Actualitate
„Se greșește față de organizatorii de concerte, evenimente în aer liber”
Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii, consideră că autoritățile „greșesc” față de organizatorii de concerte, evenimente în aer liber, prin faptul că nu le oferă posibilitatea să își reia activitatea. Aceasta mai susține că, în cazul acestor tipuri de activități, predictabilitatea este un element esențial deoarece necesită o organizare planificată.
Deputatul PNL de București explică faptul „se greșește nedându-le un orizont previzibil, în condițiile în care aceste evenimente nu se organizează de azi pe mâine ci e nevoie de o planificare mai amplă”. Totodată, Violeta Alexandru subliniază faptul că reluarea unor astfel de activități reprezintă un element „crucial în re-echilibrarea mentală a oamenilor, după un an de restricții”, fiind nevoie măcar de un proiect pilot.
„Publicul care vine la concerte a înțeles că vaccinarea este cheia”
„Eu înțeleg și sprijin faptul că autoritățile caută să stimuleze vaccinarea! Vaccinarea este soluția pentru revenirea la normalitate. Am, în același timp, convingerea că publicul care vine la concerte a înțeles că vaccinarea este cheia, cei care așteptau concertele rock, de exemplu, au fost printre primii care au înțeles acest lucru. Știu ce spun. Noi, liberalii, înțelegem că aici vorbim despre un public care are responsabilitate, atât în organizarea evenimentului cât și în participare, în cele mai sigure condiții.
Da, dinamica la un concert în picioare este alta decât la un spectacol pe scaun dar dacă nici vaccinat nu ai voie la concerte, atunci oamenii vor începe să se întrebe de ce mai avem, până la urmă, încredere în vaccin ca măsură de protecție. Cum îi mai convingem pe restul să se vaccineze? Este greu de înțeles ce consecințe ar fi dacă un concert începe la ora 22 și se termină la începutul celei de a doua zi (nu în aceeași zi, cum s-a stabilit regula acum). Aici dialogul rezolvă semnele de întrebare”, transmite președintele PNL pe Facebook.
Orgabizatorii ar putea veni cu soluții pentru „un acces controlat” la evenimente și concerte
De asemenea, aceasta recunoaște faptul că există anumite limitări logistice, un exemplu fiind verificarea certificatelor de vaccinare – „Același pericol ar fi și la piesele de teatru”.
„Să nu avem preconcepții. Dacă statul nu a găsit soluția tehnică pentru accesul controlat, am încredere că organizatorii de concerte pot oferi soluții”, subliniază fostul ministru al Muncii.
Forța de muncă din domeniul organizării de evenimente și concerte ar putea pleca din industrie
Totodată, Violeta Alexandru explică și ce impact ar putea avea, privind forța de muncă, amânarea reînceperii activității celor care se ocupă de oranizarea de concerte și evenimente în aer liber.
„Mai este un lucru care mă preocupă. În industria concertelor se lucrează cu oameni calificați, o bună parte plecați deja din branșă, reprofilați ca să poată supraviețui. Nu pot fi înlocuiți peste noapte, chiar să vrea cineva, cu noi angajați fără specializare. Dacă acestor oameni nu li se dă de muncă, vor pleca din industrie. Și iarăși va dura până ne revenim și aici”, arată deputatul PNL.
Aceasta subliniază cât de importantă este predictibilitatea într-un asemenea domeniu, unde lucrurile sunt organizate din timp, precum și faptul că trebuie găsită și o măsură de siguranță în cazul în care rata de vaccinare nu ajunge la nivelul preconizat de autorități iar evenimentele sunt anulate.
Statul ar trebui să vină cu măsuri de sprijin
„Astăzi nu îi mai poți cere să se apuce de organizat un eveniment și să se trezească cu o zi înainte că nu a crescut rata de vaccinare la nivel național (un lucru care nu li se poate imputa lor) și, prin urmare, nu se mai ține evenimentul”, explică Violeta Alexandru.
Acesta a oferit exemplul Eleveției, unde Guvernul „își pune problema să ofere asistență financiară organizatorilor pentru situația în care li s-ar cere, din scurt, anularea evenimentelor”.
„Acești oameni deja au trecut printr-un șoc anul trecut când a apărut pandemia și s-a oprit totul. Îi cunosc pe o parte pentru că au apelat, anul trecut, pe cont propriu, la măsura de sprijin pentru independenți/PFA-uri. Măsura nu a rezolvat problema de fond dar a fost o soluție pe care am pus-o în practică rapid pentru că nu mai aveau oamenii nicio sursă de venit. De aceea, înțeleg acum de ce, în lipsa unor măsuri de sprijin mai consistente, cer să fie lăsați să muncească în condiții de siguranță. Nu sunt deținătoarea adevărului absolut, sunt și convinsă că nu am toate datele. Dar simt că am greșit aici. Și nu am o problemă să recunosc”, mai transmite fostul ministru al Muncii.
Actualitate
Petrișor Peiu îi atacă pe Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu: „Unele glume se scriu singure”
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, acuză Guvernul că prezintă drept sprijin pentru economia românească o discuție a premierului Ilie Bolojan cu unele dintre cele mai mari rețele de import din România.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. FOTO Mediafax
„Unele glume se scriu singure, mai ales atunci când guvernul vrea să îşi cosmetizeze cele mai penibile acţiuni. Premierul Ilie Bolojan se întâlneşte cu cei mai mari importatori din România pentru a vorbi despre ‘promovarea producătorilor români”, spune Peiu, duminică, într-o postare pe Facebook.
Liderul senatorilor AUR susține că întâlnirea dintre Ilie Bolojan şi conducerea grupului german Schwarz, n-ar avea legătură cu sprijinirea industriei locale.
„Omul nostru de la palatul Victoria s-a întâlnit, servil, cu un mare producător german de mâncare, care îşi vinde produsele aici prin cele mai mari supermarket-uri din ţară şi vrea să ne convingă că a făcut-o pentru a promova industria românească. De fapt, este ca în bancurile de la Radio Erevan: nemţii nu doreau să cumpere ceva din România, ci doreau să vândă. Şi nu mâncare, ci ‘servicii de digitalizare’. Şi nu pe piaţa liberă, ci direct instituţiilor de stat, inclusiv STS”.
Petrișor Peiu continuă ironic:
„În contextul efortului depus de vicepremierul Oana Gheorghiu, de promovare a serviciilor grupului german Schwarz către achizitorii publici din ţară am aflat cu toţii că, în ziua de 10 martie 2026, premierul Ilie Bolojan şi CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, s-au întâlnit, la Palatul Victoria, pentru a vorbi despre ‘oportunităţile de investiţii în sectorul producţiei alimentare din România, precum şi despre promovarea producătorilor români pe pieţele europene’”.
„Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns”
Liderul AUR subliniază că Lidl și Kaufland, companii ale grupului Schwarz, sunt printre cei mai mari importatori din România:
„Ei bine, ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns, dar Lidl şi Kaufland, firmele din grupul Schwarz prezente în România, sunt printre importatorii fruntaşi la noi în ţară: Lidl pe locul 5, iar Kaufland pe locul 20. E drept că una dintre ele, Kaufland, se află printre primii 500 de exportatori din România. Dar pe locul 281! Pentru a fi cât se poate de clar: cele două reţele germane domină piaţa locală a comerţului alimentar: în funcţie de cifra de afaceri din 2024, Lidl a ocupat primul loc, cu aproximativ 24 de miliarde de lei, iar Kaufland locul al doilea, cu aproape 20 de miliarde de lei”.
„Au tot interesul să importe cantități uriașe de mâncare”
Peiu mai spune că „oricine intră în magazinele Lidl și Kaufland va vedea produsele importate care fac din cele două firme unii dintre marii importatori de alimente din țară”:
„Nu ştiu cum i-o fi prezentat Oana Gheorghiu realitatea şefului ei de guvern, dar firmele Lidl şi Kaufland au tot interesul să importe cantităţi uriaşe de mâncare, căci Schwarz Group deţine 23 de fabrici care produc dulciuri, băuturi şi produse de patiserie destinate în special mărcilor private ale Lidl şi Kaufland”.
Amintim că, sâmbătă, vicepremierul Oana Gheorghiu a respins acuzațiile de trafic de influență într-un mesaj publicat pe Facebook, apărut la scurt timp după ce AUR a cerut explicații privind întâlniri dintre instituții ale statului și un grup german implicat în digitalizare.
„Întâlnire publică, înregistrată”
Unul dintre principalele puncte invocate de vicepremierul Oana Gheorghiu se referă la caracterul întâlnirilor din Guvern, pe care le descrie ca fiind transparente și strict tehnice.
Aceasta afirmă că reuniunea din 19-20 ianuarie 2026 a fost una oficială, înregistrată și comunicată public, la care au participat instituții precum ADR, MAI, STS, SRI, MApN și Ministerul Economiei, subliniind că nu a fost vorba despre negocieri sau decizii administrative, ci despre discuții tehnice între specialiști.
„Pe 19-20 ianuarie 2026 a avut loc în guvern o întâlnire publică, înregistrată în RUTI și comunicată pe pagina mea de Facebook, între reprezentanți ai grupului Schwartz și instituțiile române implicate în digitalizare: ADR, MAI, STS, SRI, MAPN, MEDAT. Eu am participat la deschidere, maximum o oră. Restul au fost discuții tehnice între specialiști.
De ce grupul Schwartz (sic!)? Peste 600.000 de locuri de muncă în România și unul dintre pionierii ecosistemului digital european, orientat către suveranitate digitală. Un proiect din care România ar trebui să facă parte”, a explicat Oana Gheorghiu.
Anterior, premierul interimar Ilie Bolojan declarase că nu vede nicio problemă în discuțiile vicepremierului Oana Gheorghiu cu reprezentanții grupului german Schwarz, companie care a finanțat ONG‑ul acesteia.
Actualitate
Alexandra Căpitănescu, după performanța la Eurovision 2026: „Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă”
Alexandra Căpitănescu a reacționat spumos pe Facebook după ce obținut locul 3 la Eurovision 2026, unde a acumulat 296 de puncte, cel mai mare scor obținut vreodată de țara noastră într-o finală a celebrei competiții.
„Noi am făcut asta! Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă pentru seară asta! Să zguduim lumea!”, a scris artista, duminică, pe Facebook.
Alexandra Căpitănescu a postat și un clip în care face aluzie la surpriza de care au avut parte cei care n-o vedeau atât de sus.
„Dumnezeule, ești atât de frumoasă! Câți ani ai? România în top 3, în finala Eurovision?! Asta e de-a dreptul nebunesc! Oh, Dumnezeule…”.
Alexandra și echipa sa. FOTO FB Alexandra Căpitănescu
Finala Eurovision 2026, organizată la Viena, a fost marcată de o competiție strânsă, un interes public ridicat și o prezență puternică a țărilor din Europa Centrală și de Est.
Amintim că Alexandra Căpitănescu a urcat pe scenă cu numărul 24 și a încheiat competiția pe locul al treilea. Dacă juriile au tratat piesa României cu reținere, publicul european a votat masiv pentru Alexandra Căpitănescu, ea obținând 232 de puncte la televot și un total 296, unul dintre cele mai mari scoruri ale serii, iar acest val de susținere a ridicat România până pe podiumul competiției.
Cea mai mare surpriză neplăcută a venit din Republica Moldova, țară de la care publicul din România se aștepta la un sprijin consistent. Cele doar 3 puncte acordate de juriul moldovean au provocat reacții intense, inclusiv peste Prut, unde mulți spun că decizia nu reflectă votul publicului.
Trofeul a fost câștigat de Bulgaria, cu piesa „Bangaranga”, interpretată de artista Dara.
Pe locul al doilea s‑a clasat reprezentantul Israelului, care a beneficiat din nou de un televot masiv, în ciuda protestelor și controverselor internaționale.
Pentru România, rezultatul este unul istoric: Alexandra Căpitănescu a acumulat, în total 296 de puncte, cel mai mare scor obținut vreodată de țara noastră în finala Eurovision.
Felul în care părinții discută despre credință cu cei mici poate avea un impact mai mare decât simpla prezență la slujbă, în biserică, arată un studiu publicat în Journal for the Scientific Study of Religion. Cercetarea, realizată pe mai bine de 16.000 de persoane arată cum dialogul constant despre credință și exemplul oferit în familie ne influențează semnificativ viața la maturitate.
Sursă foto: Shutterstock
Participanții care au declarat că au avut conversații frecvente despre credință cu părinții lor în copilărie merg mai des la slujbe ca adulți, discută mai mult despre religie cu proprii lor copii și raportează un sentiment mai puternic de apartenență la comunitatea religioasă.
Coordonată de cercetătoarea Julia S. Nakamura, analiza a urmărit modul în care experiențele din copilărie ne influențează viața religioasă de la maturitate. Cercetătorii au luat în calcul mai mulți factori: relația copiilor cu părinții, stabilitatea familiei, frecvența participării la slujbe religioase și cât de des se discutau în casă teme legate de credință.
Concluziile studiului arată că educația religioasă nu se rezumă la mersul la biserică. Mai importantă pare să fie relația construită în familie și dialogul constant dintre părinți și copii despre valorile religioase, acestea având un rol esențial în felul în care credința este transmisă de la o generație la alta.
Cum ar fi bine să vorbim despre credință cu adolescenții
Caradel Elena Alina, profesoară de religie, explică pentru „Adevărul” că educația religioasă începe în familie și este susținută în primul rând prin comportamentul părinților.
„În opinia mea, copilul trebuie să primească educația religioasă de mic, din familie, iar cel mai important rol îl are exemplul personal. Chiar dacă micuții nu înțeleg prea multe, ei văd ce se petrece și imită comportamentul părinților”, a declarat aceasta.
Potrivit spuselor profesoarei, copiii crescuți într-un mediu în care rugăciunea și valorile religioase sunt prezente vor căuta, odată cu maturizarea, să înțeleagă mai bine dimensiunea morală și spirituală a credinței.
