Actualitate
Instanța nu dă dreptate victimelor Revoluției de la Timișoara
Revoluționarii de la Timișoara au dat în judecată Statul Român, solicitând despăgubiri de ordinul a sute de mii de euro pentru traumele suferite în urma represiunii brutale a mișcărilor de protest declanșate pe data de 16 decembrie 1989. Nu mai puțin de 150 de procese au fost deschise, în ultima perioadă, împotriva Statului Român, prin Ministerul Finanțelor, dar magistrații au respins cererile de chemare în judecată a instituției care ar putea plăti despăgubiri, invocând un motiv uluitor.
- Represiunea armată exercitată în intervalul 16 – 22 decembrie 1989 a fost ordonată de Nicolae Ceaușescu – ”comandant suprem al forțelor armate”.
- Sute de persoane, rănite în timpul Revoluției de la Timișoara, s-au constituit în părți civile după 30 de ani.
- Despăgubirile solicitate, pentru fiecare caz în parte, ajung și la 500.000 de euro.
- Poveștile de viață impresionante a trei timișoreni care au primit titlul de ”Luptător Rănit pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”.
- Cum argumentează magistrații Tribunalului Timișoara respingerea cererilor de chemare în judecată.
Manifestația împotriva lui Nicolae Ceaușescu a degenerat în lupte de stradă violente
Pe data de 16 decembrie 1989, în Timișoara au izbucnit protestele împotriva regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu, iar acestea vor continua, luând amploare, în București și alte orașe mari ale României. Demonstrațiile au avut un caracter de masă, au degenerat în lupte de stradă cu forțele de ordine, iar numărul victimelor a crescut de la o zi la alta.
Agățându-se cu disperare de putere, dictatorul Nicolae Ceaușescu acuză intervenția unor ”agenturi străine”, i-a numit pe protestatari ”huligani” coordonați de ”agenturi” pentru a destabiliza România și – din poziția de Comandat Suprem al Armatei – a declarat, pe 20 decembrie 1989, după revenirea din Iran, stare de necesitate în județul Timiș. Ulterior, pe 22 decembrie, va fi declarată starea de necesitate pe întreg teritoriul României.
Intervenția brutală a forțelor de represiune, coordonată de la cel mai înalt nivel al Partidului Comunist, a avut ca rezultat decesul unui număr mare de manifestanți, vătămări fizice și psihice, dar și distrugerea de bunuri.
În România, spre deosebire de alte regimuri comuniste care s-au prăbușit, precum un castel de joc, în acea perioadă, trecerea de la dictatură la democrație a fost însângerată, iar ulterior au apărut semne de întrebare referitoare la modul în care au acționat Armata și Ministerul de Interne – Departamentul Securității Statului (DSS) în acele zile, astfel că s-a pus problema deschiderii unei anchete care să analizeze, punctual, faptele petrecute în timpul Revoluției Române din 1989.
”Coordonarea represiunii a fost făcută de președintele Nicolae Ceaușescu, comandat suprem al forțelor armate”
S-a urmărit, prin ”Dosarul Revoluției”, stabilirea vinovăției ”actorilor principali” din scenariul controversat al acelor zile, dar și tragerea la răspundere penală a acestora, acolo unde cercetările efectuate au stabilit vinovăția.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare a procedat la deschiderea dosarului penal nr. 11/P/2014, efectuând cercetări cu privire la starea de fapt existentă în intervalul de timp 16 decembrie 1989 – 31 decembrie 1989, pe întreg teritoriul României.
În cuprinsul rechizitoriului, cu privire la perioada 16 decembrie 1989 – 22 decembrie 1989, s-a stabilit că ”represiunea armată exercitată în intervalul 16 – 22 decembrie 1989 împotriva maselor de revoluționari a fost exercitată de toate structurile militare ale României (MI-DSS, MApN)”, iar ”coordonarea represiunii a fost făcută de președintele Nicolae Ceaușescu (comandat suprem al forțelor armate). (…) Vinovăția fostului șef al statului este fără echivoc demonstrată de probatoriul administrat. Acesta, în calitate comandant suprem al forțelor armate, a coordonat în mod direct represiunea existentă până la data de 22 decembrie 1989”.
Paraschiva Vințan, împușcată pe 17 decembrie `89, s-a îmbolnăvit grav și a încercat să se sinucidă
În decursul anilor, un însemnat număr de persoane au solicitat constituirea ca părți civile, reclamând fapte ale căror consecințe – decesul, rănirea, vătămări grave fizice sau psihice, lipsiri de libertate – au survenit, în timpul Revoluției, anterior datei de 22 decembrie, solicitând Statului Român despăgubiri.
GÂNDUL prezintă, în exclusivitate, informații despre trei dintre aceste procese, acțiunile în instanță fiind declanșate chiar în luna martie a acestui an, iar sumele solicitate drept despăgubire sunt de ordinul a sute de mii de euro în fiecare caz.
Paraschiva Vințan avea 17 ani în 1989 și locuia în Timișoara.
Starea de nemulțumire generalizată din cauza regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu a dus la proteste de stradă al căror punct de plecare l-a constituit locuința pastorului Laszlo Tokes. Acesta, printr-o decizie a autorităților, trebuie evacuat din locuința parohială, iar timișorenii s-au adunat, încă din seara de 15 decembrie 1989, pentru a-l susține. Ulterior, mișcarea de protest a luat amploare, din ce în ce mai mulți timișoreni ieșind în stradă, a doua zi, și cerând ca Nicolae Ceaușescu să fie îndepărtat de la conducere.
În seara zilei de 17 decembrie, Paraschiva Vințan – care deține titlul de ”Luptător Rănit pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”, potrivit Legii 341/2004 – se afla în mijlocul manifestanților, iar forțele de ordine au deschis focul asupra acestora.
”În momentul în care au realizat că demonstrația urma să se transforme într-o baie de sânge au dorit să plece acasă, însă un cordon de soldați nu le-a mai permis acest lucru. Decise fiind să meargă acasă, au încercat să plece însă în acel moment a fost deschis focul, iar reclamanta a fost rănită cu armă cu glonț în gamba dreaptă, fiind dusă la Spitalul de copii după care a fost transferată la Spitalul Județean. La Spitalul Județean soseau tot mai mulți răniți și morți, iar o asistentă a sfătuit-o să plece acasă dacă a primit primul ajutor pentru că era periculos să rămână în spital peste noapte”, se arată în motivarea instanței de judecată.
Acest episod din viața Paraschivei Vințan a declanșat, de altfel, o boală psihiatrică gravă care a urmărit-o de atunci, fiind internată de mai multe ori în unități de Neurologie si Psihiatrie. Tot ca urmare a acestei boli a pierdut 1 an de școală pentru că îi era frică să mai iasă din casă, a încercat de două ori să se sinucidă, a plecat din Timișoara și s-a stabilit într-un alt oraș.
Evenimente din 17 decembrie 1989 au avut un impact zguduitor pentru Paraschiva, iar boala dobândită nu a fost una superficială, ci una definitorie pentru întreg restul vieții.
În cererea de chemare în judecată pe care a făcut-o pe data de 25 martie 2021, Paraschiva Vințan a solicitat instanței să oblige statul român (prin Ministerul Finanțelor) la ”plata sumei de 500.000 euro, echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, inclusiv dobânda legală aferentă, calculată de la data producerii prejudiciului si până la achitarea efectivă, cu titlu de daune morale”.
Rovin Vîț: ”A fost încadrat la gradul grav și permanent de invaliditate”
Pe data de 12 martie 2021, Rovin Vîț, împușcat în zilele Revoluției – i-a fost acordat și lui titlul de ”Luptător Rănit pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”, potrivit Legii 341/2004 – a chemat în judecată Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, solicitând instanței să dispună plata unor despăgubiri în valoare de 500.000 de euro, ”echivalent în lei la cursul B.N.R. din ziua plății, inclusiv dobânda legală aferentă, calculată de la data producerii prejudiciului și până la achitarea efectivă, cu titlu de daune morale, precum și la plata de daune materiale”.
În seara zilei de 17 decembrie 1989, Rovin Vîț – care participa la demonstrațiile din stradă de la Timișoara – a fost împușcat în mâna dreaptă și în coapsa stângă, atunci când forțele armate au deschis focul asupra manifestanților. După împușcare, acesta a fost internat în spital, prima perioadă fiind de 120 de zile de spitalizare. Au urmat și alte internări, cu tratamentul aferent, o situație fără precedent în viața acestuia.
”Suferințele fizice și psihice au fost extrem de apăsătoare, fiind coroborate și cu înrăutățirea relațiilor de familie ale reclamantului, acestea din urmă devenind foarte greu de păstrat la normalitatea existentă anterior împușcării. Ca urmare a împușcăturii, reclamantul nu și-a mai putut folosi nici mâna dreaptă și nici piciorul stâng, fiind încadrat în grad de handicap permanent și deci incapabil de a presta o activitate remunerată. Din acest motiv, consecințele au existat inclusiv în plan financiar”, se precizează în motivarea instanței de judecată.
Au trecut 31 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, iar Rovin Vîț – ca urmare a împușcării – ”nu a mai fost capabil să muncească în vederea asigurării bugetului necesar întreținerii personale, (n.red. – fiind) nevoit să se pensioneze, din cauza stării de sănătate. A fost încadrat la gradul grav și permanent de invaliditate, un motiv constant de îngrijorare și stres, care, a dus la rândul lui mai multe afecțiuni”, se mai arată în motivarea instanței.
Rodica Șerban: ”Frică obsesivă de moarte, de boală, frică de mașină, de avion…”
Tot pe data de 25 martie 2021, Rodica Șerban – soția unuia dintre manifestanții care au fost răniți timpul protestelor violente de la Timișoara, în 1989 – a cerut ca magistrații Tribunalului Timișoara să oblige Statul Român (prin Ministerul Finanțelor) la plata sumei de ”300.000 de euro, echivalent în lei la cursul B.N.R. din ziua plății, inclusiv dobânda legală aferentă, calculată de la data producerii prejudiciului și până la achitarea efectivă, cu titlu de daune morale”.
Soțul Rodicăi Șerban – la rândul său ”Luptător Rănit pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”, potrivit Legii 341/2004 – a ieșit în stradă, la Timișoara, pe data de 17 decembrie 1989, pentru a protesta împotriva regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu. Soția sa își amintește că nu știe unde anume și cu cine a plecat soțul său, în acea zi, dar pe data de 18 decembrie a aflat că acesta fusese împușcat și internat la Spitalul Județean. Din cauza temerilor că protestele ar putea fi înăbușite de regimul comunist și vor exista repercusiuni asupra familiei, Rodica Șerban s-a îmbolnăvit de ”diabet pe bază nervoasă”.
Soțul său, din cauza loviturilor primite în zona capului, a făcut comoție cerebrală, iar starea sa medicală a fost critică.
”A depășit acel moment însă viața sa în continuare a fost un continuu periplu la doctori și internări prin spitale, urmate de tratament medicale, acesta dezvoltând o hemipareză, iar potrivit actelor medicale rezulta că avea în continuare probleme cerebrale. La data de 25.01.2006, soțul Rodicăi Șerban a decedat. Traumele suferite urmare a rănirii (n.red. – soțului Rodicăi Șerban) au produs consecințe majore asupra vieți familiale, care au determinat schimbări profunde și în calitatea vieții acestora. (n.red. – soțul) s-a schimbat radical după evenimentele din 17 decembrie 1989, nu a mai fost același om, nici din punct de vedere fizic, dar nici psihic. (n.red. – soția) a avut de suferit, ca urmare a schimbării totale a soțului. în lipsa evenimentelor tragice prin care a trecut, viața reclamantei ar fi fost alta, și nu o luptă continuă cu frica de moarte pe care a simțit-o și o simte în continuare. Acest sentiment se manifestă printr-o frică obsesivă, de moarte, de boală, frică de mașină, de avion”, se precizează în motivarea instanței de judecată.
Contraargumentele statului român
Statul Român (prin Ministerul Finanțelor) a formulat întâmpinări în toate cele trei cauze.
Au fost invocate, astfel:
- excepția netimbrării cererii
- excepția prescripției dreptului material la acțiune
- excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului
În subsidiar, Statului Român a solicitat respingerea cererilor de chemare în judecată, ca neîntemeiate.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român (prin Ministerul Finanțelor), s-a precizat că – potrivit art.36 din Codul de procedură civilă – ”Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond. (…) Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum și între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă)”.
Statul Român poate fi subiect de drepturi și obligații nu numai în raporturile de drept constituțional, administrativ sau fiscal, ci în raporturile private, cum sunt cele de natură civilă, din moment ce legea nu stinge. Aceasta nu înseamnă, că în mod automat, în orice raport privat, de drept civil, statul trebuie să răspundă fără o analiză riguroasă a conținutului acestui raport juridic și ca atare a naturii obligației în discuție
Extras din motivarea instanței de judecată
În motivarea s-a mai precizat că Statul Român (prin Ministerul Finanțelor) nu-și poate legitima calitatea procesuală pasivă atunci când se invocă faptul că ”alte persoane – fizice sau juridice – s-ar face vinovate de producerea unui eventual prejudiciu, în cadrul portului juridic litigios, urmând a se antrena în mod direct răspunderea civilă delictuală a persoanelor respective, în măsura în care, într-adevăr, s-ar fi produs un prejudiciu. (…) Statul Român are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, motiv pentru care pârâtul a solicitat instanței să admită excepția invocată și să respingă acțiunea pe cale de consecință”.
Pentru victimele Revoluției din Timișoara au fost trimise în judecată mai multe persoane care au organizat și coordonat represiunea brutală a manifestanților împotriva regimului de dictatură. Prin urmare, condamnările pronunțate pentru represiunea existentă la Timișoara în intervalul 15-20 decembrie 1989 conferă întregii situații autoritate de lucru judecat.
”În cauza de față, despăgubirile privesc fapte petrecute în perioada 16 decembrie 1989 – 31 decembrie 1989, deci faptele pentru săvârșirea cărora fostul președinte Nicolae Ceaușescu poartă vina. Contrar susținerilor (n.red. – părților reclamante), Statul Român are calitate procesuală pasivă în cauză, fiind ținut să răspundă pentru faptele fostului președinte, în calitate de conducător suprem, fapte ce au generat moartea și rănirea gravă a persoanelor ce au avut o implicare în evenimentele din timpul Revoluției Române din 1989”, se menționează în motivarea instanței.
În toate cele trei cazuri, ”pârâtul” – Statul Român – a precizat că nu este clar cum părțile reclamante au stabilit sumele pe care le solicită drept despăgubire, respectiv 500.000 de euro, în două cazuri, și 300.000 de euro în cel de-al treilea caz, al Rodicăi Șerban.
”În termenii Convenției Europene a Drepturilor Omului, criteriul echității în materia despăgubirilor morale are în vedere necesitatea ca persoana vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, cu efecte compensatorii, dar, în același timp, despăgubirile să nu se constituie în amenzi excesive pentru autorii prejudiciului și nici venituri nejustificate pentru victime”, se arată în motivare.
”Statul Român nu poate fi chemat în judecată în calitate de comitent pentru fapta fostului președinte, Nicolae Ceaușescu”
Analizând toate aceste informații, judecătorii de la Tribunalul Timișoara au decis – la jumătatea lunii iulie – să respingă cererile de chemare în judecată formulate de Paraschivei Vințan, Rovin Vîț și Rodica Șerban.
- Respinge excepția netimbrării cererii
- Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român (prin Ministerul Finanțelor)
- Respinge cererea de chemare în judecată
Magistrații și-au motivat decizia prin faptul că fostul dictator Nicolae Ceaușescu nu a acționat în numele statului român, acesta neavând calitatea de ”prepus” al statului și neexistând un raport de subordonare între Statul Român și dictator. Ordinele au fost date de Nicolae Ceaușescu, acesta fiind Comandantul Suprem al Armatei și șeful statului. Nu Statul Român a dat acele ordine de reprimare a mișcărilor de protest, au precizat magistrații, și nu poate purta răspunderea pentru drama prin care au trecut revoluționarii.
”Tribunalul apreciază însă că Statul Român (prin Ministerul Finanțelor Publice) nu poate fi chemat în judecată în calitate de comitent pentru fapta fostului președinte, Nicolae Ceaușescu. Nicolae Ceaușescu nu a avut calitatea de prepus al Statului Român, neacționând la instrucțiunile și ordinele statului, neexistând vreo dispoziție sau vreo însărcinare din partea statului. Nu a existat un raport de subordonare în baza căruia statul să poată da ordine și instrucțiuni lui Nicolae Ceaușescu); or, raportul de subordonare (de prepusenie) reprezintă principala condiţie specială a răspunderii comitentului pentru fapta prepusului său, algoritmul care stă la baza antrenării răspunderii, potrivit art. 1000 alin. 3 Cod civil 1864”, au precizat judecătorii.
Sentința nu este definitivă, putând fi atacată, prin apel, în termen de 30 de zile și, potrivit, informațiilor obținute de GÂNDUL, Paraschivei Vințan, Rovin Vîț și Rodica Șerban au depus contestații.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis miercuri, 1 iulie, trei avertizări de Cod roșu de furtună pentru București și județele Ilfov și Ialomița, precum și o avertizare de Cod portocaliu pentru județele Constanța și Tulcea. În zonele vizate au fost transmise și mesaje RO-Alert.
FOTO: Shutterstock
Potrivit ANM, primul Cod roșu este valabil între orele 18:00-18:45, fiind vizată Capitala. Va fi o vijelie puternică cu rafale de 80…90 km/h, averse torențiale (20…40 l/mp), frecvente descărcări electrice, grindină de mici dimensiuni (1-2 cm).
Cetățenii au fost avertizați și prin RO-Alert.
FOTO: Mesaj RO-Alert pentru bucureșteni
Al doilea Cod roșu este valabil între orele 17:50-18:40, fiind vizate următoarele localități din Ilfov: Voluntari, Pantelimon, Afumați, Moara Vlăsiei, Găneasa, Ștefăneștii de Jos, Tunari, Dascălu.
Se vor semnala vijelii puternice, cu rafale ale vântului de peste 90 km/h, averse torențiale ce vor acumula 20–40 l/mp, frecvente descărcări electrice și grindină de mici dimensiuni (1–2 cm).
Al treila Cod roșu este valabil între orele 17:35 – 18:20, fiind vizate două localități din Ialomița (Fierbinți-Târg, Sinești) și patru din Ilfov (Găneasa, Grădiștea, Petrăchioaia, Dascălu).
Se vor semnala vijelii puternice, cu rafale ale vântului de peste 90 km/h, averse torențiale ce vor acumula între 20 și 40 l/mp, frecvente descărcări electrice și grindină de mici dimensiuni (1–2 cm).
Ultimul cod, cel portocaliu, este valabil miercuri, 1 iulie, între orele 17:20 și 18:30, pentru localități din județele Constanța (Gârliciu, Saraiu) și Tulcea (Topolog, Casimcea, Dăeni, Stejaru, Ciucurova, Dorobanțu, Beidaud).
Meteorologii anunță averse torențiale ce vor acumula între 35 și 40 l/mp, grindină de mici și medii dimensiuni (1–3 cm), frecvente descărcări electrice și intensificări ale vântului, cu rafale de 55–70 km/h.
Recomandările DSU
Dată fiind avertizarea de Cod roșu, Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISU BIF) a transmis cetățenilor următoarele recomandări:
- Să evite adăpostirea sau trecerea prin apropierea copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare, construcțiilor cu elemente de arhitectură ce pot fi ușor dislocate, precum și a imobilelor aflate în construcție;
- Să sisteze activitățile desfășurate în teren deschis sau la înălțime;
- Să închidă ferestrele locuințelor și ale altor categorii de construcții;
- Să nu atingă stâlpii sau conductoarele electrice căzute la pământ.
„Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro
ISU B-IF a emis informări pentru populație prin intermediul canalelor de comunicare instituționale și al panourilor electronice stradale”, adaugă sursa citată.
Actualitate
Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă
Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de bani pe litru, în timp ce benzina a rămas aproape neschimbată la unii operatori. Dincolo de revenirea accizelor, prețurile nu sunt explicate doar de taxe sau de evoluția cotațiilor internaționale.
Carburanții s-au scumpit imediat după anularea reducerii accizelor. Foto AEI
Piața românească
se încadrează în cele trei scenarii analizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), însă
nivelul actual al prețurilor ridică întrebări privind
fiscalitatea, concurența și modul în care sunt formate prețurile
la pompă, a declarat pentru „Adevărul” expertul în energie Dumitru Chisăliță.
România nu depinde integral de petrolul din
import
Una dintre principalele concluzii ale studiului AEI este că
România nu este dependentă exclusiv de petrolul importat, așa cum
se afirmă adesea atunci când sunt justificate scumpirile
carburanților.
În cazul motorinei, aproximativ 16% este produsă din
țiței extras în România, iar restul de 84%
provine din țiței importat și rafinat în țară.
În cazul benzinei, ponderea producției interne este și mai
mare: 35% provine din țiței extras în România,
iar 65% din țiței importat și procesat în rafinăriile
românești.
Potrivit studiului AEI, această structură ar trebui să
funcționeze ca un amortizor în perioadele în care cotațiile
internaționale cresc puternic, deoarece o parte importantă din
materia primă nu este cumpărată la prețurile pieței
internaționale.
Prin urmare, susține AEI, prețurile carburanților nu ar trebui
să urmeze automat fiecare fluctuație a petrolului sau a produselor
petroliere tranzacționate pe piețele externe.
Trei scenarii arată cât ar trebui să coste
carburanții
Pornind de la costurile de extracție, rafinare, transport,
distribuție și comercializare, AEI a construit trei scenarii
privind prețurile teoretice ale carburanților.
Primul scenariu, bazat exclusiv pe costurile
efective și pe o marjă comercială de 10%, indică un preț mediu
de 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.
Al doilea scenariu ia în calcul faptul că între
momentul cumpărării țițeiului și vânzarea produsului finit
există un decalaj de aproximativ o lună. Folosind cotațiile
produselor petroliere de acum 30 de zile, rezultă un preț mediu de
9,01 lei/litru pentru motorină și 8,69
lei/litru pentru benzină.
Al treilea scenariu folosește cotațiile
internaționale actuale și conduce la un preț teoretic de 9,99
lei/litru pentru motorină și 8,88 lei/litru pentru
benzină.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, primul scenariu nu înseamnă
că toate companiile ar putea vinde la același preț.
„Fiecare lanț de benzinării are propria marjă de profit. La o
medie de 10%, pornind de la costurile reale de extracție, rafinare,
transport, distribuție și comercializare, ar trebui să avem un
preț mediu de circa 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.
Dar vorbim de o medie, pentru că Petrom are un cost mai mic
pentru că produce în România, în timp ce Socar are un preț mai
mare, pentru că produce în afară, iar dacă ar vinde cu 8,6
lei/litru ar fi pe pierdere.
Per total, benzinăriile din România se încadrează ca prețuri
în cele trei scenarii pe care le-am luat în calcul”, a declarat
Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Cum se compară teoria cu prețurile reale din
benzinării
Analiza AEI arată că, în ziua expirării măsurilor de criză,
OMV și MOL au majorat prețul motorinei la 9,60 lei/litru,
în timp ce Petrom a urcat la 9,54 lei/litru.
Din majorarea de 38 de bani aplicată de OMV și MOL, 36
de bani reprezintă revenirea accizei la nivelul anterior măsurilor
de criză, iar aproximativ 2 bani pot fi explicați
prin eliminarea plafonării adaosului comercial.
Petrom a aplicat o strategie diferită. Motorina s-a scumpit cu
numai 32 de bani, ceea ce înseamnă că societatea a absorbit
aproximativ patru bani din impactul fiscal.
În același timp, la momentul realizării studiului, Rompetrol și
Lukoil nu modificaseră încă prețurile față de ziua precedentă.
Potrivit AEI, aceste diferențe demonstrează că piața nu
reacționează uniform și că există spațiu comercial pentru
decizii diferite.
Motorina este cu peste un leu peste scenariul
bazat pe costurile efective
Comparația dintre cele trei scenarii și prețurile reale este
una dintre cele mai importante concluzii ale studiului.
Motorina comercializată la 9,54-9,60 lei/litru
este cu aproximativ 1,02 lei peste scenariul bazat pe
costurile efective și cu aproximativ 59 de bani
peste scenariul construit pe costurile de aprovizionare de acum o
lună.
Motorina ar putea costa 9,60 lei/litru la 1 iulie
În schimb, ea este foarte apropiată de scenariul maxim,
construit pe baza cotațiilor internaționale actuale.
Situația este diferită în cazul benzinei.
Prețurile de 8,62-8,68 lei/litru sunt cu numai
aproximativ 20 de bani peste scenariul bazat pe costurile efective și
chiar sub nivelurile rezultate din celelalte două scenarii.
Concluzia AEI este că piața motorinei reacționează mult mai
agresiv la evoluțiile externe decât piața benzinei.
De ce motorina se scumpește mai repede
Potrivit studiului, explicația nu ține doar de structura
aprovizionării, ci și de cerere.
Motorina este combustibilul folosit de transportul rutier,
agricultură, construcții și logistică, ceea ce înseamnă că
orice majorare se transmite rapid în costurile economiei și
ulterior în inflație.
Tocmai de aceea, susține AEI, diferența dintre costurile
teoretice și prețurile practicate ridică întrebări legitime
privind mecanismele concurențiale din piață.
Faptul că Petrom a absorbit o parte din impactul fiscal, iar alți
operatori au avut strategii diferite demonstrează că nu toate
scumpirile sunt inevitabile și că există spațiu pentru decizii
comerciale diferite.
Chisăliță: România are prețuri apropiate de
Vestul Europei, deși produce petrol
Președintele AEI atrage atenția asupra unui paradox.
Deși România este al doilea mare producător de țiței din
Uniunea Europeană, prețurile carburanților sunt apropiate de cele
din statele vest-europene și peste nivelurile din multe țări din
regiune.
„Prețurile din România se aliniază mai mult țărilor din
Vestul Europei, ceea ce nu e normal și ar fi trebuit să avem
prețuri similare țărilor vecine precum Bulgaria și Ungaria”, a
declarat Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Potrivit datelor analizate de AEI, motorina costă aproximativ
1,85 euro/litru în România, față de 1,588
euro în Bulgaria, 1,603 euro în Polonia,
1,579 euro în Slovacia, 1,661 euro în
Cehia și 1,774 euro în Ungaria.
În schimb, România se apropie de state precum Austria, Franța
sau Belgia, deși dispune de o producție internă importantă de
țiței.
Carburanții, mai scumpi chiar și cu acciza redusă. De ce plafonarea nu a ajutat șoferii. Economist: „Singurul efect a fost eliminarea unor jucători din piață”
„Nu e normal, asta nu e concurență”
Chisăliță spune că reacția aproape simultană a marilor
companii după expirarea măsurilor de criză ridică semne de
întrebare privind concurența.
„Miercuri dimineață, primul lanț de benzinării care a
scumpit motorina a fost Petrom, urmat îndeaproape de OMV, Rompetrol
și Lukoil.
Nu e normal, asta nu e concurență”, a declarat expertul pentru
„Adevărul”.
În opinia sa, faptul că operatorii pot adopta politici
comerciale diferite arată că prețurile nu sunt dictate exclusiv de
taxe sau de cotațiile internaționale.
„Prețurile reflectă o realitate care se regăsește în cele
trei scenarii, dar ridică și semne de întrebare legate de taxarea
din România, legate de concurență și legate de modul de formare a
prețurilor”, a adăugat acesta.
Ce măsuri ar putea stabiliza piața
În opinia președintelui AEI, stabilizarea prețurilor nu depinde
doar de evoluția pieței internaționale.
Acesta consideră că sunt necesare trei direcții de acțiune:
Actualitate
Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”
Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie să se pregătească din timp de pace pentru un astfel de scenariu. Acesta este principalul mesaj transmis la conferința „The Road to Ankara. Eastern Flank Priorities”, organizată la București de Centrul Agora pentru Democrație, unde oficiali NATO, decidenți politici și experți militari au avertizat că războiul din Ucraina schimbă fundamental modul în care statele își construiesc apărarea.
Exercițiu de tragere organizat de NATO. FOTO: Ministerul Apărării
Generalul-maior Adrian Ciolponea, reprezentant în Europa al Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT REPEUR) și totodată românul cu cea mai înaltă funcție în cadrul NATO, a arătat că provocarea Alianței nu mai este doar creșterea bugetelor pentru apărare, ci transformarea acestor fonduri în capabilități reale. El a vorbit și despre programele Alianței dedicate dezvoltării tehnologiilor pentru drone și sisteme anti-dronă, inclusiv inițiativa LCI-X, în cadrul căreia sunt testate noi tehnologii în poligoane din România, Finlanda, Lituania și Olanda. Generalul a explicat cât de rapid evoluează acest domeniu, subliniind că armatele trebuie să se adapteze într-un ritm fără precedent.
„Trebuie spus că dronele nu mai sunt o tehnologie marginală. Ele acoperă un spectru larg de misiuni, de la cercetare și recunoaștere până la atac, război electronic și lovituri de precizie. De asemenea, sunt utilizate în domenii care anterior nu erau asociate cu acest tip de platforme, inclusiv comunicare, retransmisie de semnal sau suport pentru conștientizarea situațională în timp real. În prezent, vorbim despre aproximativ zece tipuri principale de misiuni pe care dronele le pot executa, un lucru care acum câțiva ani nu era posibil. Mai mult, volumul de utilizare crește exponențial. Se estimează că, în Ucraina, numărul dronelor ar putea ajunge la aproximativ 80 de milioane până în 2027, iar Federația Rusă încearcă să țină pasul cu acest ritm, în ciuda constrângerilor de cost și producție”, a afirmat generalul NATO.
Potrivit generalului Ciolponea, peste 228 de companii europene activează deja în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă, însă doar aproximativ 10% reușesc să dezvolte soluții integrate care să acopere întregul lanț operațional, de la detectare și identificare până la neutralizare.
„Primul avantaj major al dronelor este costul redus și capacitatea de a fi utilizate în număr mare împotriva unei ținte. Al doilea este ritmul rapid de evoluție. Dronele se schimbă constant, atât din punct de vedere software, cât și hardware, ceea ce produce o transformare mult mai rapidă decât în cazul sistemelor militare tradiționale. Avem o schimbare de paradigmă: nu mai vorbim despre cicluri lungi de utilizare a unui sistem de armament, ci despre evoluții rapide, iterative, în care designul și software-ul devin decisive. Acest lucru face ca adaptarea să fie esențială. În acest context, aproximativ 228 de companii europene activează în domeniul dronelor și contradrone, însă doar o mică parte dintre acestea, aproximativ 10%, dezvoltă sisteme complete, integrate, capabile să includă detecție, clasificare, urmărire și neutralizare, fie prin mijloace cinetice, fie non-cinetice, integrate în sisteme coerente de comandă și control. În paralel, ACT a dezvoltat și un studiu important împreună cu industria și mediul academic, denumit FNX, un studiu privind creșterea stabilității și eficienței operaționale. Acesta analizează 20 de categorii de capabilități și evaluează integrarea sistemelor autonome și semi-autonome în forțele armate”, a explicat generalul NATO.
„Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară”
Cel mai puternic avertisment al generalului a vizat capacitatea NATO de a răspunde unui atac masiv cu drone. În opinia sa, Alianța nu dispune încă de doctrine și structuri adaptate unui asemenea tip de conflict.
„Dar pe timp de război, și mai ales pe timpul unui război viitor, se schimbă total situația, iar forțele și populația trebuie pregătite pentru războiul viitorului, care include sisteme autonome performante, care acționează în roi. Și pentru asta nu mai există la ora actuală o doctrină foarte clară, sau nu avem concepte și structuri distincte care să ne permită să luptăm contra unui atac masiv al dronelor. Gândiți-vă că, în Ucraina, la ora actuală, forțele ucrainene doboară undeva la 600-700 de drone pe seară. Un astfel de volum, pentru că acum ne impactează orice forță NATO, fără o pregătire corespunzătoare, nu am face față unui astfel de atac”, a explicat Adrian Ciolponea.
Generalul a precizat că Ucraina reușește în prezent să intercepteze aproximativ 90% dintre dronele lansate de Rusia, însă a subliniat că inclusiv stabilirea zonelor în care acestea trebuie interceptate reprezintă încă o problemă asupra căreia statele NATO trebuie să ajungă la o poziție comună.
Ambasadorul SUA la București: România are un rol strategic în Marea Neagră și a contribuit la evitarea unei crize alimentare globale
Lavinia Teodorescu: Lipsa sistemelor de supraveghere este principala vulnerabilitate
Lavinia Teodorescu, expert în cadrul Statului Major Militar Internațional al NATO și absolventă a Universității Harvard, a arătat că una dintre cele mai mari vulnerabilități ale flancului estic este lipsa unor capacități suficiente de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR).
„Când un incident cu drone are loc, reacția imediată este adesea aceea că nu a fost detectat la timp. Iar motivul pentru care nu l-am detectat, sau nu suficient de devreme, ține de lipsa unor capacități adecvate de intelligence, surveillance and reconnaissance, ISR. Multe dintre dronele moderne sunt ele însele platforme foarte capabile de recunoaștere, ceea ce complică suplimentar situația. De aceea, una dintre prioritățile flancului estic ar trebui să fie investiția în capacități ISR și în modalități mai eficiente de colectare a informațiilor, astfel încât să nu depindem exclusiv de resurse externe”, a explicat Lavinia Teodorescu,
Ea a atras atenția și asupra unui paradox al apărării moderne. România dispune de sisteme performante pentru apărarea aeriană la mare altitudine, însă rămâne vulnerabilă în fața dronelor ieftine, care zboară la joasă înălțime și sunt folosite pe scară largă în Ucraina.
Un alt subiect abordat de Lavinia Teodorescu a fost controlul infrastructurii critice europene și dependența de tehnologii și componente produse în state care nu împărtășesc interesele strategice ale NATO.
„Suntem cu toții conștienți că porturi, aeroporturi, infrastructuri critice și chiar infrastructuri digitale din Europa sunt deținute sau dezvoltate de actori din state care nu sunt aliniate complet cu direcțiile noastre strategice. Acest lucru poate limita capacitatea noastră de a acționa independent din punct de vedere strategic. De aceea, este esențial să păstrăm controlul asupra infrastructurii critice, atât fizice, cât și digitale. Iar zona digitală este, în prezent, una dintre cele mai expuse”, a subliniat experta.
De asemenea, Lavinia Teodorescu a atras atenția asupra problemelor de mobilitate militară din regiune, arătând că numeroase drumuri și poduri nu respectă standardele NATO pentru transportul echipamentelor grele.
„Peste 70% dintre victimele din Ucraina sunt provocate de drone”
Președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu, a subliniat că războiul din Ucraina demonstrează fără echivoc rolul decisiv pe care dronele îl au pe câmpul de luptă.
„Datele din Ucraina arată foarte clar că un procent extrem de mare din victime este cauzat de utilizarea dronelor. În funcție de perioadă, vorbim de variații între 70 și 90%, ceea ce confirmă că, dincolo de discursurile strategice, realitatea de pe teren este dominată de aceste tehnologii. Comunicarea prin sateliți pe orbită joasă schimbă, la rândul ei, infrastructura de comunicații. Este o transformare profundă, care afectează atât modul în care societățile civile comunică, cât și modul în care forțele armate își asigură reziliența și protecția. Din acest punct de vedere, schimbarea nu este incrementală, ci structurală”, a transmis Pavel Popescu, președintele ANCOM.
7 riscuri majore pentru România
Prioritățile României pentru Summitul de la Ankara
Simona Cojocaru, director al Direcției Politici de Apărare din Ministerul Apărării, a prezentat principalele teme aflate pe agenda viitorului summit NATO de la Ankara.
Potrivit acesteia, prioritățile Alianței sunt consolidarea posturii de apărare și descurajare, menținerea angajamentelor privind cheltuielile pentru apărare, dezvoltarea industriei de apărare și continuarea sprijinului acordat Ucrainei prin Ukraine Defense Contact Group.
Oficialul MApN a subliniat că România resimte deja efectele războiului de la graniță, inclusiv în regiunea Mării Negre, și că lecțiile învățate din Ucraina trebuie integrate rapid în planificarea militară a Alianței.
„Obiectivele României sunt aliniate acestor patru mari priorități, au fost reconfirmate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar România își asumă rolul de aliat responsabil, cu îndeplinirea angajamentelor asumate. Ne-am propus să evidențiem progresele privind angajamentele financiare, valorificarea inițiativelor din industria de apărare, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova și, nu în ultimul rând, susținerea fermă a necesității ca NATO să mențină o postură consolidată pe flancul estic și pe teritoriul național, mai ales în contextul incidentelor cu drone din ultimele luni”, a explicat Simona Cojocaru.
Bucureștiul, vizat din nou de furtuni. Cod roșu de ploi torențiale în mai multe județe
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis miercuri, 1 iulie, trei avertizări de Cod roșu de furtună pentru București și...
Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă
Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de...
Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”
Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie...
Bacalaureat 2026. Elevii dau miercuri proba la Matematică sau Istorie, cu o zi mai târziu față de calendarul inițial
Examenul de Bacalaureat 2026 continuă miercuri cu proba scrisă obligatorie a profilului, amânată din cauza caniculei. Elevii de la Real...
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, 30 iunie, de ce, de această dată, nu dorește să desemneze un candidat înainte...
Economia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii
Pentru un angajat dintr-un oraș mic, un beneficiu este cu adevărat util doar dacă îl poate folosi aproape de casă...
Olanda, eliminată de la Mondial! Maroc s-a calificat în optimi după ce a produs șocul la penalty-uri. Ratări incredibile
Maroc a produs o nouă surpriză la Cupa Mondială 2026 și a eliminat Olanda în optimi, după o victorie dramatică la loviturile...
-
Actualitateacum 2 zileDe ce să alegi un cămin monobloc pentru canalizare exterioară la casa ta: montaj rapid și etanșeitate crescută
-
Comunicateacum 2 zileTRICIA CONSULTING SRL anunţă finalizarea implementarii proiectului „Digitalizareasocietatii TRICIA CONSULTING SRL”
-
Breakingacum 2 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 18 oreAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Actualitateacum 2 zile
Un tânăr încătușat a bătut doi polițiști care încercau să aplaneze un scandal. Un agent s-a ales cu un cap în gură
-
Breakingacum 13 oreAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Actualitateacum 2 zile
Trupul actriței Gabriela Fleritt, descoperit sub dărâmături după cutremurele din Venezuela. Familia a sperat până în ultima clipă într-un miracol