Un locuitor din apropierea orașului Simferopol a ajuns la o benzinărie într-o după-amiază obișnuită de vară, sperând să alimenteze înainte de o călătorie programată pentru ziua următoare. Rezervorul mașinii era aproape gol, iar coada se întindea pe zeci de vehicule.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

A înaintat lent, timp de opt ore. Când a ajuns aproape de pompă, benzina s-a terminat. A petrecut noaptea în mașină pentru a nu-și pierde locul. A reușit să alimenteze abia a doua zi dimineață, după aproximativ 19 ore de așteptare, primind doar 20 de litri, limita impusă de autoritățile locale.

Povestea sa este una dintre numeroasele relatări apărute în ultimele săptămâni pe rețelele sociale din Crimeea. Peninsula anexată de Rusia se confruntă cu o criză a combustibilului fără precedent, pe fondul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii logistice care asigură aprovizionarea regiunii.

Restricții, cozi și benzinării fără combustibil

Primele semne ale crizei au apărut la sfârșitul lunii mai, când autoritățile instalate de Rusia în Sevastopol au introdus restricții privind vânzarea carburanților. Inițial, șoferii au fost limitați la 20 de litri pentru o alimentare, iar la scurt timp una dintre cele mai mari rețele de benzinării din peninsulă a rămas fără benzină.

Pe măsură ce situația s-a agravat, măsurile au devenit mai stricte. În unele zone, combustibilul a început să fie distribuit pe baza unor coduri QR.

Imaginile cu kilometri de cozi la pompe au devenit obișnuite. În paralel, autoritățile au făcut apel la populație să evite alimentarea preventivă și să nu își facă rezerve.

Cum a început criza

Deficitul de combustibil este asociat de analiști cu intensificarea atacurilor ucrainene asupra rutelor logistice rusești.

În ultimele luni, Kievul a extins utilizarea dronelor cu rază media de acțiune, capabile să lovească ținte aflate la distanțe de 150 până la 300 de kilometri. Obiectivele vizate includ depozite de carburant, poduri, noduri feroviare și convoaie de aprovizionare.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit autorităților ucrainene, scopul acestor operațiuni este reducerea capacității Rusiei de a susține ofensiva de pe front prin afectarea logisticii din spatele liniilor de luptă.

Coridorul terestru către Crimeea, sub presiune

După atacurile asupra Podului Kerci, Rusia și-a mutat o parte importantă a logisticii către coridorul terestru care leagă regiunea Rostov de Crimeea prin teritoriile ocupate din sudul Ucrainei.

Mult timp, această rută a fost considerată relativ sigură. Situația s-a schimbat însă odată cu apariția dronelor ucrainene cu rază medie de acțiune.

În ultimele săptămâni, au fost raportate atacuri asupra convoaielor de camioane, a cisternelor și a infrastructurii rutiere folosite pentru aprovizionarea peninsulei. De asemenea, mai multe poduri care asigură legătura dintre Crimeea și regiunile ocupate din sudul Ucrainei au fost avariate.

Experții citați de presa ucraineană afirmă că aceste lovituri au crescut semnificativ dificultatea transportului de combustibil și materiale către peninsulă.

Efectele se extind dincolo de benzinării

Criza carburanților începe să afecteze și alte sectoare.

Operatorii de transport public au redus numărul curselor, iar sute de autobuze nu au mai ieșit pe traseu din cauza lipsei combustibilului. Costul transportului privat a crescut, iar unele magazine au început să raporteze dificultăți în aprovizionarea cu produse de bază.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Locuitorii au semnalat lipsa unor mărfuri precum zahărul, uleiul și cerealele, în timp ce comercianții încearcă să gestioneze întârzierile în livrări, scrie pravda.ua.

Autoritățile locale susțin că situația rămâne sub control și că serviciile esențiale continuă să funcționeze.

Piața neagră a benzinei

Deficitul a generat și o piață paralelă.

Pe platformele locale au apărut anunțuri de revânzare a benzinei la prețuri de câteva ori mai mari decât cele oficiale. În unele cazuri, un litru de carburant era oferit la prețuri considerate exorbitante chiar și pentru standardele locale.

Forțele de ordine au intervenit împotriva unor persoane acuzate că vindeau combustibil fără autorizație, confiscând rezervele descoperite și deschizând anchete.

Turismul, o altă victimă a crizei

Problemele de aprovizionare au apărut chiar la începutul sezonului estival, un moment important pentru economia Crimeei.

Date publicate de presa rusă arată o scădere semnificativă a rezervărilor turistice comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, numărul anulărilor a crescut considerabil.

Armata Olandei se pregătește de război cu Rusia într-un mod neașteptat: a construit un lagăr pentru prizonieri. Pază cu AI și drone

Unele hoteluri au încercat să atragă turiști oferind combustibil gratuit ca bonus pentru rezervări. În câteva cazuri, proprietarii au rămas fără benzină înainte de a rămâne fără camere disponibile.

Benzina se distribuie cu porția în mai multe regiuni

Semnele presiunii tot mai mari asupra sectorului energetic rus devin vizibile și la pompă. Compania petrolieră rusă Tatneft, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața carburanților din Federația Rusă, a introdus restricții privind vânzarea benzinei și motorinei în întreaga sa rețea de stații de alimentare.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Reprezentanții companiei au confirmat pentru agenția rusă Interfax că măsura se aplică la nivel național.

„În prezent, restricțiile sunt în vigoare în întreaga rețea de benzinării Tatneft”, au declarat operatorii serviciului de relații cu clienții ai companiei.

Pe lângă limitarea cantităților de combustibil care pot fi cumpărate, mai multe stații acceptă exclusiv plata în numerar.

Limite de până la 20 de litri de benzină pentru un autoturism

Potrivit presei ruse, în regiunea Celiabinsk șoferii de autoturisme nu mai pot cumpăra mai mult de 30 de litri de benzină la o alimentare, în timp ce pentru motorină limita este de 60 de litri. În cazul camioanelor, plafonul a fost stabilit la 300 de litri de motorină.

În alte regiuni, restricțiile sunt și mai severe. La Orenburg și Sankt Petersburg, de exemplu, șoferii pot alimenta maximum 20 de litri de benzină și 40 de litri de motorină pentru autoturisme, în timp ce camioanele sunt limitate la 200 de litri.

Primele semnale privind dificultățile de aprovizionare din rețeaua Tatneft au apărut încă de săptămâna trecută, când restricțiile au fost introduse punctual în mai multe regiuni.

Atacurile asupra rafinăriilor afectează producția de combustibil

Experții ruși și ucraineni leagă apariția acestor probleme de seria atacurilor lansate de Ucraina asupra infrastructurii petroliere ruse.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit estimărilor disponibile, aproximativ o treime din capacitățile de rafinare ale Rusiei sunt în prezent oprite sau funcționează la capacitate redusă. Este vorba despre instalații care procesează anual circa 77 de milioane de tone de țiței.

Pentru piața internă rusă, acest lucru se traduce prin pierderea a aproximativ un sfert din producția principalelor tipuri de carburanți.

În paralel, loviturile ucrainene asupra infrastructurii logistice din teritoriile ocupate au complicat și mai mult transportul combustibilului către zonele aflate sub controlul Moscovei.

Moscova, atacată de zeci de drone. Cea mai mare rafinărie din capitala Rusiei în flăcări

Rafinăria Moscovei, lovită de drone

În dimineața zilei de 16 iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei și alte unități ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei au atacat rafinăria de petrol din Moscova, una dintre cele mai importante instalații energetice ale capitalei ruse.

Complexul asigură o mare parte din necesarul de benzină al Moscovei, peste jumătate din consumul regional de motorină și furnizează combustibil pentru principalele aeroporturi ale capitalei.

Potrivit informațiilor preliminare, dronele ucrainene ar fi avariat instalația de distilare primară a țițeiului, considerată elementul central al procesului tehnologic al rafinăriei și descrisă de specialiști drept „inima” întregului complex.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Poate Rusia să rezolve problema?

Analiștii consideră că Moscova va încerca să își adapteze rutele logistice și să consolideze protecția infrastructurii critice. O soluție discutată este extinderea utilizării plaselor și sistemelor de protecție anti-drone de-a lungul coridoarelor de transport.

Cu toate acestea, experții avertizează că necesarul de combustibil al Crimeei este foarte mare și presupune transportul constant al unor volume importante de produse petroliere.

În opinia lor, atâta timp cât Ucraina continuă să lovească infrastructura de transport și depozitare, aprovizionarea peninsulei va rămâne vulnerabilă.

Pentru Kiev, campania are un obiectiv strategic clar: reducerea capacității Rusiei de a susține operațiunile militare în sudul Ucrainei și transformarea Crimeei într-un teritoriu tot mai dificil de alimentat și administrat. Pentru locuitorii peninsulei, efectul cel mai vizibil este însă mult mai simplu: ore petrecute la cozi, benzinării goale și incertitudinea că vor găsi combustibil pentru ziua următoare.

Marinari aflați la bordul unei fregate rusești ar fi tras focuri de avertisment în direcția unui iaht cu vele care s-a apropiat de navă în Canalul Mânecii, potrivit relatărilor presei britanice. Nu au fost raportate victime și nici pagube la bordul iahtului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Incidentul ar fi avut loc marți, 16 iunie, în jurul orei 13:40 (ora României), în zona dintre insula Wight și coasta normandă, și ar fi implicat fregata Amiral Grigorovici. Potrivit informațiilor preliminare, iahtul vizat ar fi fost înregistrat în Marea Britanie.

Autoritățile britanice au confirmat că investighează incidentul. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a declarat: „Investigăm informațiile privind un incident petrecut în Canalul Mânecii.”

Surse citate de agenția Press Association și Sky News susțin că nu au fost raportate victime și nici pagube la bordul iahtului.

Evenimentul are loc pe fondul tensiunilor crescute dintre Marea Britanie și Rusia, în contextul războiului din Ucraina și al prezenței navale ruse în proximitatea apelor britanice.

Fregata implicată ar fi fost observată în ultimele luni operând frecvent în apele din jurul Marii Britanii, inclusiv în misiuni de escortare a unor petroliere sancționate din așa-numita „flotă-fantomă” a Rusiei.

Incidentul survine în paralel cu reuniuni internaționale privind sprijinul pentru Ucraina, inclusiv summitul G7, unde liderii occidentali au discutat noi măsuri de susținere a Kievului.

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, și-a cerut scuze pentru declarațiile jignitoare făcute la adresa omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, afirmând totodată că Ucraina nu are motive să se aștepte la acțiuni militare din partea Belarusului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Poate că pe alocuri am exagerat, dar a fost un răspuns la declarațiile sale nepotrivite: «Avem 500 de ținte, știm unde se află Lukașenko. Mâine vom lovi cu rachete și drone». Am tăcut. Chiar și toți cei din jur erau surprinși că am tăcut.

Înțelegeam că omul se află sub o presiune enormă, este un om tânăr, fără experiență, nu este militar. Poate că ceva nu a funcționat cum trebuie în mintea lui. Am tăcut. Dar când au început să mă amenințe, am fost nevoit să răspund”, a declarat Lukașenko marți, 16 iunie, potrivit BELTA.  

Acesta a adăugat că regretă tonul și insulta, dar nu și motivul pentru care a reacționat.

„Dacă Volodîmîr Oleksandrovici (n.r. Zelenski) s-a simțit jignit, îmi cer scuze pentru acele cuvinte. Poate că nici nu ar fi trebuit să le spun, având în vedere că el se află în război.

Poate că nu trebuia să mă exprim atât de dur. Dar, pe de altă parte, el trebuie să înțeleagă că la noi se spune adesea: «cum cânți, așa ți se va cânta și la înmormântare»”, a afirmat Aleksandr Lukașenko.

Președintele a subliniat că Zelenski trebuie să fie mai atent și mai prudent.

„Mai ales că el înțelege foarte bine că din partea Belarusului, și în special din partea mea, nu are de ce să se aștepte la acțiuni militare. Încă din primele zile ale războiului i-am propus cum să ajungă la un acord și cum să încheie pacea.

Dacă m-ar fi ascultat atunci, în 2022, astăzi nu s-ar mai discuta despre unde să se oprească frontul — pe linia actuală de contact sau dacă să mai cedeze încă 13% din Donbasul care nu a fost încă ocupat de ruși. Dar atunci nu m-a ascultat”, a remarcat liderul belarus.

El spune practic că Zelenski ar trebui să înceteze declarațiile sau acțiunile pe care Belarusul le consideră ostile și să accepte că Belarusul nu intenționează să intre în război împotriva Ucrainei.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Belarus a intrat în exerciții militare alături de Rusia

Luna trecută, Ministerul Apărării de la Minsk a anunțat începerea unor exerciții privind utilizarea armelor nucleare tactice.

Antrenamentele, care s-au desfășurat pe teritoriul belarus în colaborare cu armata rusă, au avut rolul de a testa capacitatea de reacție a trupelor și pregătirea pentru manipularea munițiilor speciale, într-un context regional tot mai tensionat.

Potrivit comunicatului oficial transmis de agenția de stat BELTA, exercițiile urmăreau „îmbunătățirea nivelului de pregătire al personalului militar” și verificarea stării tehnice a armamentului și echipamentelor speciale necesare îndeplinirii unor misiuni de luptă în zone neplanificate.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Autoritățile belaruse susțin că manevrele nu sunt îndreptate împotriva niciunui stat și nu reprezintă o amenințare pentru securitatea regională.