Ministrul Sănătății a anunțat cercetarea disciplinară a angajaților din cadrul acestui minister numiți pe vremea mandatului ministrului Nelu Tătaru care au raportat greșit pe toți cei care au decedat.
Cadrul evenimentelor
Ministrul Sănătăţii-doamna Ioana Mihăilă- a prezentat luni 17 mai în plenul Camerei Deputaţilor, la solicitarea PSD, situaţia deceselor asociate virusului SARS-COV 2.
Doamna Mihăilă a răspuns întrebărilor social-democraților, arătând și că exista un comitet înființat pe vremea conducerii lui Nelu Tătaru care ar fi trebuit să verifice situația raportărilor.
Firul evenimentului propriu-zis
În condițiile în care acest subiect de impact este cât se poate de actual și vizează o situație serioasă și delicată în același timp, desfășurarea alocuțiunii s-a transformat într-un război al declarațiilor politice.
Având întâmpinarea deputaților PSD și AUR care au venit cu acuzații fără dovezi potrivit cărora liderii coaliției ar fi măsluit cifrele pentru beneficii materiale, dezbaterea a scos la lumină multe aspecte.
De exemplu, la propunerea deputatul PSD Alexandru Rafila care a ținut să amintească precis cum anume majoritatea formată de coaliție s-a opus în Parlament constituirii unei comisii parlamentare de anchetă pe modul în care au fost raportate decesele COVID, explicațiile doamnei ministru al Sănătății s-au rezumat în a fi destul de laconice.
”Gestionarea cu succes a pandemiei de COVID-19 depinde de încrederea populației în autorități și în personalul medical. Punerea la îndoială în repetate rânduri a cifrelor au creat un val de nemulțumire în rândul populației. Grupul de Comunicare Strategică s-a dovedit Grupul de Comunicare al Confuziilor” a ținut să sublinieze domnul Rafila discursul.
Rafila i-a cerut doamnei ministru să explice de ce a întârziat cu o săptămână publicarea datelor din raportul Ministerului, cine este responsabil în minister de situație și dacă s-au dat sancțiuni și dacă au fost instruiți cei din DSP-uri și spitale pentru a raporta corect în platformele oficiale.
De asemenea, și alți membrii PSD au cerut de la tribuna Parlamentului instituțiilor abilitate să verifice dacă au fost făcute erori cu bună știință și cu rea credință.
Poziția AUR
Mai mult decât atât, ignorând amănuntul conform căruia toate restricțiile au fost dintotdeauna luate în baza ratei de incidență, dar nefiind niciodată luate în calcul numărul real al deceselor, liderul AUR George Simion a susținut că raportul prezentat săptămâna trecută demonstrează faptul că el și colegii săi au avut dreptate de câte ori au fost acuzați că propagă informații cu iz conspiraționist care se dovedesc adevărate în spațiul public.
Punctul de vedere al USR-PLUS
De la USR PLUS a luat cuvântul domnul Adrian Wiener, care a făcut apel la decență.
”Vorbim de cifre, dar dincolo de ele sunt oameni și suferință pe care le banalizați. Cu toții dorim certitudini (…) Despre asta este vorba acum. Stridența politică, negaționismul pe care îl aud de la această tribună, conspiraționismul și manipularea nu fac decât să fragmenteze societatea.
În esență, ce s-a întâmplat: s-a constatat o diferență între două platforme de raportare cu metodologii și persoane responsabile diferite. (…) Nu este foarte simplu întotdeauna de stabilit cauza morții, de cele mai multe ori e o concurență de mai multe cauze”, a spus domnul ex-doctor Wiener, care a lucrat la Arad în spital COVID.
Oricum, singurul lucru demn și adevărat a fost acela de a fi recunoscut că toate raportările au fost ”o povară administrativă și birocraticăpentru personalul medical.”
Poziția UDMR
Zakarias Zoltan de la UDMR a avut, conform cutumelor și alianțelor, numai aprecieri pentru Ioana Mihăilă, pentru modul în care și-a îndeplinit până în prezent mandatul.A adus în discuție fugitiv modalitatea în care problemele sistemului public de sănătate sunt de 30 de ani, subliniind ca fiind „nerealist să se aștepte cineva ca aceasta să le rezolve în trei săptămâni.”
El a mai solicitat ministrului să spună ce plan are pentru repunerea în circuitul normal al spitalelor care au fost desemnate exclusiv COVID.
Răspunsul ministrului
Într-o atmosferă destul de tensionată generată de toate aceste discuții din cadrul plenului Parlamentului, Ioana Mihăilă a declarat că publicarea datelor nu a fost tergiversată, ci realizată atunci când datele au fost cele corecte.
Dar toate aceste explicații prezentate despre codurile stabilite pentru decesele COVID și crearea platformelor pentru centralizarea datelor, precum și modificările aduse pe măsură ce pandemia a evoluat nu au darul de a clarifica situația.Ministrul Sănătății s-a limitat în a repeta cifrele stabilite de raport.
Cu toate acestea, doamna ministru Ioana Mihăilă a intervenit și a contra-atacat poziția pe deplin justificabilă a Opoziției sublniind că nu atergiversat, cerând și primiind clarificări, deoarece ar conta acuratețea datelor, nu rapiditatea publicării lor.
„Ați întrebat de responsabilii din cadrul MS care priveau tocmai monitorizarea datelor raportate. Responsabilul este un comitet numit în mandatul precedent lui Vlad Voiculescu și vom lua toate măsurile pentru cercetarea disciplinară a acestora. Ați vorbit de decontarea cazurilor COVID. Nu se face în funcție de numărul de pacienți diagnosticați, ci de cheltuiala efectiv realizată în spitale.
Ați întrebat dacă numărul de decese a fost luat în considerare la măsurile de restricție. Ar trebui să știți că restricțiile au fost luate pe baza valorilor incidenței”
De altfel, doamna Mihăilă declarase deja că a publicat ordinul pentru reluarea fluxului non-covid în spitalele care erau exclusiv COVID.
”Spuneți că vă pasă de oameni dar alegeți să politizați drama celor care au murit, au suferit sau au avut pe cineva drag în familie și au suferit de la începutul pandemiei. Ați avut în ultimii 10 ani trei miniștri anchetați și condamnați pentru corupție”, a spus Mihăilă.
Pe timpul ultimei intervenții, a fost deseori întreruptă de strigătele social-democraților din sală. ”Se pare că adevărul deranjează”, le-a replicat actualul ministru al Sănătății.
Numărul de decese din cauza COVID-19 de la nivel mondial ar putea să fie cel puțin dublu, iar această afirmație se fundamentează pe cercetarea realizată de prestigioasa revistă The Economist. În prezent, oficial, numărul de decese de coronavirus este de 3.404.353.
Studiul realizat de The Economist arată cum anume un număr de 300 de morți pe zi în aprilie 2021 era cifra reală, față de cei o sută de trecuți în veșnicie, zilnic raportate de către autorități.
Din raport de exemplu pentru India această diferență se ridică la 6.000 și 31.000 de decese în exces pe zi. Până acum în India, conform unor estimări aproximative ar fi murit un milion de oameni de Covid.
Raportul publicat de The Economist arată că în multe țări numărul morților din cauza coronavirusului s-ar putea să fie mult mai mare. Acest lucru se întâmplă din mai multe cauze: lipsa transparenței autorităților, raportarea incorectă a deceselor înregistrate, sau testarea insuficientă ceea ce face ca multe cazuri de COVID-19 să fie înregistrate la alte boli.
Contabilizarea numărului de morți de COVID-19 de la nivel mondial realizată de The Economist a expus cruda realitate conform căreia sunt între 7 și 13 milioane de decese în exces în timpul pandemiei de coronavirus. Țările bogate au avut pierderi relativ mari de vieți omenești, dar majoritatea morților sunt în altă parte, a conchis The Economist.
În afară de acest studiu există și alte cercetări independente care atestă faptul că numărul exact al deceselor de COVID este unul incertși practic asistăm neputincioși la o uriașă manevră a autorităților globaliste precum aceasta relatată New York Times .
În loc…de concluzii
Pentru a nu denatura sau interpreta în mod eronat situația, voi cita cifrele oficiale raportate de către Ministerul Sănătății.
Documentul privind raportarea deceselor de Covid-19 a fost publicat vineri de Ministerul Sănătății. Acesta arată că există diferențe între cele două platforme pe care le folosesc în continuare instituțiile publice implicate în combaterea pandemiei. Diferențele mai mari apar au început cu luna noiembrie a anului 2020.
Documentul cuprinde datele raportate în cele două platforme- CoronaForms și AlerteMS- începând cu aprilie 2020 și arată că există cifre diferite privind numărul deceselor de COVID-19 pentru fiecare lună în parte. Începând din noiembrie 2020, diferențele dintre decesele raportate sunt de ordinul miilor.
Astfel, în noiembrie 2020, există o diferență de 1.522 de decese între CoronaForms – unde sunt 11.990 de decese și AlerteMS – unde sunt 13.422 decese.
În decembrie 2020, diferența deceselor este de 2.828, pentru că în CoronaForms sunt raportate 16.120 de decese COVID-19, iar în AlerteMS -18.948.
Din aprilie 2020 și până la 31 martie 2021, diferența de raportare dintre cele două platforme e este de 7.201 decese COVID-19, asta pentru că s-au înregistrat 31.132 decese în AlerteMS, în timp ce în CoronaForms au fost înregistrate 23.931 decese.
Oricum, stabilirea numărului final de decese cauzate de COVID, conform definiției OMS ar fi fezabilă dupa încetarea starii de pandemie.Iar acest lucru încă nu este și nu va fi prea curând oficializat.
Este strigător la cer cinismul cu care se vorbește pretutindeni despre cei morți de COVID.Am ajuns ca propaganda Sistemului să ne transforme în simple date statistice ori motiv de dispute între cei care ar fi trebuit să asigure condițiile minime de supraviețuire în instituțiile spitalicești.
De altfel e incredibil și aspectul care vizează tocmai viteza redusă cu care cei din Sistem dau dovadă coroborată cu totala lipsă de transparență cu care se afișează cu nerușinare, suferind numai de o secretomanie inexplicabilă, nefiind capabili să explice această dramă planetară decât ca pe o birocratică înșirare de cifre ale erorilor umane comise de către cei care nu mai sunt printre noi…
Din moment ce s-a decis pe plan global continuarea sub alte forme a acestei p(l)andemii, în prezent nu mai există absolut niciun fel de principiu sau dram de omenie. Banii și „soluția salvatoare” a nenumăratelor campanii prezente și viitoare de imunizare mai mult sau mai puțin forțate au devenit brusc factorii cei mai interesanți.
De aceea, indiferent de cei care se prezintă în lumina reflectoarelor realizând și declarând cifre sau perorând scuze penibile prin tot felul de pseudorapoarte din care reiese că nimeni nu este de vină, va rezulta o diminuare a populației de care se ocupă cu frenezie sistemul antihristic medical global.
De aceea, nu trebuie să ne așteptăm vreodată să ne fie comunicat exact numărul morților de COVID și numele celor vinovați de erorile de raportare dun moment ce se operează atât de eficient și de des minciuna în locul adevărului.
Este cât se poate de clar că numai pentru bani și propriile interese ale unei elite antihristice s-a ales fabricarea, răspândirea și totodată ascunderea numărului real al morților de COVID.
Sursa foto: https://google.com
Acest material a fost realizat și sintetizat de către Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național
Pentru a susține jurnalismul independent, aveți linkul de donații mai jos:
Discursul public din Federația Rusă atinge noi culmi ale extremismului și violenței verbale, depășind granițele propagandei clasice de război și intrând direct în zona instigării deschise la genocid.
Aleksei Juravliov, liderul partidului ultranaționalist Patria FOTO: X
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Deputatul Dumei de Stat a Rusiei, AleKsei Juravliov, a făcut o altă declarație scandaloasă despre Ucraina. Într-un interviu, el a declarat deschis că până la jumătate din populația țării ar putea fi distrusă pentru a combate așa-numitul „nazism”.
Politicianul rus și-a explicat cuvintele spunând că, în opinia sa, unii ucraineni nu își vor schimba opiniile. De asemenea, a afirmat că cei care nu „își schimbă hainele” ar trebui fie expulzați, fie uciși, potrivit ua.news.
„Toți naziștii trebuie exterminați. Toți! Vedeți, chiar dacă este vorba de 50% – chiar 50% – cu toții trebuie să exterminați. Pentru ca această infecție să nu existe acolo, pentru ca nimeni să nu ne amenințe”, a declarat Juravliov.
Această dinamică a cifrelor arată cum mașinăria de propagandă își modifică justificările pe măsură ce conflictul se prelungește. Dacă la debutul invaziei declanșate de Vladimir Putin ponderea elementelor catalogate de Moscova drept periculoase era estimată de deputat la doar două procente, prelungirea rezistenței ucrainene l-a determinat pe acesta să declare că procentul celor care manifestă o atitudine ostilă a urcat artificial la 20-30%, considerând că aplicarea măsurilor extreme este o opțiune de preferat.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Mitraliera ca singur criteriu de departajare între viață și moarte
Sistemul de clasificare propus de deputatul rus elimină orice nuanță juridică sau investigație specifică, reducând identificarea inamicului la un singur element factual: deținerea unui mijloc de protecție sau a unei arme de foc în fața trupelor de ocupație. Întrebat cum ar trebui să se facă distincția clară în teren între combatanți și civili, oficialul de la Moscova a oferit o soluție simplistă și violentă.
„Dacă are o mitralieră, da, trebuie ucis. Ce este de distins? Dacă îl vezi, omoară-l”, a spus el.
Analiștii politici și experții în relații internaționale avertizează că această alunecare ideologică a Moscovei, vizibilă accentuat după anul 2012 și consolidată prin anexarea Crimeei în 2014, poartă numele de „ruscism”.
Acest curent totalitar contemporan se manifestă prin cultul liderului absolut, imperialism agresiv, revizionism istoric și o subjugare strictă a societății civile prin intermediul legilor abuzive și al aparatului administrativ de represiune.
Utilizarea obsesivă a etichetelor de tip „fascism” sau „nazism” la adresa criticilor externi servește doar ca paravan menit să ascundă propriile practici totalitare și să legitimeze epurarea etnică în fața publicului intern.
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil. În primul semestru din 2026, românii au înmatriculat peste 236.000 de autoturisme, iar luna iunie a adus cea mai bună evoluție din acest an. Deși mașinile second-hand continuă să domine piața, segmentul autoturismelor noi câștigă teren.
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În același timp, Dacia se apropie de BMW în clasamentul general al mărcilor preferate, iar producătorii chinezi, în special BYD, schimbă rapid echilibrul pe piața automobilelor electrice.
Piața auto a crescut ușor, dar mașinile rulate domină în continuare
Piața auto din România a ajuns la 236.126 de înmatriculări în primele șase luni ale anului 2026, potrivit unei analize realizate de plus-auto.ro pe baza datelor oficiale DRPCIV.
Structura pieței arată însă că România rămâne o piață dominată de autoturismele second-hand. Din totalul înmatriculărilor, 171.276 de mașini au fost rulate, reprezentând 72,5% din piață, în timp ce autoturismele noi au totalizat 64.850 de unități, respectiv 27,5%.
Comparativ cu primul trimestru al anului, când ponderea mașinilor rulate ajunsese la 76,7%, datele indică o ușoară revenire a segmentului de mașini noi.
Situația este apropiată de cea înregistrată în 2025, când raportul dintre mașini rulate și mașini noi era de aproximativ 71,5% la 28,5%.
Iunie a fost cea mai bună lună pentru piața auto din 2026
Evoluția lunară arată un parcurs oscilant în prima jumătate a anului.
Piața a pornit de la 33.912 înmatriculări în ianuarie, a crescut până la 42.739 de unități în martie, apoi a încetinit în aprilie și mai, cu 38.216, respectiv 37.590 de autoturisme.
Revenirea a venit în iunie, când au fost înmatriculate 43.461 de autoturisme, cel mai ridicat nivel lunar din primul semestru.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Creșterea a fost susținută în special de segmentul mașinilor noi. În iunie au fost înmatriculate 16.120 de autoturisme noi, cu aproape 60% mai multe decât în aprilie.
„Iunie a fost o lună de accelerare pentru piața de mașini noi. Am văzut un apetit mult mai mare pentru Dacia, Toyota și pentru mărcile chinezești, în special BYD, ceea ce ne spune că bugetele consumatorilor rămân concentrate pe modele accesibile, dar mai mulți români aleg acum să cumpere direct o mașină nouă”, a explicat expertul auto Veronica Negru.
Dacia recuperează teren în fața BMW
În clasamentul general al mărcilor, Volkswagen rămâne lider detașat.
Marca germană a acumulat 33.468 de înmatriculări în primul semestru, fiind susținută în special de piața autoturismelor rulate.
Pe locul al doilea se află BMW, cu 23.404 unități, însă avantajul față de Dacia este aproape dispărut.
Constructorul român a ajuns la 23.278 de autoturisme înmatriculate, la doar 126 de unități distanță de BMW.
Apropierea vine în special datorită cererii ridicate pentru modele Dacia noi, unde marca este lider incontestabil, a declarat pentru „Adevărul” Veronica Negru.
„Apropierea dintre BMW și Dacia nu înseamnă un interes egal pentru cele două mărci, ci două comportamente de cumpărare diferite care converg spre un total similar. BMW ajunge la acest volum aproape exclusiv prin piața de mașini rulate (peste 90% din unități), acesta fiind modul în care mulți români accesează o mașină premium, prin depreciere. Dacia, în schimb, e singura marcă unde cererea e la fel de puternică atât pe mașini noi, cât și pe rulate, ceea ce confirmă poziția sa de lider incontestabil pe segmentul de mașini noi din România„, a spus ea.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Topul general al mărcilor este completat de Audi, cu 17.487 de unități, Renault cu 15.438, Skoda cu 14.153, Mercedes-Benz cu 13.376, Ford cu 10.599, Toyota cu 10.011 și Hyundai cu 7.155.
„Volkswagen și BMW rămân alegerile de încredere pentru cumpărătorii care caută performanță, fiabilitate și valoare de revânzare pe piața second-hand. În același timp, Dacia confirmă statutul de brand național preferat”, a adăugat experta.
Dacia conduce piața mașinilor noi, iar BYD intră în top 10
Dacă analizăm doar autoturismele noi, clasamentul este diferit. Dacia conduce cu 11.673 de unități și o cotă de 18% din piață. Pe următoarele poziții se află Toyota, cu 6.031 de mașini noi, Skoda cu 5.447 și Volkswagen cu 4.799.
Surpriza primului semestru este BYD, care intră direct în top 10 al celor mai cumpărate mărci noi din România. Constructorul chinez a ajuns la 2.140 de autoturisme noi înmatriculate, depășind numeroși producători consacrați.
Clasamentul complet al mașinilor noi este:
Dacia – 11.673 unități
Toyota – 6.031 unități
Skoda – 5.447 unități
Volkswagen – 4.799 unități
Renault – 2.983 unități
Hyundai – 2.789 unități
Ford – 2.724 unități
Mercedes-Benz – 2.399 unități
BMW – 2.335 unități
BYD – 2.140 unități
BYD intră în lupta cu Tesla pe electrice
Segmentul automobilelor electrice este unul dintre cele mai interesante puncte ale pieței auto din 2026.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Tesla rămâne foarte aproape de BYD la nivel general, cu 2.446 de înmatriculări în primul semestru, dintre care 1.459 de mașini noi și 987 rulate.
BYD a ajuns la 2.340 de unități, însă diferența importantă este structura vânzărilor: 2.140 de automobile noi și doar 200 second-hand.
Pe segmentul strict al mașinilor electrice noi, BYD a ajuns la 1.092 de unități și se apropie rapid de Tesla, care are 1.459.
Preferințele românilor diferă radical între mașinile noi și cele rulate.
La automobilele noi, hibridul este alegerea dominantă. 57,9% dintre mașinile noi înmatriculate în primul semestru sunt hibride.
Mașinile pe benzină sau GPL reprezintă 27,2%, electricele 8,5%, iar dieselul doar 6,3%.
Pe piața second-hand situația este inversată. Motorina reprezintă 61% din înmatriculări, urmată de benzină și GPL cu 25,9%, hibride cu 11,3% și electrice cu doar 1,8%.
Bucureștiul concentrează mai mult de jumătate din mașinile noi
Un alt element important al pieței este concentrarea foarte mare în Capitală.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Din cele 64.850 de autoturisme noi înmatriculate în România în primul semestru, 35.062 au fost înregistrate în București.
Asta înseamnă că Bucureștiul concentrează 54,1% din toate mașinile noi cumpărate în România.
Ilfov, aflat pe locul al doilea, are doar 2.942 de unități.
Diferența este și mai vizibilă la automobilele electrice. Aproape jumătate dintre toate electricele noi din România au fost înmatriculate în Capitală: 2.565 dintr-un total de 5.522.
Cum ajung în România mașini second hand cu daună totală. Chichița legală care permite vânzarea mașinilor care ar trebui casate
Dacia domină în județe precum Mureș și Argeș, unde are cote de peste 39% din piața mașinilor noi, în tinp ce în Cluj, Audi a devenit cea mai cumpărată marcă nouă, schimbând clasamentul față de începutul anului.
Greșeala care îți scade valoarea mașinii cu mii de euro la revânzare
Pe piața second-hand, Volkswagen și BMW rămân lideri în majoritatea județelor.
În București, BMW este cea mai cumpărată marcă rulată, cu o pondere de 17,7%, urmat de Mercedes-Benz cu 13,1%.
APIA: Revenirea trebuie privită cu prudență. Electrificarea devine noua regulă a pieței
Potrivit datelor APIA consultate de „Adevărul”, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 53% în iunie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, însă evoluția este influențată în mare parte de lichidarea stocurilor și anticiparea unor schimbări de reglementare. Astfel, creșterea nu indică încă o revenire structurală a pieței.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Rezultatul din luna iunie trebuie analizat cu prudență. Această evoluție reflectă într-o măsură importantă efectul unui sfârșit de serie, determinat de lichidarea stocurilor și de anticiparea schimbărilor de reglementare și de piață”, spune Dan Vardie, președintele APIA.
În același timp, datele APIA confirmă accelerarea electrificării. Automobilele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 64% în luna iunie și la 67% după primele șase luni ale anului, depășind pentru prima dată motorizările clasice.
Cele mai mari creșteri vin din zona automobilelor pur electrice și plug-in hybrid. Mașinile 100% electrice au crescut cu 352% în iunie față de aceeași lună din 2025, ajungând la o cotă de piață de 9,4%, în timp ce modelele plug-in hybrid au crescut cu 125%, până la o cotă de 9,6%.
Clasamentul electricelor confirmă ascensiunea BYD. Tesla conduce încă după volumul total al mașinilor electrice noi, cu 1.459 de unități în primele șase luni, însă BYD a ajuns rapid la 1.092 de unități, după doar patru mașini în aceeași perioadă din anul precedent.
Pe segmentul plug-in hybrid, producătorul chinez este deja lider, cu 1.048 de unități, depășind mărci tradiționale precum Volkswagen, Mercedes-Benz sau BMW.
O altă schimbare importantă este dominația SUV-urilor. În luna iunie, acest segment a avut o cotă de piață de 58,5% din totalul mașinilor noi, mult peste clasa compactă (21%) și clasa mică (12,8%).
Un moment tensionat
din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a
fost rugat să oprească show-ul şi să convingă un spectator cocoţat pe un stâlp
să coboare, însă reacția rapperului nu a fost cea așteptată.
Incidentul a avut loc sâmbătă, 4 iulie, în timpul concertui susținut de Puya în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul Zilelor Orașului Ghimbav, județul Brașov.
Imaginile, surprinse
în timpul show-lui lui Puya, au fost publicate pe TikTok și îl arată pe
artist în timp ce un bărbat din apropierea scenei îi tot face semn din mâini să
întrerupă muzica. Iniţial, artistul se întrerupe şi se apropie de cel care îi
solicitase asta, încercând să afle ce se întâmplă.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Puya, chemat la marginea scenei. FOTO: captură video
Însă, imediat ce află ce
anume vrea spectatotul de la el, adică să convingă un un fan cocoţat pe un
stâlp să coboare de acolo, rapperul se enervează.
„Ești de la poliție? De la scenă? Păi, și îmi
oprești mie concertul ca să îi spun ăluia să se dea jos de pe stâlp? Ferească
Dumnezeu!
Băi, fraților, hai ca
să înțelegeți: aici, când se suie lumea pe scenă, face un spectacol. Mă oprești
din spectacol… este treaba lui dacă vrea să stea acolo”, se aude Puya
comentând.
Scena surprinsă în
videoclipul devenit viral a generat reacții diferite în rândul celor care au
urmărit imaginile. O parte dintre cei care au comentat i-au dat dreptate lui
Puya, considerând că nu era rolul lui să oprească un concert pentru a rezolva
problema unui spectator, în timp ce alții au susținut că ar trebui ca siguranţa
spectatorilor să fie prioritară pentru organizatori şi artişti.
În ciuda criticilor, Puya,
pe numele său real Dragoș Gărdescu, este unul dintre cei mai cunoscuți rapperi
români și unul dintre artiștii care au pus bazele scenei hip-hop autohtone.
El a devenit cunoscut
în special ca membru al trupei La Familia, care a avut un rol important în
dezvoltarea rapului românesc. După perioada La Familia, Puya a continuat pe
cont propriu și a lansat numeroase piese care au ajuns cunoscute publicului
larg.
Stilul său combină
rapul de stradă cu teme sociale, povești personale și influențe mai comerciale,
iar printre piesele sale cele mai cunoscute se numără „Undeva-n Balkani”,
„Change” și „Americandrim”.
publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Un semn că artistul
are încă mulţi fani şi este apreciat este faptul că şi în 2026 Puya se află pe
lista artiștilor români care vor urca pe scena Festivalului Beach, Please!,
eveniment dedicat în special zonei hip-hop, rap și muzicii urbane.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
