UE și-a asigurat 300 de milioane de doze Pfizer în noiembrie anul trecut și a anunțat un acord preliminar pentru alte 300 de milioane de doze pe 8 ianuarie, sub rezerva discuțiilor despre condițiile noului contract. Un oficial implicat în discuții cu compania Pfizer a declarat că, în cadrul noului acord, statele UE au plasat deja comenzi pentru 200 de milioane de doze care urmează să fie livrate anul acesta, în timp ce discuțiile despre calendarul celorlalte 100 de milioane de doze sunt încă în curs de desfășurare.

Reamintesc faptul că în urmă cu o lună, Comisia Europeană a propus statelor-membre ale UE „să cumpere o cantitate suplimentară de 200 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 produs de BioNTech-Pfizer, cu opţiunea de a achiziţiona alte încă 100 de milioane de doze”, potrivit unui comunicat al CE.

„Acest lucru îi va permite UE să cumpere în total 600 de milioane de doze din acest vaccin, care este deja folosit pe teritoriul UE”, e subliniat în comunicat.

Executivul UE a fost puternic criticat în ultimele săptămâni după ce furnizorii de vaccinuri, inclusiv Pfizer, au anunțat întârzieri în livrări în primele trei luni ale anului. Alături de lideri ai UE, Comisia Europeană a devenit şi ea ţinta criticilor, cetăţenii europeni fiind nemulţumiţi de relativa încetineală cu care a demarat campania de vaccinare pentru cei 450 de milioane de locuitori ai blocului comunitar.

Recomandări prețioase

Statului român i s-a recomandat să aplice vaccinul de la AstraZeneca celor cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani. Acest lucru a fost confirmat pentru postul de televiziune B1 TV de către coordonatorul principal al acestei campanii, medicul Valeriu Gheorghiță.

Comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății și Agenției Naționale pentru Medicamente sunt foarte aproape să decidă în această săptămână lista întocmită în prealabil, în funcție de priorități, cu privire la grupele de vârstă care vor primi vaccinul AstraZeneca.

„Foarte probabil vaccinul AstraZeneca va avea această indicație pentru grupul de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani. În această săptămână, așa cum am anunțat, această decizie va fi luată după consultări cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății și Agenția Națională pentru Medicamente, ”a explicat domnul Gheorghiță.

Autoritățile sanitare din Franța, Germania și Austria au recomandat vaccinul celor cu vârsta sub 65 de ani, în timp ce Belgia și Italia l-au recomandat persoanelor mai mici de 55 de ani. Polonia a stabilit pragul la 60. 

România administrează concomitent vaccinul Pfizer BioNTech și va începe să-l utilizeze și pe cel al firmei americane Moderna, sosit în țară încă de pe data de 4 februarie.

„România ar trebui să primească un număr de 800.000 de doze de vaccin Astra Zeneca în această lună”, a mai spus medicul Gheorghiță.

România are deja lansată în prezent cea de-a doua fază a campaniei sale de vaccinare, vizând grupurile vulnerabile și cei care lucrează în zone esențiale. Până la 9 februarie, 629.176 de persoane au primit vaccinul Pfizer BioNTech: 470.150 prima doză și 153.026, de asemenea, a doua. Începând cu  data de 15 februarie, alte 180 de centre de vaccinare urmează să fie deschise în țară, a mai anunțat medicul român Gheorghiță.

Riscurile vaccinării 

Ceea ce frapează în prezent este părerea unanim acceptată că „ar fi normal să avem anumite reacții după vaccinare”. Cu alte cuvinte, din moment ce nu se poate vorbi de „eficiență totală”, odată cu inserarea acestor seruri ( indiferent de marcă), pot exista o serie de disfuncționalități care pot transpuse în fenomenul de înroșire a tegumentului, de umflături sau durere în jurul locului de injectare.

Oboseala, febra, cefaleea și durerile la nivelul membrelor sunt, de asemenea, neobișnuite în primele trei zile după vaccinare. Aceste „reacții normale la vaccin” sunt în opinia anumitor specialiști din sfera medicală de obicei ușoare și ar dispare după câteva zile.

În plus față de reacțiile tipice de vaccinare, au existat și cazuri individuale cu efecte secundare uneori severe după vaccinare, cum ar fi șocurile alergice, care au fost raportate în detaliu. Dar acestea, nu sunt deloc „cazuri izolate”.

În general, vaccinurile aprobate că ar fi sigure, conform Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), Administrației SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) și Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) prezintă anumite deficiențe.

Un document creat de FDA din luna octombrie 2020 a prezentat o listă lungă de efecte adverse grave ce au apărut în prezent după administrarea de vaccinuri de tip mARN:encefalomielita (inflamație a creierului și a măduvei spinării), encefalita, convulsii, narcolepsie, infarct miocardic,boli autoimune,trombocitopenie, complicații ale sarcinii și nedoritul deces.

Așa-numitele vaccinuri mARN – sunt diferite de vaccinurile stabilite deoadece nu conțin virusuri slăbite sau ucise. În schimb, acestea conțin doar un plan pentru o componentă a agentului patogen COVID-19. Altele sunt așa-numitele vaccinuri vectoriale care utilizează adenovirusuri inofensive (cum ar fi virușii reci care afectează doar cimpanzeii) ca transportatori pentru a introduce proteina de suprafață a SARS-CoV-2, proteina spike, și astfel declanșează răspunsul imun.

Câteva astfel de complicații au apărut deja la cei vaccinați.Conform unui comunicat al Agenției Reuters, o doctoriță de 32 de ani din Mexic a făcut encefalomielită după vaccinare, iar un doctor pe deplin apt, sănătos de 56 de ani din Florida a dezvoltat o trombocitopenie severă după vaccinare ce i-a provocat un accident cerebral hemoragic și automat decesul.

De asemenea, potrivit datelor furnizate de VAERS (Vaccine Adverse Event Reporting System) din SUA , până pe 5 februarie au fost raportate 324 de internări de urgență provocate de vaccinul Moderna și 1363 , de vaccinul Pfizer.

Fără epilog, fără (de) sfârșit

Noile vaccinuri bazate pe tehnologia mARN-pe care unii specialiști nu le consideră vaccinuri, ci mai degrabă agenți patogeni sintetici cu rol terapeutic-au ridicat și continuă să conteste eficacitatea din punct de vedere medical dar și juridic.Medical vorbind, protocoalele companiilor producătoare nu pot răspunde unor întrebări fundamentale:”Poate vaccinul să prevină cazurile grave de Covid?Oprește transmiterea virusului?Reduce mortalitatea?”

Din punct de vedere juridic, multă lume e pe deplin neliniștită din moment ce firmele producătoare au solicitat din partea autorităților de stat exonerare totală de răspunder pentru eventualele efecte adverse, de aceea orice persoană trebuie să semneze în prealabil o declarație pe proprie răspundere,  prin care își asumă eventualele riscuri.

În criza multiplă generată de acest virus ucigaș creat în laboratoarele chinezești, vaccinul salvator se dorește o soluție „sigură și eficientă” și îndeosebi „eliberatoare”, care să posede capacitatea de a readuce societatea la normal și să relanseze economia.Însă, atributul de „a fi sigur” nu e inclus în terminologia științifică și nici în cea jurnalistică, fiind mai degrabă un termen prezent și preluat din limbajul avocaților.Acest lucru cere acea experiență și fler în a discerne dacă ceea ce ni se părea fi „sigur” ar fi un fel de Omerta a informațiilor propagate de către Sistemul Mondial prin organismele sale oficiale precum Organizația Mondială a Sănătății.

Sursa foto: https:// google.com