Klaus Iohannis a prezentat ţintele şi obiectivele „României Educate”- proiectul cu finanţare de 3,6 miliarde euro

1
229

Şeful statului-Klaus Werner Iohannis a avut o serie de consultări în ultimele zile cu liderii coaliţiei, cu parlamentari şi alte organizaţii pe marginea proiectului „România Educată”. Președintele României a adăugat că va fi constituit în cel mai scurt timp un grup de lucru transpartinic care să construiască un cadru legislativ care să permită implementarea acestui proiect.

Cadrul viitoarelor evenimente

La Palatul Cotroceni,s-au desfășurat ultimele serii de consultări pentru finalizarea Proiectului „România Educată” şi se va trece în viitorul apropiat la faza de implementare. Este vorba despre un proiect care se bazează pe cea mai amplă consultare naţională în domeniul educaţiei din perioada postdecembristă, nu mai puţin de 10.000 de persoane şi peste 150 de organizaţii şi de instituţii fiind direct implicate.

Conferinţă de presă

 „Aşadar, în cel mai scurt timp, se va constitui un grup de lucru transpartinic pentru a construi cadrul legislativ care să permită implementarea proiectului. Parlamentul trebuie să fie un pilon central al procesului de reformă a sistemului de educaţie şi, prin această asumare, poate reda încrederea românilor în aleşii săi. Cu siguranţă, procesul de elaborare a acestei viziuni a durat mult tocmai pentru că mi-am dorit ca în „România Educată” să se regăsească vocile tuturor celor care au propuneri relevante de politică publică. Nu e un secret pentru nimeni că, în anumite perioade de guvernare, educaţia nu s-a aflat pe agenda politică, ceea ce a ţinut în loc „România Educată”. Am avut apoi ani electorali intenşi, a urmat pandemia, cu greutăţile, dar şi cu lecţiile ei valoroase. Acum avem, în sfârşit, şansa unei discuţii constructive, urmate de asumarea transpartinică şi de un proces consecvent şi stabil de implementare”, a explicat Klaus Iohannis în conferința de presă.

De asemenea s-a propus o nouă structură a învăţământului secundar superior, unde vor exista trei tipuri de licee – teoretic, vocaţional şi profesional.

„Am propus o nouă structură a învăţământului secundar superior, unde vor exista trei tipuri de licee – teoretic, vocaţional şi profesional – care vor conferi absolvenţilor, după patru ani de studiu, acces la examenul de bacalaureat. Poate unul dintre cele mai importante obiective ale Proiectului „România Educată” este acela de a elimina barierele birocratice care limitau posibilităţile tinerilor de dezvoltare şi de a întări dreptul fiecărui elev de a reveni în sistemul de educaţie şi de a-şi urma ambiţiile, atunci când acestea îi pot aduce un viitor mai bun. Aşadar, pe scurt, eliminăm birocraţia şi, dacă un elev este, de exemplu, la un liceu profesional, îşi dă seama că nu se regăseşte acolo şi vrea să facă trecerea la unul teoretic sau vocaţional, va putea să se transfere, în urma unor testări specifice, la liceul dorit. Noul bacalaureat, deschis tuturor şi bazat pe competenţe, este o altă componentă importantă a „României Educate”, a subliniat şeful statului.

De altfel, șeful statului a făcut câteva precizări cu privire la funcţionarea colegiilor terţiare non-universitare, care pot funcţiona în universităţi, dar care nu au rangul de universitate. El a spus că această formă de învăţământ nu se substituie învăţământului universitar.

„În ceea ce priveşte funcţionarea colegiilor terţiare non-universitare, care pot funcţiona în universităţi, dar nu au rang de studii universitare, vreau să fac câteva precizări pentru o înţelegere corectă. Această formă de învăţământ, care funcţionează şi astăzi, nu se substituie învăţământului universitar. Formarea profesională pentru a permite certificarea la nivel de tehnician este cerută de piaţa muncii şi este deschisă tinerilor care nu au susţinut sau nu au promovat examenul de bacalaureat sau adulţilor care doresc să avanseze profesional cu ajutorul unei pregătiri suplimentare, de nivel 5 de calificare. Ea nu conferă acces în învăţământul superior fără promovarea examenului de bacalaureat. Mai pe scurt, bacalaureatul rămâne obligatoriu pentru studiile universitare, adică pentru licenţă, masterat şi doctorat, indiferent de domeniul de studiu”, a explicat preşedintele României.
Klaus Iohannis a mai precizat că prin acest proiect este urmărită reducerea ratei abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional, la orizonul anului 2030.
„Pe lângă aceste câteva elemente-cheie ale viziunii „România Educată”, proiectul include şi o serie de ţinte concrete, printre care scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, până la un nivel de cel mult 10%, reducerea ratei de analfabetism funcţional, la orizontul 2030, sau creşterea competenţelor digitale de bază, atât în cazul profesorilor, cât şi al elevilor. Cred cu tărie că o Românie puternică este o Românie Educată şi este nevoie de implicarea tuturor autorităţilor şi forţelor politice pentru a garanta transpunerea în realitate a acestei viziuni în beneficiul fiecărui cetăţean!”, a conchis Klaus Iohannis.
 

Ce se va petrece?

Guvernul va adopta, săptămâna viitoare, un memorandum privind asumarea ţintelor şi obiectivelor „României Educate”.Se vor investi aproximativ 3,6 miliarde de euro pentru reducerea abandonului şcolar prin sprijinirea a peste 2.500 de unităţi de învăţământ preuniversitar, dotarea a 10.000 de laboratoare şi cabinete şcolare, mobilarea a 75.000 de săli de clasă, construirea a 140 de creşe şi servicii complementare de educaţie timpurie, realizarea a 10 centre de învăţământ dual, dezvoltarea unei reţele de şcoli verzi şi formarea a 100.000 de cadre.

Ce rol mai are Educația?

În urma discuţiilor au reieşit o serie de lucruri deosebit de importante. În primul rând, Coaliţia de guvernare şi-a exprimat susţinerea pentru proiect şi chiar săptămâna viitoare Guvernul României îşi va asuma, prin memorandum, ţintele şi obiectivele proiectului intitulat „România Educate”, urmând să se stabilească un plan clar de acţiune, cu responsabili şi termene, pentru implementare. Cu această ocazie s-a putut remarca  deschiderea membrilor Parlamentului, inclusiv a celor din opoziţie, pentru a colabora la transpunerea legislativă, efectivă a proiectului.

În al doilea rând, educaţia ar trebui să fie baza comună de construcţie şi să nu mai posede niciun fel de culoare politică. Poporul român aşteaptă de foarte multă vreme acest consens, iar pe astfel de teme esenţiale pentru viitorul ţării s-au tot văzut de-a lungul timpului multe lupte politice sterile care au afectat inclusiv educaţia.

Proiectul “România educată” va impune o multitudine de schimbări care vor avea un impact direct asupra activităților profesorilor, iar una dintre acestea se pare că presupune salarizarea diferențiată a profesorilor în funcție de performanțele acestora. Această idee, la prima vedere ar părea o soluție bună pentru a crește și a suscita motivația unor anumite categorii de profesori cu activitate la catedră. Din acest motive se vor crea și anumite „discriminări pozitive”, în sensul că cei care nu vor avea rezultate și nu vor participa cum mai mare interes la cursurile de pregătire profesională dacă vor ști că acestea îi vor ajuta să devină mai eficienți nu vor mai fi salarizați la același cuantum garantat de legea actuală.

De aceea, nu în ultimul rând, ideea de a salariza diferențiat profesorii în funcție de performanță ar trebui să țină cont în analiză de toate variabilele confundate care pot afecta evoluția elevilor.Nu trebuie neglijat faptul că pregătirea directorilor de școală și a inspectorilor de specialitate ar necesita o pregătire justă, cu analize statistice actualizate, nu cu aranjamente și simulacre de concursuri.

De asemenea, dacă se va dori performanţă, evaluarea profesorilor din mai multe perspective trebuie să se realizeze obiectiv, eliminându-se orice fel de conflicte de interese.De aici, din acest punct se poate construi și înțelege evoluția oricărui elev care are nevoie de teste aplicate diferențiat în același an școlar.

Cu alte cuvinte, dacă rolul și importanța educaţiei actuale visate de către actualii conducători și-ar găsi împlinirea în proiectul “România Educată ”, acest proiect și-ar afla cu adevărat finalitatea.Numai că, până în prezent, nu deținem nici pârghii și nici resurse materiale satisfăcătoare,probate cu dovezi solide că acest lucru s-ar putea produce pe viitor, deoarece consultările au generat păreri, nicidecum strategii bazate pe dovezi validate științific.

Pe final, vă las declarația de presă efectuată la Palatul Cotroceni:

 

Sursa foto: https://google.com

Acest material a fost realizat de către Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național 

 

 

Comentarii Facebook

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here