Actualitate
Fostul guvernator al Deltei Dunării explică proiectul Legii Pescuitului
Fost guvernator al Deltei Dunării, Mălin Mușatescu avertizează că se află în plină desfășurare o campanie de dezinformare în legătură cu proiectul Legii Pescuitului, explicând – totodată – și care sunt principalele modificări pe care acest proiect le aduce.
Într-un amplu comentariu publicat chiar pe pagina sa de socializare, Mălin Mușatescu notează că ”efervescența” din ultima vreme – mai ales în mediul online – este coordontă de ”vuvuzelele mafiei peștelui” și de ”lătrăii” aflați în slujba unor ”profitori” care, de 30 de ani, au ”parazitat” resursele Deltei Dunării.
”În ultima vreme a fost o adevărată efervescentă pe rețelele de socializare, în special tulcene, a vuvuzelelor mafiei peștelui și în general ale lătrailor aflați în slujba profitorilor care au parazitat de 30 de ani resursele Deltei Dunării. Am sesizat agresivitatea și limbajul extrem (…) la adresa unor deputați care au îndrăznit să elaboreze un proiect al noii Legi a Pisciculturii.
Cum suntem cu resursa piscicolă la cote de avarie în întreaga țară, cum importăm 80% din necesarul pieții de pește pentru consum, cum Curtea de Conturi a constatat că 70% din producția de pește capturat ajunge pe piața neagră – ceea ce se numește evaziune fiscală de proporții – orice om de bună credință nu poate decât saluta o astfel de inițiativă”, scrie Mălin Mușatescu în mediul online.
”România a fost până în 1990 unul dintre principalii exportatori de pește ai Europei”
Până în 1990, mai scrie fostul guvernator al Deltei Dunării, România era unul dintre principalii exportatori de pește din Europa, numai că – acum – ”importăm crap din Ungaria” sau somn din Spania și Italia.
”Pentru a avea o cât mai corectă abordare, trebuie spus aici că greul pisciculturii este susținut de apele publice, administratorul resursei piscicole (ANPA) ajungând să concesioneze celor cu plase inclusiv apele din parcuri. Acvacultura este la pământ, ceea ce face ca tot ce înseamnă pescărie în România să se manifeste la nivelul secolului 18, când activitatea piscicolă se limita la plăsuiala bazinelor naturale bogate în pește.
Cum, necum, România a fost până în 1990 unul dintre principalii exportatori de pește ai Europei, pentru a ajunge astăzi să importăm crap din Ungaria și să punem pe masa restaurantelor de la Tulcea somn din Spania și Italia.
Pentru a fi parcă dezastrul și mai mare, în ultimii ani ANPA a adoptat o politică de intensificare a exploatării resursei piscicole din bazinele naturale (pescuit comercial în timpul nopții, setci permise tot anul în Delta, mărirea numărului de plase, a dimensiunii acestora, o medie de 3 săptămâni prohibiție reala la știucă ș.a.m.d.), fără a arăta o minimă preocupare pentru protejarea resursei piscicole din apele publice și pentru relansarea acvaculturii din apele special destinate pisciculturii intensive”, acuză fostul guvernator al Deltei Dunării.
Principalele modificări aduse de proiectul Legii Pescuitului
Mălin Mușatescu prezintă, în aceeași postare, și principalele modificări pe care acest proiect de lege le aduce, acestea oferind, în perspectivă, beneficii indiscutabile.
”– O primă inițiativă care mi se pare de luat în seamă este interdicția pescuitului comercial pe apele publice interioare (râuri, lacuri, baraje), cu excepția Dunării, Deltei și a Prutului (rău de frontieră, în care partea moldoveană pescuiește comercial). Să luăm numai un simplu exemplu – plasele de pe Olt, cu o producție declarată de câteva sute de kilograme, un pescuit haotic și abuziv (cu o delimitare aproape inexistentă între braconaj și pescuit comercial) , permanente conflicte între cei câțiva pescari cu plase și publicul care încearcă să pescuiască în aceste ape prin metodele pescuitului recreativ. O expertiză poate demonstra oricând că activitatea piscicolă în Olt nu se justifica economic și induce un conflict inutil între concesionar și cetățenii care ar trebui să aibă dreptul să fie pe malul acestei ape publice.
– Apoi, pentru cei care știu ce înseamnă o Deltă sufocată de setci, proiectul de lege prevede interdicția acestora, dar și a năvodului – inclusiv în Lunca Dunării – (năvodul permis în Complexul Lagunar Razim – Sinoe). De asemenea, se interzice pescuitul comercial de noapte.
– Se introduce în Delta Dunării conceptul de Piață Locală de Pește (piață lacustră), organizată în UAT-uri, unde pescarii comerciali au dreptul să vândă fiscalizat (ca orice producător) la prețul pieței, maxim 50 Kg/zi, direct din barcă, peștele proaspăt prins în acea zi. De asemenea, pescarii comerciali vor putea vinde fiscalizat peștele proaspăt către centrele gastronomice, un concept pentru care s-a luptat ani de zile Asociația Ivan Pațaichin.
Tot în această adevărată reformă a valorificării peștelui din bazinele naturale ale Rezervației Biosferei Delta Dunării, pescarul comercial își poate folosi barca pentru a duce turiștii în împrejurimile satului său, în cadrul activității de pescaturism, conexă cu existența centrelor gastronomice locale. Astfel peștele va căpăta plus valoare locală și va susține direct dezvoltarea comunităților locale.
Acest lucru a pus pe jar deja cherhanagii și federațiile care le reprezintă interesele, care își văd puse în pericol monopolul asupra peștelui (ei pun prețul peștelui – un preț ce variază între 0,5 lei și 7 – 8 lei/Kg de pește) în condițiile în care pescarii arondați cherhanalei, nu au dreptul legal să vândă peștele la o altă cherhana)”, notează Mălin Mușatescu.
”Această posibilitate ca pescarul să vândă peștele la prețul pieței (exclusiv în locuri amenajate în localitatea de reședință, fară a putea stoca peștele de pe o zi pe alta) va reduce presiunea pe resursa piscicolă (cu cantități mai mici de pește nivelul de trai al pescarului poate crește) și va aduce la lumină prin fiscalizare o piață neagră ce funcționează chiar în acest moment (în special în sezonul turistic)”
75% din taxele încasate de ANPA pe permise vor merge către repopulări în bazinele naturale
– Pescarii comerciali din Delta Dunării nu vor mai putea folosi la pescuit bărci cu motorizări mai mari de 60 CP (excepție făcând bărcile colectoare, care duc peștele de la mai mulți pescari către cherhana). În același timp pescarii comerciali care au nave prevăzute cu motoare electrice, vor beneficia de o reducere de 50% din tariful de eliberare a autorizațiilor de pescuit comercial.
Braconajul (cu plasa sau electric) se va pedepsi cu închisoare între 6 luni și 7 ani închisoare, amenziile se vor mări subtanțial pentru încălcarea legilor piscicole, iar pedepsele se vor dubla dacă făptuitorul este parte a unui organ de control.
– La pescuitul familial nu vor mai fi permise undița și lanseta (rămân permise cele 5 vintire), pentru a opri această confuzie ce a existat în mintea legiuitorului actual între pescuitul de subzistență și pescuitul sportiv/recreativ. În plus, astăzi pescuitul/sportiv recreativ în Delta Dunării are că reglementare regimul catch&release la patru specii, ceea ce ar însemnă că localnicul cu undița și lanseta poate retine totuși pești din aceste specii, ceea ce este în mod evident o discriminare față de ceilalți pescari sportivi/recreativi, care nu domiciliază în Delta Dunării.
– Pescarii sportivi (cei legitimați la cluburi) vor beneficia de permise gratuite și vor putea pescui în regim no kill pe ape publice. Pescarii recreativi vor plăti o taxă (în orice caz nu simbolică) pentru permis și vor putea reține cantități de pește prevăzute de lege. Dacă un pescar sportiv dorește să pescuiască în regim recreativ, atunci își va lua și permisul de pescuit recreativ. Sunt discuții ca pentru Delta Dunării să existe un permis de pescuit separat, cu o taxă suplimentară și care nu va putea fi achiziționat fără a avea unul dintre cele două tipuri de permise enunțate mai sus. Totodată este în discuție ideea ca permisul de pescuit (sportiv și recreativ) eliberat de ANPA să fie digitalizat, iar plătirea anuală a taxei să fie disponibilă la nivel național, asemenea rovinietei sau taxei de pod, la orice benzinărie.
– Pe lângă faptul că această nouă lege propune extinderea zonelor de cruțare (refacere) piscicolă, unde sunt interzise plasele, 75% din taxele încasate de ANPA pe permise vor merge către repopulări în bazinele naturale.
– Sunt multe alte inițiative benefice pentru protejarea resursei piscicole în această propunere de Lege a Pisciculturii, mai ales detalii care reglementează sculele de pescuit comercial astfel încât să fie diminuată presiunea exercitată de pescuitul comercial în apele publice.
La Marea Neagră mafia pescuitului la rapană are deja coșmaruri, după ce a reușit să modifice în acest an legea Prohibiției, obținând permisiunea să folosească draga aspirantă (interzisă până în 2021) în apele RBDD. De asemenea, mafia pescuitului la scrumbie (și tangențial la păstrugă) nu vor mai avea privilegiile pe care anul acesta le-a oferit prin mărirea înălțimii plasei de scrumbie la Marea Neagra (sus e scrumbia, jos e păstrugă de storceag).
”Ca o concluzie, pentru a contracara campania de dezinformare actuală, pescuitul comercial nu este interzis în apele publice, ci diminuat, asta în condițiile în care resursa piscicolă din aceste ape este în cădere liberă. Propunerea de lege are ca scop protejarea și refacerea resursei piscicole din bazinele naturale și mutarea producției piscicole majoritar în acvacultură (bazine destinate pisciculturii intensive), asta pentru a ajunge să satisfacem cererea de pește de piața internă și de a diminua importurile”
Mălin Mușatescu, fost guvernator al Deltei Dunării
”Pescarii comerciali din Delta Dunării să iasă din iobăgia care îi ținea legați de interesele cherhanalei”
Apele publice trebuie să fie ale marelui public, mai notează fostul guvernator al Deltei Dunării, și nu concesionate unor profitori cu plase care alimentează piața neagră de pește și care nu aduc niciun beneficiu Statului român prin activitatea lor.
”Nu uitați că peștele din apele publice este gratuit pentru concesionari, cât și pentru pescarii comerciali, fiind taxată doar activitatea în sine, nu și resursa.
”Legea mai prevede ca pescarii comerciali din Delta Dunării să iasă din iobăgia care îi ținea legați de interesele cherhanalei, acest sistem făcând că în ultimii 20 de ani 80% din valoarea peștelui extras din Deltă să fie în favoarea cherhanagiului și samsarilor de pește, și doar 20% pentru pescarii comerciali”
Mălin Mușatescu
Statistic, cifrele arată că media de captură / pescar comercial îi aduce acestuia un venit sub salariul minim pe economie. Dacă punem la socoteală taxele și cheltuielile legate de consumul de carburant, întreținerea bărcii și motorului, se deduce că această activitate nu este sustenabila economic decât în condițiile unei pieței negre alternative, favorizată de existența monopolului cherhanalei, care obligă pescarul să își valorifice munca pe alte căi decât cele stipulate de actuala lege.
Vă sfătuiesc, cei interesați direct de activitățile piscicole, dar și cei doar luați de valul de dezinformări lansat de profitorii care au parzitat resursa piscicola a României în ultimii 31 de ani, să aveți răbdare să citiți textul acestei legi cu atenție. O să înțelegeți ale cui sunt vocile sugrumate de indignare la adresa propunerii pentru o noua Lege a Pisciculturii elaborata de deputații Bogdan Bolă (Secretar Comisia de Mediu a Camerei Deputaților) și Alexandru Cociș”, spune Mălin Mușatescu”, încheie Mălin Mușatescu, fostul guvernator al Deltei Dunării.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum o ziComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului




