune ca în programa școlară din clasele I-IV să fie introduse și competențele digitale. Nu vor să introducă o materie de sine stătăoare, dar au menționat că este nevoie de o abordare transdisciplinară.
Pentru elevii de clasa a VIII-a, care susțin și proba de Evaluare Națională, cei de la Ministerul Educației se gândesc să existe și o probă de abilități digitale.
Cifrele oferite de Ministerul Educației dezvăluie o realitate tristă. Chiar dacă necesitatea implementării unor astfel de cursuri este argumentată bine pe hârtie, în viața reală lucrurile nu sunt roz.
Accesul la Internet și calculatoare/infrastructură și decalajul rural-urban, urban mare-urban mic este încă o problema critică la nviel național (cu toate acestea nu este elementul esențial pentru acest loc în clasamentul european).
În România, 400.000 de elevi din totalul de 3 milioane nu au acces la internet. Motiv pentru care țara noastră a rămas tot pe ultimul loc în UE, la capitolul dezvoltării capacităților digitale ale elevilor, necesare chiar cursurilor online din această perioadă.
„Aproximativ 400.000 de elevi la momentul acesta nu au acces la internet din 3 milioane. (…) Nu au acces acasă. Este vorba de comunitățile care nu au acces la momentul acesta la internet. Ne interesează fiecare elev în parte și un elev, dacă nu are, noi trebuie să susținem măsuri inclusiv pentru un elev. Nu putem să spunem că sunt puțini elevi și nu ar trebui să susținem niște măsuri pentru ei doar pentru că sunt mai puțini. Sper ca în doi ani, din discuțiile pe care le avem, în funcție și de prognoza pe care și Ministerul Comunicațiilor a făcut-o în doi ani vom avea internet în toate comunitățile”, a declarat Jean Badea.
Această problemă nu și-a găsit încă rezolvarea. Tabletele oferite de Guvern sunt insuficiente, în raport cu numărul elevilor care au nevoie de aparatură pentru a putea participa la cursuri.
Până acum au fost livrate aproximativ 190.000 de tablete, din totalul de 250.000 promis de autorități.
Tinerii din România, pe ultimul loc în UE la competențele digitale
După cum se poate vedea, România ocupă ultimul loc în clasament din perspectiva competentelor digitale, dar adevărata problemă constă în faptul că acest lucru se întâmplă în ciuda generosului cadru european dedicat ajutorării statelor membre.
Conform celor mai recente date, publicate de Eurostat pe 15 iulie 2020, tinerii europeni (16-24 ani) performează mai bine la capitolul competențe digitale decât populația generală – 80% vs. 56% (16-74 ani). Cu toate acestea decalajul digital între țările europene este încă vizibil. În topul clasamentului se află Croația (97%), urmată de Estonia, Lituania și Olanda (toate 93%), respectiv Grecia (92%). La finalul clasamentului se află România (56%), urmată de Bulgaria (58%), Italia (65%) și Ungaria (68%). Setul complet de date poate fi analizat aici: Eurostat.
Programa școlară – este una din problemele majore, dar nu atât din cauza metodelor, cât din cauza conținutului. Potrivit digitalcitzens, pachetul Microsoft e unul din cele mai mici subpuncte din tot arsenalul care compune conceptul de “Digital Skills”, nici măcar programarea nu este răspunsul la întreagă problema.
Programa românească este încă nealiniată la Cadrul European privind Competențele Digitale/Digital Competence Framework.
Adițional, din păcate, unii profesori încă mai consideră acest curs ca fiind doar relativ important, comparat cu alte discipline. Implicit, competențele digitale ar trebui să aibă și o componentă transversală, cu aplicabilitate în toate celelalte discipline, nu doar în cadrul unui curs de sine stătător.
Strategia de digitalizare a educaţiei din România va fi în consultare publică până în 15 februarie 2021. Banii necesari implementării strategiei ar putea veni din fonduri europene nerambursabile, iar în fiecare an vor fi prevăzuți în bugetul Ministerului Educației bani dedicați digitalizării.
Ținte asumate prin strategie, până în 2027:
- 90% din populația României alfabetizată digital
- 82% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani să fie formată pentru meserii emergente pentru inserția de succes pe piața muncii;
- toate unitățile de învățământ din România să fie dotate cu infrastructură și resurse tehnologice adaptate schimbărilor permanente.
Unde suntem acum:
- 15,3% rata de părăsire timpurie a școlii;
- 56% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 si 74 de ani au competente digitale reduse; (Eurostat 2020)
- 10% din populația României are abilități digitale superioare; (Eurostat 2019)
- locul 50 în rândul ţărilor care au participat la testele PISA (OECD, decembrie 2019)
- locul 27 în UE în ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale de către intreprinderi (DESI 2020)
- locul 11 la nivel european, conectivitate internet
- 1,2% din totalul femeilor încadrate în muncă sunt specialiste în domeniul TIC
- 37% dintre profesori se consideră utilizatori avansaţi ai noilor tehnologii, iar 53% se considera utilizatori de nivel mediu, dar nu neapărat utilizatori ai platformelor educaționale (Raport TALIS 2018)
- 50% din directorii de şcoli declară că procesul educational din şcolile lor este afectat de …dispozitive de tehnologie digitală insuficiente sau necorespunzătoare” (Raport TALIS 2018)
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 3 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 3 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum 2 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 3 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 3 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 3 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv




