Actualitate
CTP, despre o nouă numire a lui Florin Cîțu ca premier
Gazetarul Cristian Tudor Popescu (CTP) a afirmat vineri seara, la Digi 24, că Florin Cîțu nu mai poate fi numit premier al României, pentru că „este totalmente compromis din punct de vedere moral și profesional în acest moment”. În plus, a mai comentat el, dacă președintele Klaus Iohannis l-ar numi încă o dată premier pe Florin Cîțu, riscă „să copieze traiectoria lui Traian Băsescu”.
„Nu mai găsești, să dai cu tunul, pe cineva care să-l susțină pe Cîțu acum, să spună «Nu, domnule, Cîțu e bun, e mare, e frumos, e extraordinar, face…» Nimeni! Știți când se mai întâmpla asta? La Dragnea. În ultima fază a lui Dragnea, nimeni nu-l mai susținea. Mai existau susținători ai PSD-ului, cum și acum PNL-ul mai are, totuși, destui susținători. Prea mulți, după părerea mea, care apar în sondaje, nu cred că sunt atâția. Dar cu Florin Cîțu nu se mai poate continua. Orice formațiune politică, orice persoană, inclusiv președintele Iohannis, care încearcă să continue cu acest om… La ce mai e bun omul acesta? Căci ultima speranță a mea pe care o mai aveam s-a dus”, a spus Cristian Tudor Popescu.
„Am păstrat această speranță: poate că e capabil, în valul ăsta de impopularitate pe care îl stârnește, să ia niște măsuri curajoase, nepopulare și am dat exemplul plafonării prețurilor la energie. Numai că premierul s-a răzgândit și miercuri a anunțat că PNL și guvernul susțin plafonarea prețurilor la energie în România”, a explicat CTP, referindu-se la faptul că în 31 august premierul declara că nu va plafona prețurile la energie.
„Prima declarație am luat-o drept o declarație de principiu liberală, că tot repetă dl. Cîțu că el este liberal până în măduva oaselor și că este pentru economia liberă de piață, că este de partea antreprenorului, de partea firmelor private. Am spus uite, domnule, este nepopular în acest moment în care PSD-ul strigă pe la toate colțurile „plafonați prețurile” și își asumă ferm această decizie. (…) Și acum, la o lună de zile, fără să clipească, își aruncă la canal tot ce-a spus înainte. Omul nu clipește, ba mai mult decât atât, liberalul Cîțu amenință companiile – să nu care cumva să creșteți prețurile! Deci, dl. Cîțu, pe lângă defectele în plan uman pe care le are, este un tarabagiu ordinar, cu nimic mai bun decât Orban. Omul acesta nu are niciun fel de reper interior, nu are principii, așa cum am sperat, până în ultimul moment, ca măcar atât să aibă”, a explicat CTP.
„A venit aici, a scuipat unde a lins și cu asta basta, nu mai există ca om politic. Ce să faci cu el în continuare?”, a arătat gazetarul.
„Dar ce vă spuneam cu principiile, cu dl. Cîțu care linge unde a scuipat și invers, asta e parfum de tei față de ce face cu banii de la Fondul de rezervă, miliardul dat primarilor acum. Socoteala arată că le-a dat 70-80 la sută primarilor PNL. Păi, e același procent pe care îl realiza PSD-ul când făcea același lucru atunci când era la putere. E o diferență, însă, între cele două mârșăvii. Asta de acum e făcută în pandemie, domnule, este făcută când mor oamenii! Fondul de urgență este pentru situații speciale, pentru situații de calamitate, pentru situații critice, cum e asta. Poți să ai nevoie de acești bani acum, pentru a face o cheltuială rapidă în pandemie, să achiziționezi ceva ce apare, nu știu, pe plan mondial, e o situație critică. Și în această situație tu dai bani politici la primari?! Asta deja este o chestiune penală, după părerea mea, darea de bani primarilor, unui domeniu care nu prezintă nicio urgență în clipa de față în raport cu situația critică. Știu că legea îi permite să facă ce vrea cu fondul de rezervă, dar întreb: ai voie să cheltui bani din fondul de rezervă într-o situație extrem de gravă pentru țară, în care s-ar putea să ai nevoie de banii aceștia? Ai voie să deturnezi acești bani în felul în care o faci?”, a precizat CTP.
Iohannis și Băsescu, în al doilea mandat
CTP a explicat și de ce Klaus Iohannis riscă să ajungă în situația lui Traian Băsescu, dacă îl nominalizează în funcția de premier tot pe Florin Cîțu.
„Unde să se mai meargă cu premierul acesta? Premierul Cîțu este totalmente compromis din punct de vedere moral și profesional în acest moment. Faptul că Klaus Iohannis l-ar mai numi încă o dată pe acest om înseamnă că dl. Iohannis vrea să copieze traiectoria lui Traian Băsescu, pentru că dl. Băsescu a avut grijă ca în cel de-al doilea mandat al său și în special în cea de-a doua parte să își dea cu levierul nu numai în genunchi, dar și în cap și să distrugă, mă rog, ce realizase până atunci. Primul mandat al lui a fost, să spunem, suportabil, acceptabil. Cel de-al doilea, însă, a fost distrugător. Ei bine, se pare că asta dorește să facă și dl. Iohannis, dacă va continua să-l susțină pe dl. Cîțu”, a afirmat CTP.
CTP, despre comunicatul PNL în care anunță că nu va merge cu o propunere de premier la Cotroceni
În opinia gazetarului, comunicatul prin care PNL anunță că nu va merge cu o propunere de premier la Cotroceni arată că nu mai există cale de împăcare cu USR PLUS și plasează „pisica” guvernării în ograda celorlalte partide, care au votat demiterea guvernului.
„Am văzut astă-seară analize, după comunicatul PNL-ului, dar după părerea mea, acest comunicat spune clar un singur lucru: orice fel de posibilitate a refacerii coaliției cu USR PLUS este desființată în acest moment. Nu mai există nicio posibilitate. Asta spune acest comunicat, nu că ar fi ei dispuși să-l pună pe altul în locul lui Cîțu ca premier, nici vorbă de așa ceva! Ei și-au dat seama și lucrul acesta a fost pecetluit și de zicerile lui Cîțu la adresa USR PLUS, și de cele ale lui Iohannis – poate și mai agresive – la adresa USR PLUS. Ce să mai refacă? Este imposibilă orice fel de refacere a coaliției. Și atunci, ce-au zis? Au pasat prin acest comunicat – s-au crezut inteligenți – și au zis aruncăm pisica moartă la ăștilalți, adică la PSD, AUR, USR PLUS. Ați dat guvernul jos? Poftiți! Aveți majoritate, propuneți voi premier, dacă ați dat guvernul jos, veniți voi cu premier! Prin acest comunicat, recunosc faptul că nu mai pot să facă o majoritate, pentru că orice cale de comunicare și împăcare cu USR PLUS este terminată”, a comentat CTP.
Actualitate
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
Acordul de pace încheiat între Statele Unite și Iran reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că Washingtonul nu a reușit să obțină prin forță militară obiectivele pe care și le propusese inițial. Analiza documentului convenit între cele două părți sugerează că administrația americană a renunțat la o serie de condiții considerate anterior esențiale în negocierile privind programul nuclear iranian.
Donald Trup a semnat acordul cu Iranul la Versailles/FOTO:X
Semnarea memorandumului la Versailles – loc asociat în memoria colectivă cu tratatele impuse în urma conflictelor majore – a atras atenția observatorilor internaționali. Pentru criticii administrației Trump, alegerea locului simbolizează diferența dintre obiectivele declarate înaintea conflictului și rezultatul final al negocierilor, scrie The Guradian.
De la cerințe maximale la compromisuri majore
Înainte de izbucnirea războiului de 12 zile dintre Israel și Iran, susținut de Statele Unite, Washingtonul prezentase un set de condiții stricte pentru un eventual acord nuclear.
Printre acestea se numărau eliminarea aproape completă a capacităților iraniene de îmbogățire a uraniului, transferul în afara țării al stocurilor existente de material nuclear îmbogățit și interzicerea construirii unor noi facilități de procesare.
Documentul actual reflectă însă o abordare mult mai flexibilă. Președintele Donald Trump a recunoscut, în cadrul summitului G7 de la Évian, că Iranul va putea continua îmbogățirea uraniului pe propriul teritoriu, argumentând că și alte state din regiune dețin programe nucleare.
De asemenea, Washingtonul nu mai insistă asupra eliminării imediate a stocurilor iraniene de uraniu puternic îmbogățit. Oficialii americani acceptă acum posibilitatea ca acestea să fie diluate sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), chiar pe teritoriul Iranului.
Relaxarea sancțiunilor, un pas cu implicații majore
Memorandumul prevede și o relaxare treptată a regimului de sancțiuni economice. Pentru ca exporturile de petrol iranian să poată fi reluate, Statele Unite vor trebui să acorde derogări nu doar pentru tranzacțiile comerciale directe, ci și pentru servicii conexe precum transportul, asigurările și operațiunile bancare.
Experți în sancțiuni avertizează că o asemenea măsură ar afecta însăși arhitectura sistemului de presiune economică construit de Washington împotriva Teheranului în ultimele decenii.
Dacă negocierile nucleare vor evolua favorabil, ar putea urma și ridicarea unor sancțiuni primare și secundare, precum și a unor restricții internaționale, într-o schimbare care ar redefini relațiile americano-iraniene într-un mod fără precedent de la Revoluția Islamică din 1979.
Strâmtoarea Ormuz, miza principală
În centrul negocierilor se află și redeschiderea completă a traficului prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Paradoxal, susțin criticii acordului, conflictul militar a contribuit la destabilizarea unei căi maritime care funcționa înainte de izbucnirea ostilităților. Textul memorandumului sugerează că actualul regim de navigație liberă este garantat doar pentru o perioadă de 60 de zile, după care Iranul și statele din Golf vor începe discuții privind administrarea viitoare a zonei.
„A fost păcălit”. Presa americană îl critică pe Donald Trump, după concesiile făcute Iranului
Reconstrucția Iranului, o provocare financiară
Documentul include și propunerea creării unui fond de reconstrucție de aproximativ 350 de miliarde de dolari pentru Iran. Statele Unite afirmă că vor facilita înființarea mecanismului financiar, însă nu intenționează să contribuie direct la finanțarea acestuia.
Pentru ca proiectul să devină realitate, statele din Golf ar trebui să suporte o parte semnificativă a costurilor, în pofida tensiunilor generate de conflictul recent și a impactului economic pe care l-au resimțit propriile economii.
Analiștii consideră că nici măcar deblocarea activelor iraniene din străinătate, estimate la aproximativ 24 de miliarde de dolari, nu va fi suficientă pentru a rezolva problemele structurale ale economiei iraniene.
Comparat cu acordul din 2015
Mulți dintre participanții la negocieri resping comparațiile directe cu acordul nuclear din 2015, negociat în timpul administrației Barack Obama. Contextul actual este diferit, în special după deteriorarea infrastructurii nucleare iraniene în urma conflictului recent.
Totuși, diferența fundamentală constă în natura documentelor. Acordul din 2015 era un tratat complex de control al armamentului, cu mecanisme detaliate de verificare și monitorizare. Memorandumul actual reprezintă mai degrabă un cadru pentru negocieri viitoare, fără a oferi soluții concrete privind verificarea programului nuclear iranian.
Textul se limitează la reafirmarea poziției Iranului potrivit căreia nu urmărește obținerea unei arme nucleare. Pentru experții în neproliferare, însă, declarațiile de intenție au o valoare limitată în absența unor mecanisme solide de control și verificare.
Factorul economic
Explicând motivele care au stat la baza acordului, Donald Trump a invocat în mod direct riscurile economice globale generate de continuarea conflictului.
Președintele american a avertizat că prelungirea războiului ar fi putut provoca o recesiune internațională și perturbări severe ale aprovizionării cu petrol.
„Nu am vrut să fiu președintele asociat cu o catastrofă economică”, a declarat Trump, făcând referire la Herbert Hoover, liderul american adesea asociat cu Marea Criză Economică.
Pentru mulți observatori, această justificare reflectă realitatea strategică a momentului: în fața riscurilor economice și energetice globale, Washingtonul a ales compromisul diplomatic în locul continuării confruntării, chiar dacă acest lucru a presupus renunțarea la o serie de obiective pe care anterior le considera ne-negociabile.
Actualitate
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat gunoi” în coșul de cumpărături, deși, în realitate, a fost vorba de singură frunză de kale rămasă prinsă în cărucior.
Femeia nu a observat că în cărucior căzuse o frunză. FOTO Shutterstock
Monica Serro, 42 de ani, se afla în parcarea unui supermarket Sainsbury’s, unde încărca în mașină alimente colectate pentru persoane vulnerabile, potrivit Daily Mail Online.
Când a returnat căruciorul, nu a observat că o frunză mare de kale se desprinsese și rămăsese blocată în cadrul metalic. În acel moment, un agent de la Gedling Borough Council a abordat-o, insistând că frunza reprezintă „deșeu alimentar”.
„Mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”
Agentul a emis pe loc amenda.
„Am fost uluită. Îi arătam că e doar o frunză de kale, dar mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”, a declarat ea.
Monica, care strânge gratuit alimente pentru comunitate, spune că agentul a amenințat-o cu o amendă mai mare dacă nu îi furnizează datele. „Mama mea era foarte afectată, nu am vrut să escaladez situația”, a spus ea.
După ce a contestat sancțiunea, femeia a descoperit că pe procesul-verbal figura o altă adresă și că motivul amenzii era trecut ca „aruncarea unui muc de țigară”, deși ea nu fumează. Consiliul a anunțat ulterior că a existat „o eroare tehnică” și a anulat amenda, cerându-și scuze.
„Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale”
Într-un mesaj oficial, Gedling Borough Council a transmis că incidentul „nu a fost un act deliberat de aruncare a gunoiului” și că sancțiunea a fost anulată după verificarea imaginilor de pe camera agentului.
Monica spune însă că experiența a lăsat-o cu anxietate: „Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale. M-a făcut să mă simt urmărită pentru orice gest mărunt”.
Actualitate
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei, a anunțat joi premierul Donald Tusk. Alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment. Anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima.
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de asasinarea unui rus. FOTO: X/@HannaLiubakova
Potrivit acestuia, reținerea a fost realizată în cooperare cu Agenția de Securitate Internă a Poloniei, suspectul folosind un pașaport georgian. Poliția locală din Lublin a precizat că documentul aparține unui bărbat în vârstă de 36 de ani.
În același dosar, alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment.
Victima, cunoscut critic al Kremlinului
Procurorii au identificat victima ca fiind Robert Kuzovkov, cunoscut și sub pseudonimul Semion Skrepețki, un caricaturist rus stabilit în Polonia din 2021. Acesta era cunoscut pentru desenele sale critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și a altor figuri politice de la Moscova.
Autoritățile au precizat că victima a fost împușcată de cinci ori, printre care o dată în cap. Martorii și anchetatorii susțin că atacatorul ar fi tras inițial mai multe focuri, apoi s-ar fi apropiat și ar fi continuat atacul de la mică distanță.
Caricaturistul locuia în Polonia de mai mulți ani deoarece se temea de persecuții politice în Rusia. În exil, acesta a continuat să participe la evenimente ale opoziției ruse și să publice conținut critic la adresa regimului de la Kremlin.
Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima
Premierul Donald Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima, fără a oferi detalii suplimentare, subliniind că există indicii privind o posibilă motivație politică.
„Totul indică faptul că este vorba de un asasinat politic”, a afirmat anterior Tusk, adăugând că, în cazul în care implicarea Rusiei va fi confirmată, incidentul ar avea „o dimensiune internațională extrem de gravă”.
Joi dimineață, viceministrul de Externe Władysław Bartoszewski a declarat pentru Radio Zet că printre posibilii suspecți ar putea fi și persoane de origine cecenă, având în vedere criticile frecvente ale victimei la adresa acestora.
Anchetă în desfășurare
Poliția și procurorii polonezi continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualele legături internaționale ale cazului.
Autoritățile nu au confirmat deocamdată dacă reținerile efectuate sunt direct legate de autorul sau comanditarii crimei.
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
Acordul de pace încheiat între Statele Unite și Iran reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că Washingtonul nu a reușit...
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat...
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei,...
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
Într-un climat economic marcat de scăderea consumului, creșterea costurilor și incertitudine politică, companiile din România își schimbă prioritățile. Angajatorii caută...
Care sunt cele mai bine plătite nișe în dezvoltarea web?
Am avut cândva trei anunțuri deschise în același timp, într-o dimineață în care cafeaua se răcise lângă laptop și browserul...
Cum și-au recăpătat culoarea satele din Banat. Radu Trifan: „Nimeni nu vrea să-și crească copiii într-un sat decăzut”
Radu Trifan, fondatorul Asociației Acasă în Banat și managerul Muzeului Satului Bănățean, a cutreierat aproape toate satele din Banat. El...
Debut de coșmar pentru Ronaldo la Mondial! Portugalia s-a chinuit cu RD Congo, 1-1, în grupa K
Portugalia și RD Congo s-au duelat la Houston, într-o partidă din Grupa K a Campionatului Mondial 2026. Meciul a fost...
-
Actualitateacum 3 zileCum înregistrezi o companie străină în scopuri de TVA în România: pas cu pas, 2026
-
Actualitateacum 3 zilePește de sezon în mai-iunie: ce specii merită să cumperi și cum le prepari
-
Actualitateacum 3 zileCum te poate ajuta Infinity să ajungi mai rapid la clienți din toată țara
-
Actualitateacum 3 zile
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
-
Actualitateacum 2 zile
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
-
Breakingacum 2 zileCele 3 alimente la care trebuie să renunțăm după 40 de ani. Mihaela Bilic explică motivul pentru care nu ar trebui să le mai mâncăm
-
Breakingacum 2 zileExistă putiniști buni și putiniști răi. Dan Dungaciu: „Cordonul sanitar s-a strâmtorat doar în jurul AUR-ului”
-
Actualitateacum 2 zile
Incident în Canalul Mânecii: o fregată rusă ar fi tras focuri de avertisment spre un iaht britanic