„Contează foarte mult să primească modele bune din familie și aici avem exemple din viețile sfinților, care erau îndrumați de părinți credincioși sau de bunici, cum ar fi Sfântul Ierarh Vasile cel Mare”, a mai explicat ea.
Studiul arată că persoanele apropiate de părinții lor se simt, în general, mai conectate la comunitatea religioasă și spun că le este mai ușor să ierte. Totodată, cei care au avut în familie discuții frecvente despre credință au ajuns să vorbească despre aceste lucruri și cu propriii copii.
Caradel Elena Alina spune că adolescența este una dintre perioadele în care părinții trebuie să acorde mai multă atenție felului în care discută cu copiii despre credință, mai ales că mulți tineri încep tocmai în această perioadă să pună sub semnul întrebării practicile religioase.
„Mai ales în adolescență este foarte important să nu fie obligat cu privire la mersul la biserică, postul și rugăciunea, ci trebuie purtate discuții cu mult calm, atenție la cuvinte și rugăciunea venită din inimă”, a afirmat profesoara.
Ea consideră că părinții trebuie să transmită credința prin propriul exemplu și printr-o relație bazată pe echilibru și răbdare.
„Roagă-te tu, ca părinte, pentru copilul tău și el îți va urma exemplul chiar dacă la vârsta adolescenței intervine un spirit mai rebel”, a mai declarat aceasta pentru „Adevărul”.
Datele cercetării indică și faptul că persoanele care au crescut în familii stabile și au avut relații bune cu părinții tind să manifeste o implicare religioasă mai mare la maturitate. De altfel, Caradel Elena Alina subliniază că discuțiile despre credință nu reprezintă un proces limitat la copilărie. „Discuțiile despre Dumnezeu nu se termină într-un an sau doi, ci durează pe tot parcursul vieții”, a mai spus Caradel Elena Alina.
Petrișor Peiu îi atacă pe Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu: „Unele glume se scriu singure”
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, acuză Guvernul că prezintă drept sprijin pentru economia românească o discuție a premierului Ilie Bolojan...
Adrian Zuckerman: Președintele Nicușor Dan este o voce de prim-plan pe flancul estic al Europei
Într-un moment în care alianța transatlantică se confruntă cu cel mai serios test din ultimele decenii, leadershipul nu este doar...
Alexandra Căpitănescu, după performanța la Eurovision 2026: „Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă”
Alexandra Căpitănescu a reacționat spumos pe Facebook după ce obținut locul 3 la Eurovision 2026, unde a acumulat 296 de...
Ce rol au conversațiile despre Dumnezeu în educația copiilor
Felul în care părinții discută despre credință cu cei mici poate avea un impact mai mare decât simpla prezență la...
Horoscop duminică, 17 mai. Nativii unei zodii au oportunitatea să câștige bani din activități personale
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de duminică, 17 mai. FOTO...
Turcia propune un proiect strategic NATO: conductă militară de combustibil până în România
Turcia propune construirea unei conducte de combustibil către România, via Bulgaria, ca parte a extinderii sistemului NATO de aprovizionare. Proiectul...
Elevi răpiți în nord-estul Nigeriei după un atac atribuit grupărilor jihadiste
Mai mulți elevi au fost răpiți sau dați dispăruți în urma unui atac armat asupra unor unități de învățământ din...
-
Actualitateacum 2 zile
Diana Buzoianu anunță un buget mai mare pentru Programul Rabla în 2026 și accent pe mașinile produse în Europa
-
Actualitateacum 3 zile
Pariul pentru independență al Kievului. Compania Fire Point vrea să spargă monopolul tehnologic al SUA cu „zeci de sateliți” și rachete autohtone
-
Breakingacum 3 zileNetanyahu: „Vom menține Ierusalimul sub suveranitate israeliană pentru totdeauna”
-
Breakingacum 2 zileRăzvan Pîrcălăbescu, șeful Romarm, întâlnire cu Simion la BSDA. Declarații explozive: „Romarm este compania tuturor românilor”
-
Actualitateacum 2 zile
Liderul UDMR, Kelemen Hunor: „Poate că vom intra în opoziţie. Pe mine nu mă sperie aşa ceva”
-
Actualitateacum 3 zile
Ilie Bolojan vs. Marcel Ciolacu – Administrația Prezidențială clarifică cine a propus reformularea cheie pentru miliardele din apărare
-
Actualitateacum 2 zile
Capcana în care pică mulți utilizatori Tinder: cum le scade, fără să-și dea seama, stima de sine
-
Actualitateacum 2 zile
Scandal și amenințări în Timiș. Un bărbat a scos cuțitul la tatăl său și s-a folosit de cei trei copii ai săi pentru a îngreuna intervenția polițiștilor