Actualitate
Splendoare și rafinament artistic pe scena Ateneului Român
Balada și Capriciul Român pentru Orchestră de George Enescu a deschis astăzi concertele de la Ateneul Român și Sala Palatului, în interpretarea a doi apreciați violoniști, fini cunoscători ai muzicii enesciene, Remus Azoiței, împreună cu Orchestra de Cameră din Viena, și, respectiv, David Grimal, împreună cu formația pe care a creat-o, Les Dissonances.
Primul concert al zilei a avut loc la Ateneul Român la ora 16:30, unde au urcat pe scenă Orchestra de Cameră din Viena, condusă de Vlad Vizireanu, alături de violonistul Remus Azoiței. Emoționanta și expresiva Baladă de George Enescu pentru vioară și orchestră a fost prima ofrandă muzicală care a deschis concertul, ca omagiu adus compozitorului, la aniversarea a 140 de ani de la nașterea sa.Reamintesc amănuntul că această piesă a fost lucrarea lui George Enescu care s-a viralizat pe 19 august, în urma unui proiect organizat de Festivalul Enescu, pentru a marca 140 de ani de la nașterea compozitorului, prin muzică și fără cuvinte mari.
Programul după-amiezii de 16 Septembrie 2021 a continuat cu un opus mozartian de mare circulație precum u Concertul nr. 4 în Re major pentru vioară și orhestră K. 218. După cum se știe, Wolfgang Amadeus Mozarta fost un geniu sclipitor și un violonist desăvârșit, cel care a compus cele cinci Concerte pentru vioară într-un timp record de șase luni, în anul 1775. Întreaga creație mozartiană poate fi considerată și comparată se o grație și frumusețe neasemuită, cu momente de bucurie exuberantă, melodii lirice și melancolice, dar și cu o permanentă energie și vioiciune. Aceste elemente caracteristice le-am idendificat și în cel de-al patrulea concert denumit și Concertul ,,militar’’, datorită ritmului punctat pregnant din prima idee muzicală, cu caracter marțial din prima parte.
Din informațiile epocii, se pare că Mozart nu ar fi cântat cu vioara în public după anii 1770, iar preferința sa în lucrările camerale ar fi fost să interpreteze la violă.Cu toate acestea, toate compozițiile sale pentru vioară și orchestră, desigur, la fel ca numeroasele sonate reprezintă opera unui violonist activ, cu prestanță și stil.
De altfel, Mozart, a compus la acea vreme sub aripa protectoare a contelui Hieronymus Colloredo, arhiepiscop de Salzburg, un adevărat mecena.Totuși, această relație nu a fost fericită, din moment ce s-a ajuns la un sfârșit violent – la propriu, cu șeful comisarului lui Colloredo care l-a lovit pe Mozart pe scările palatului arhiepiscopal în anul 1781.
De aceea, nu putem fi absolut siguri că Mozart a scris acest concert pentru el însuși, dar pare destul de probabil. Un nume des menționat în acest context este cel al concertistului napolitan al lui Colloredo, Antonio Brunetti.Acest Brunetti a cântat, fără îndoială, la concertele Mozart mai târziu, iar compozitorul a scris diverse piese pentru el, însă, de când s-a alăturat instituției din Salzburg abia în martie 1776, nu a putut fi primul destinatar al concertelor. Biograful lui Mozart, Stanley Sadie, a propus un alt posibil candidat, Andrä Kolb, un excelent interpret amator din Salzburg și un prieten al familiei Mozart.
Începutul celui de-al patrulea Concert pentru vioară e realizat într-un mod similar cu cel al mai multor concerte de pian ale sale – cu o temă, semnal de fanfară al orchestrei completă, la unison dar fără trompete. Acest lucru va fi completat de o melodie aproape capricioasă a corzilor, care, la rândul său, este urmată de un material mult mai robust. Modelat într-o oarecare măsură pe un concert de Luigi Boccherini, al patrulea concert destinat viorii urmează înțelepciunea convențională a concertului din zilele sale, fiind la fel de galant ca toate celelalte , dar cu acele diferențe inimitabile care îl separă pe acest geniu de toți ceilalți compozitori.
Concertul în Re Major este al patrulea dintre cele cinci pe care Mozart le-a scris la Salzburg în 1775. După o primă mișcare în cea mai plină de farmec din secolul al XVIII-lea, am remarcat în interpretarea plină de finețe a solistului Român Remus Azoiței, un Andante care este însăși esența de a da grație și sens conținutului muzical. Finalul-un elegant Rondo este cea mai variată dintre cele trei mișcări. Printre temele sale se numără una – melodia asemănătoare musettei ca acompaniamentul cu instrument de suflat – care era obișnunța la acea vreme. De asemenea, acest crâmpeie melodic apare într-o simfonie a lui Dittersdorf, unde este denumită dansul Strasbourg . De aici, Mozart l-a denumit și Concertul său Strasbourg, iar Mozart însuși l-a folosit din nou într-un set de contradansuri finalizate în luna ianuarie a anului 1777.
Grația și umorul plin de viață sunt elementele primordiale ale acestui inspirat opus, solistul Remus Azoiței demonstrând atât finețea pasajelor rapide cât și frumusețea cantilenelor cu aceeași lejeritate.Am remarcat la final, inteligența lui Mozart care este evidențiată mai mult decât în altă parte. În coda, cele două identități ale mișcării sunt juxtapuse și, în cele din urmă, protagoniștii tematici se alătură și merg pur și simplu împreună într- un fel minunat, savurând acea stare de luminozitate și fericire mozartiană.
Violonistul român a oferit ca piesă de bis publicului, „Lăutarul” din suita „Impresii din copilărie” de George Enescu și Capriciul de Vasile Filip.
Simfonia nr. 9 in do major D 944 de Schubert a închis concertul într-o atmosferă a romantismului timpuriu. Simfonia a IX-a, cunoscută cu titlul ,,The Great’’ este ultima simfonie din creația lui Schubert, și a fost interpretată în premieră în 1839 la mai bine de 10 ani de la moartea compozitorului. Lucrarea prezintă eleganța vieneză, marcată de influența beethoveniană.
Ovații prelungite și chemările publicului au întregit acest frumos concert etalat pe scena Ateneului Român.
Sursa foto: https://google.com
Această prezentare a fost concepută și oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național
Pentru a susține jurnalismul independent, aveți linkul de donații mai jos:
DONEAZĂ PENTRU JURNALISMUL INDEPENDENT
Actualitate
Curățenia de vară la FCSB: Gigi Becali se descotorosește de șapte jucători importanți. Lista plecărilor s-a mărit
După decăderea propriei formații, Gigi Becali a spus că vrea să facă schimbări importante în lotul celor de la FCSB, la finalul sezonului actual. Mai exact, el intenționează să renunțe la aproximativ șapte jucători și să aducă alții noi în perioada de transferuri din vară.
FCSB Foto/Profimedia
Printre fotbaliștii vizați se află Vlad Chiricheș, care a fost criticat recent și care oricum nu mai poate evolua în acest sezon din cauza unei accidentări. În plus, contractul lui expiră în vară, ceea ce face despărțirea și mai probabilă.
Un alt jucător pe care Gigi Becali nu îl mai vede în planurile echipei este Risto Radunovic. Acesta ar putea pleca după ce a ajuns într-un conflict cu clubul, din cauza unei amenzi contestate în instanță și a unor neînțelegeri legate de situația pașaportului său, conform Fanatik.
Ceilalți cinci jucători care vor părăsi FCSB:
- David Kiki;
- Daniel Graovac;
- Ofri Arad;
- Lukas Zima (va pleca doar în cazul în care Ștefan Târnovanu va continua la FCSB);
- Dennis Politic (cel mai probabil, va fi pus pe liber după revenirea din împrumutul la Hermannstadt).
„O să fie 6-7 jucători de care ne vom despărți. (n.r. Despre Mihai Lixandru) Nu cred că este el, poate să fie, dar nu cred. Avem contract cu el. Săracul, nu am ce să-i fac, nu e vinovat el. După accidentare nu a mai fost. Nu știu care e psihologia asta, sunt unii fotbaliști care după accidentare nu mai sunt ăia, se schimbă!”, a admis Becali, conform primasport.ro.
Actualitate
O dronă rusească a pătruns în spaţiul aerian al României. MApN a ridicat avioane F-16
Forțele ruse au lansat un nou val de atacuri asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării, în noaptea de vineri spre sâmbătă. Radarele MApN au identificat un grup de aproximativ douăzeci de drone în apropierea frontierei fluviale cu România, una pătrunxzând pentru scurt timp în spaţiul aerian naţional, în zona Chilia.
O dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian românesc
Incursiunea a fost de scurtă durată, dispozitivul reluându-și ulterior traseul către țintele din Ucraina. Au fost raportate mai multe explozii pe malul ucrainean al Dunării.
Două aeronave F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești în jurul orei 02.00 pentru a monitoriza situația. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, fiind transmis, la ora 02.03, mesaj RO-Alert.
Alerta aeriană a încetat la ora 02.50.
Actualitate
Rădăcinile ascunse ale Europei: de unde provin, de fapt, strămoșii și limbile europenilor de astăzi
Cercetătorii au descifrat originea europenilor: triburile nomade care, în urmă cu 8.500 de ani, au declanșat un genocid continental, dar au pus bazele tuturor limbilor indo-europene vorbite astăzi. Ei sunt strămoșii genetici și lingvistici care au remodelat definitiv chipul Europei.
Înmormântarea unei căpetenii Yamnaya FOTO Rome World/facebook
Limbile indo-europene reprezintă cea mai mare familie de limbi din lume, fiind vorbite de aproape jumătate din populația globală. Totodată, aproximativ 94% dintre europeni vorbesc o limbă indo-europeană, în principal din ramurile romanică, germanică și slavă. Secole de-a rândul, cărturarii și, mai apoi, oamenii de știință moderni au încercat să găsească originea acestor limbi și strămoșii comuni ai europenilor. Au fost emise tot soiul de ipoteze, unele logice, altele fanteziste, dar niciodată nu s-a ajuns la un consens. Noile studii, bazate pe analize avansate asupra ADN-ului unor indivizi care au trăit acum 8.500 de ani, au rezolvat aproape în întregime enigma și au scos la iveală o concluzie absolut surprinzătoare.
Două studii realizate de echipe internaționale de cercetători, pe baza ADN-ului, și publicate în revista Nature, au ajuns la concluzia că strămoșii europenilor erau o populație care trăia pe teritoriul actualei Rusii, în urma cu aproximativ 6500 de ani. Ei au dus la apariția unui grup de păstori nomazi care avea să joace un rol esențial în răspândirea limbilor indo-europene. Mai apoi, neamurile europene de astăzi s-au născut în urma unui genocid cumplit, care a avut loc acum câteva mii de ani pe tot parcursul continentului.
O mână de sate din stepele rusești și un popor care a schimbat istoria lumii
Cercetările efectuate de-a lungul ultimelor decenii s-au apropiat progresiv de această descoperire uimitoare, publicată recent în revistele de specialitate. Mai precis, treptat, oamenii de știință au început să îi identifice pe cei care au adus proto-indo-europeana pe continentul european și, totodată, pe cei care au definit genetic noile popoare de pe acest vast teritoriu. Era vorba despre triburile Yamnaya, populații de păstori și războinici din stepele nord-pontice care au invadat Europa. Cu toate acestea, existau o serie de sincope, pe care noile cercetări le-au rezolvat.
Mai precis, a fost identificată populația care a stat la baza formării triburilor Yamnaya – adică strămoșul originar al europenilor și, totodată, poporul care a dat naștere primei limbi proto-indo-europene, cea din care s-au dezvoltat toate celelalte limbi și graiuri indo-europene de pe Glob. Unul dintre susținătorii acestei ipoteze este geneticianul David Reich, de la Harvard Medical School și Harvard University. Acesta a emis ipoteza că acest strămoș ancestral provine din regiunea Caucaz – Volga Inferioară. „Este pentru prima dată când avem o imagine genetică unificatoare pentru toate limbile indo-europene”, a declarat, pentru Harvard Medical School, coautorul principal Iosif Lazaridis, cercetător asociat în biologia evoluției umane la Facultatea de Arte și Științe (FAS) a Universității Harvard. Ulterior, două studii de referință, publicate în revista Nature, identifică drept nucleu inițial această populație din regiunea Caucaz – Volga Inferioară, considerată sursa proto-indo-europenei, limba precursoare a tuturor acestor idiomuri.
Această populație trăia în stepa eurasiatică, pe teritoriul actualei Rusii, în urmă cu aproximativ 6.500 de ani, în Epoca Cuprului (Eneolitic). Aria sa de răspândire se întindea de la câmpiile de-a lungul Volgăi Inferioare până la poalele nordice ale Munților Caucaz. Potrivit cercetătorilor, membrii acestui grup s-au deplasat spre vest, unde s-au amestecat cu populațiile locale, dând naștere culturii Yamnaya — acel faimos grup de păstori nomazi care avea să joace un rol esențial atât în răspândirea limbilor indo-europene, cât și în formarea popoarelor europene.
Practic, după cum indică studiile, populația Yamnaya s-a format din doar câteva mii de indivizi care trăiau în sate învecinate, în urmă cu circa 5.700–5.300 de ani. În scurt timp, aceștia au dezvoltat o economie inovatoare, bazată pe păstoritul mobil, care le-a permis să exploateze vastele teritorii ale stepelor. Această adaptare a dus la o expansiune demografică rapidă; în doar câteva secole, descendenții lor s-au răspândit pe un teritoriu uriaș, de la Europa Centrală până în estul Asiei.
Descoperirea reprezintă o confirmare importantă a „ipotezei stepelor”, formulată în secolul al XIX-lea, care plasează originea limbilor indo-europene în stepele Eurasiei. De-a lungul ultimelor decenii, lingviștii și arheologii au observat asemănări între limbi precum latina, greaca și sanscrita, sugerând existența unei limbi comune străvechi. Acum, genetica vine să completeze acest tablou.
Pe lângă limbă, triburile Yamnaya au moștenit tradiții culturale importante de la această populație străveche, inclusiv obiceiul de a-și îngropa morții în kurgane (morminte acoperite cu movile de pământ). Concluziile au fost formulate pe baza a două studii: primul, cu ADN obținut de la 354 de indivizi din Rusia și Europa de Sud-Est, iar al doilea, cu 81 de probe din Ucraina și Republica Moldova. Aceste date au fost completate de informații genetice existente de la aproape 1.000 de indivizi antici.
Cel mai mare mister din România. Mormintele de cai din nordul ţării, vechi de 4.000, care i-au lăsat fără răspuns pe cercetătorii lumii
În concluzie, câteva mii de indivizi din Epoca Cuprului (o perioadă de tranziție de la epoca pietrei la cea a metalelor), adunați în câteva sate din stepele rusești, au migrat către vest. Nu se știe exact ce i-a determinat să plece, însă pe teritoriul Ucrainei și, probabil, al Republicii Moldova de astăzi, au întâlnit populații locale, neolitice. S-au amestecat cu localnicii și au dat naștere civilizației Yamnaya, un neam de păstori războinici care avea să schimbe total destinul Europei.
Yamnaya, „tații” europenilor și un genocid preistoric
Acești Yamnaya au dezvoltat un stil de viață revoluționar. Erau crescători de vite și oi și se presupune că au fost prima populație din lume care a domesticit calul și l-a folosit pentru păstoritul nomad. Totodată, au fost primii care au învățat să utilizeze carele trase de boi. Aceste descoperiri i-au transformat în războinici redutabili. În plus, le-au asigurat o mobilitate extraordinară, care le-a modelat stilul de viață. Erau nomazi care străbăteau, cu familiile și bunurile urcate în care, stepele întinse, în căutare de noi pășuni și noi teritorii de cucerit.
„Am descoperit că Yamnaya descind din doar câteva mii de
oameni care trăiau în câteva sate învecinate, acum 5.700–5.300 de ani. Ca descedenți ai lor, Yamnaya au dezvoltat o economie radical nouă, care le-a permis
să-și urmeze turmele de animale în zone de stepă deschisă, anterior
inaccesibile. Acest lucru a dus la o explozie demografică, astfel încât, în
câteva sute de ani, descendenții Yamnaya numărau zeci de mii de persoane și
erau răspândiți de la Ungaria până în estul Chinei”, precizează Reich pentru Harvard Medical School.
Aceste triburi de păstori războinici — oameni de statură înaltă, cu pielea albă, păr roșcat sau blond și toleranți la lactoză (populațiile de vânători-culegători europeni nu o tolerau) — au tăbărât asupra civilizațiilor neolitice și eneolitice ale Lumii Vechi. Oamenii culturii Yamnaya, așa cum arată Martin Trautmann în lucrarea sa „First bioanthropological evidence for Yamnaya horsemanship”, cunoșteau metalurgia, reușind să confecționeze în special arme din bronz.
Practicau rar agricultura, doar pe malurile râurilor, atunci când staționau mai mult timp într-un loc; în acele perioade își fortificau și așezările. Meșteșugarii aveau un statut aparte în lumea Yamnaya, obiectele din metal fiind descoperite în cantități mari în mormintele elitelor tribale. În contrast, populațiile neolitice din Europa mileniului VII î.Hr. erau mai mici de statură, cu pielea mai închisă la culoare și părul brunet. În plus, nu aveau o cultură a războiului și nici nu excelau în zona metalurgiei, folosind arme și unelte din piatră. Mai mult, civilizațiile neolitice europene erau slăbite atât de o epidemie misterioasă, despre care vorbesc mulți oameni de știință, cât și de războaie intertribale.
Din ce limbă vine, de fapt, numele Moldova. Istoria zbuciumată a constituirii principatului românesc
În fața puternicilor războinici Yamnaya — mai bine echipați, mai fortificați fizic, mai rapizi și mai violenți — comunitățile agrare ale Vechii Europe au fost victime sigure. Tot mai mulți specialiști pun pe seama acestei invazii devastatoare distrugerea majorității marilor așezări neolitice, din zona danubiană (inclusiv de pe teritoriul țării noastre) și până la triburile neolitice britanice (cei care au ridicat Stonehenge). Războinicii Yamnaya au „măturat” continentul de la un capăt la celălalt, studiile genetice și arheologice scoțând la iveală un adevărat război de exterminare. Efectiv, genele bărbaților neolitici din Europa au dispărut.
Cel mai probabil, războinicii Yamnaya au exterminat bărbații din fiecare comunitate și au păstrat o parte a femeilor. Specialiștii danezi au descoperit șocați că nu a rămas mai nimic în structura poporului danez, de exemplu, din genetica strămoșilor neolitici. În mare parte doar a celor din cultura Yamnaya. „A fost o schimbare atât de rapidă de populație, efectiv fără descendenți ai predecesorilor”, preciza paleocologistul Anne Birgitte Nielsen de la Universitatea din Lund.
„Sunt tot mai convins de faptul că a fost un fel de genocid”, preciza și cercetătorul Kristian Kristinsen. La rândul lor, noile studii genetice arată că într-adevăr peste 80% dintre europenii de astăzi sunt descedenți ai Yamnaya. „Au schimbat radical populația Europei, cu perturbări majore
în Germania, Spania, Italia și Ungaria (…) În Marea
Britanie, a avut loc o înlocuire a populației de peste 90% în doar câteva
decenii”, preciza Reich.
În plus, acești războinici ai stepelor au adus și limbile proto-indo-europene, moștenite de la strămoșii lor din zona Volgăi.
-
Actualitateacum 3 zileCele mai bune foarfeci de grădină 2026: Top 7 + alternative – cum alegi corect și eviți greșelile, în funcție de buget, nevoi și utilizare
-
Actualitateacum 2 zileProiectul care interzice cumulul pensie-salariu la stat va fi adoptat joi de Guvern
-
Actualitateacum 2 zileRomânii care pleacă în minivacanța de 1 Mai cu mașina personală ar trebui să facă plinul de acasă
-
Breakingacum 2 zileCum a comentat Ilie Bolojan acuzațiile lui George Simion în privința SAFE: România are nevoie de investiții în apărare
-
Actualitateacum 2 zileGoldie Hawn, apariție spectaculoasă la 80 de ani. Actrița a impresionat într-o rochie elegantă, cu detalii transparente
-
Breakingacum 17 oreVictor Negrescu: „Eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat. Cifrele vorbesc”
-
Breakingacum 12 oreDeclarații uluitoare ale martorilor în cazul accidentului de la Mănăstirea, unde o femeie a murit după ce un șofer a intrat cu mașina în mulțime, la un târg: „Efectiv am văzut cum săreau pietrele în spatele autoturismului”
-
Breakingacum 2 zileCiprian Ciucu „s-a jucat” cu AI la Primărie. Ce a descoperit edilul




