Actualitate

Numărul localităților din România cu rată de infectare de peste 10 la mie a crescut la 270

Publicat

acum 5 ani

octombrie 17, 2021

Nationalul

Numărul localităților din România cu rată de infectare de peste 10 la mie a crescut la 270

Autoritățile anunță că duminică, 17 octombrie, numărul localităților din România cu o rată de infectare mai mare sau egală cu 10 a ajuns la 270.

Sâmbătă, numărul localităților care depășiseră 10 cazuri de COVID-19 la mia de locuitori era de 259.

Dintre cele 270 de localități, 52 sunt în mediul urban și 218 în mediul rural.

Lista orașelor cu rată de infectare peste 10 la mie

În continuare, orașul cu cea mai mare rată de infectare este Bragadiru, județul Ilfov (20,45 la mie).

Nr.crt.	JUDEȚ	Localitate	Populație	Cazuri	Incidență
1	ILFOV	ORAŞ BRAGADIRU	31000	634	20,45
2	ILFOV	ORAŞ POPEŞTI-LEORDENI	44001	870	19,77
3	ILFOV	ORAŞ OTOPENI	20542	396	19,28
4	ILFOV	ORAŞ VOLUNTARI	45843	875	19,09
5	ILFOV	ORAŞ MĂGURELE	12597	219	17,39
6	IALOMIŢA	MUNICIPIUL URZICENI	16440	268	16,3
7	MUNICIPIUL BUCUREŞTI	MUNICIPIU BUCUREȘTI	2205227	35889	16,27452
8	TELEORMAN	ORAŞ VIDELE	11155	173	15,51
9	ILFOV	ORAŞ PANTELIMON	31208	448	14,36
10	IALOMIŢA	MUNICIPIUL SLOBOZIA	51188	703	13,73
11	TIMIŞ	ORAŞ GĂTAIA	6666	89	13,35
12	GIURGIU	ORAŞ MIHĂILEŞTI	7458	99	13,27
13	TIMIŞ	MUNICIPIUL TIMIŞOARA	322070	4256	13,21
14	IALOMIŢA	ORAŞ FIERBINŢI-TÂRG	4479	58	12,95
15	ILFOV	ORAŞ CHITILA	16365	207	12,65
16	ALBA	MUNICIPIUL ALBA IULIA	76247	955	12,53
17	OLT	MUNICIPIUL SLATINA	81772	1005	12,29
18	IAŞI	MUNICIPIUL IAŞI	411358	4957	12,05
19	ILFOV	ORAŞ BUFTEA	23563	284	12,05
20	PRAHOVA	ORAŞ BĂICOI	18779	226	12,03
21	ARAD	MUNICIPIUL ARAD	176333	2103	11,93
22	PRAHOVA	MUNICIPIUL PLOIEŞTI	222199	2651	11,93
23	TELEORMAN	MUNICIPIUL ALEXANDRIA	49176	586	11,92
24	IALOMIŢA	ORAŞ AMARA	7939	94	11,84
25	SIBIU	MUNICIPIUL SIBIU	170156	1982	11,65
26	TELEORMAN	MUNICIPIUL ROŞIORI DE VEDE	30033	344	11,45
27	CLUJ	MUNICIPIUL GHERLA	22936	260	11,34
28	DOLJ	MUNICIPIUL CRAIOVA	298742	3371	11,28
29	CLUJ	MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA	337294	3775	11,19
30	NEAMŢ	MUNICIPIUL PIATRA-NEAMŢ	112344	1252	11,14
31	MEHEDINŢI	MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN	104511	1159	11,09
32	GIURGIU	MUNICIPIUL GIURGIU	65042	712	10,95
33	SĂLAJ	MUNICIPIUL ZALĂU	69755	762	10,92
34	ALBA	ORAŞ CUGIR	25568	277	10,83
35	OLT	ORAŞ BALŞ	20237	219	10,82
36	VÂLCEA	ORAŞ BĂILE GOVORA	2696	29	10,76
37	VÂLCEA	MUNICIPIUL RÂMNICU VÂLCEA	117740	1260	10,7
38	CONSTANŢA	MUNICIPIUL CONSTANŢA	310590	3311	10,66
39	BRAŞOV	ORAŞ RUPEA	6022	64	10,63
40	ALBA	MUNICIPIUL AIUD	25247	266	10,54
41	VASLUI	MUNICIPIUL BÂRLAD	68998	727	10,54
42	CĂLĂRAŞI	MUNICIPIUL OLTENIŢA	26689	281	10,53
43	CONSTANŢA	ORAŞ EFORIE	11101	116	10,45
44	ALBA	ORAŞ ABRUD	5198	54	10,39
45	DÂMBOVIŢA	ORAŞ TITU	10210	106	10,38
46	TIMIŞ	MUNICIPIUL LUGOJ	46097	474	10,28
47	ARAD	ORAŞ LIPOVA	11189	115	10,28
48	PRAHOVA	MUNICIPIUL CÂMPINA	36280	370	10,2
49	BUZĂU	MUNICIPIUL BUZĂU	129781	1312	10,11
50	TULCEA	MUNICIPIUL TULCEA	84401	850	10,07
51	ARGEŞ	MUNICIPIUL PITEŞTI	171416	1723	10,05
52	VÂLCEA	ORAŞ HOREZU	6886	69	10,02

Lista localităților din mediul rural cu rata de transmisie peste 10 la mia de locuitori

Comuna cu cea mai mare rată de infectare din țară este, la fel ca sâmbătă, Brănișca din județul Hunedoara. Cu o rată de infectare de 29,34, această comună este localitatea din România cu cea mai mare incidență a cazurilor de COVID-19 la mia de locuitori.

NR. CRT.	JUDEȚ	LOCALITATE	POPULAȚIE	CAZURI	INCIDENȚA
1	HUNEDOARA	BRĂNIŞCA	1534	45	29,34
2	IALOMIŢA	MOLDOVENI	1000	26	26
3	GIURGIU	MALU	1992	49	24,6
4	ILFOV	CORBEANCA	9516	220	23,12
5	ILFOV	DOMNEŞTI	10917	251	22,99
6	ILFOV	CLINCENI	7600	174	22,89
7	HUNEDOARA	LELESE	352	8	22,73
8	ILFOV	TUNARI	7802	176	22,56
9	ILFOV	CHIAJNA	33721	751	22,27
10	ILFOV	DOBROEŞTI	12593	250	19,85
11	HUNEDOARA	VORŢA	714	14	19,61
12	MARAMUREŞ	BOIU MARE	1107	21	18,97
13	ARAD	ŞIŞTAROVĂŢ	374	7	18,72
14	TIMIŞ	REMETEA MARE	2913	54	18,54
15	MEHEDINŢI	BÂLVĂNEŞTI	869	16	18,41
16	ARAD	MONEASA	821	15	18,27
17	TIMIŞ	MOŞNIŢA NOUĂ	14328	261	18,22
18	ILFOV	DRAGOMIREŞTI-VALE	5930	105	17,71
19	CLUJ	SÂNCRAIU	1528	27	17,67
20	CĂLĂRAŞI	ULMU	1212	21	17,33
21	IALOMIŢA	AXINTELE	2204	38	17,24
22	TIMIŞ	GHIRODA	8487	146	17,2
23	PRAHOVA	CĂLUGĂRENI	1106	19	17,18
24	SĂLAJ	DOBRIN	1644	28	17,03
25	IAŞI	VALEA LUPULUI	12813	218	17,01
26	HUNEDOARA	TELIUCU INFERIOR	2490	42	16,87
27	CLUJ	DĂBÂCA	1426	24	16,83
28	ILFOV	CORNETU	6605	111	16,81
29	OLT	BALDOVINEŞTI	1030	17	16,5
30	GIURGIU	GOGOŞARI	1651	27	16,35
31	DÂMBOVIŢA	CREVEDIA	6062	99	16,33
32	TIMIŞ	GIROC	21848	354	16,2
33	TIMIŞ	DUMBRĂVIŢA	18329	296	16,15
34	ILFOV	1 DECEMBRIE	8448	136	16,1
35	BUZĂU	RUŞEŢU	3506	56	15,97
36	ARAD	LIVADA	4201	67	15,95
37	ILFOV	PETRĂCHIOAIA	3583	57	15,91
38	IAŞI	PROBOTA	3583	57	15,91
39	CLUJ	AGHIREŞU	6549	103	15,73
40	ALBA	LIVEZILE	1166	18	15,44
41	ILFOV	CIOROGÂRLA	6557	101	15,4
42	TIMIŞ	SÂNANDREI	7881	121	15,35
43	ILFOV	GRUIU	7047	108	15,33
44	ILFOV	CERNICA	11432	175	15,31
45	CARAŞ-SEVERIN	SACU	1525	23	15,08
46	ILFOV	BERCENI	9359	140	14,96
47	TIMIŞ	BECICHERECU MIC	3368	50	14,85
48	ILFOV	ŞTEFĂNEŞTII DE JOS	10278	152	14,79
49	ILFOV	BRĂNEŞTI	9896	146	14,75
50	MEHEDINŢI	BREZNIŢA-OCOL	3940	58	14,72
51	DOLJ	ALMĂJ	1772	26	14,67
52	ILFOV	JILAVA	10673	156	14,62
53	IALOMIŢA	PERIEŢI	3648	53	14,53
54	TELEORMAN	CRÂNGU	1378	20	14,51
55	TIMIŞ	BOGDA	483	7	14,49
56	PRAHOVA	PĂULEŞTI	7251	105	14,48
57	IAŞI	MIROSLAVA	25506	369	14,47
58	HUNEDOARA	CÂRJIŢI	692	10	14,45
59	IALOMIŢA	MUNTENI-BUZĂU	3266	47	14,39
60	PRAHOVA	POIENARII BURCHII	4530	65	14,35
61	GIURGIU	ADUNAŢII-COPĂCENI	6169	88	14,26
62	CLUJ	CĂPUŞU MARE	2975	42	14,12
63	DOLJ	MALU MARE	6594	93	14,1
64	IALOMIŢA	COŞERENI	4261	60	14,08
65	PRAHOVA	RÂFOV	5402	76	14,07
66	IAŞI	REDIU	8268	116	14,03
67	ALBA	METEŞ	2804	39	13,91
68	ILFOV	MOGOŞOAIA	9219	128	13,88
69	IAŞI	BÂRNOVA	7808	108	13,83
70	TIMIŞ	PĂDURENI	2025	28	13,83
71	SĂLAJ	MIRŞID	2460	34	13,82
72	IALOMIŢA	MANASIA	4515	62	13,73
73	TIMIŞ	CRICIOVA	1609	22	13,67
74	ARAD	CONOP	2209	30	13,58
75	TIMIŞ	SÂNMIHAIU ROMÂN	8870	120	13,53
76	GIURGIU	MIHAI BRAVU	2298	31	13,49
77	GIURGIU	PUTINEIU	2149	29	13,49
78	CARAŞ-SEVERIN	GRĂDINARI	2007	27	13,45
79	SUCEAVA	POJORÂTA	2982	40	13,41
80	ILFOV	AFUMAŢI	8377	112	13,37
81	IAŞI	ARONEANU	4359	58	13,31
82	CONSTANŢA	AGIGEA	9246	123	13,3
83	TIMIŞ	COŞTEIU	3914	52	13,29
84	GIURGIU	CĂLUGĂRENI	5361	71	13,24
85	TELEORMAN	ŞTOROBĂNEASA	2812	37	13,16
86	ILFOV	COPĂCENI	2971	39	13,13
87	CLUJ	JICHIŞU DE JOS	1143	15	13,12
88	ILFOV	CIOLPANI	5437	71	13,06
89	BOTOŞANI	SULIŢA	2987	39	13,06
90	OLT	MILCOV	1533	20	13,05
91	MARAMUREŞ	GROŞI	3221	42	13,04
92	CLUJ	CIURILA	1767	23	13,02
93	DÂMBOVIŢA	VLĂDENI	2852	37	12,97
94	PRAHOVA	BLEJOI	9433	122	12,93
95	HARGHITA	OCLAND	1321	17	12,87
96	PRAHOVA	ARICEŞTII RAHTIVANI	8243	106	12,86
97	DÂMBOVIŢA	VALEA MARE	2100	27	12,86
98	VÂLCEA	MĂLDĂREŞTI	1877	24	12,79
99	PRAHOVA	TĂTARU	785	10	12,74
100	IALOMIŢA	CIULNIŢA	2357	30	12,73
101	TIMIŞ	FIBIŞ	1729	22	12,72
102	SĂLAJ	MARCA	2534	32	12,63
103	MEHEDINŢI	IZVORU BÂRZII	2700	34	12,59
104	GIURGIU	JOIŢA	3817	48	12,58
105	CĂLĂRAŞI	ILEANA	2962	37	12,49
106	ARGEŞ	ALBEŞTII DE MUSCEL	1442	18	12,48
107	ARAD	VLADIMIRESCU	14691	183	12,46
108	ARGEŞ	MOŞOAIA	6932	86	12,41
109	IALOMIŢA	GHEORGHE LAZĂR	2180	27	12,39
110	SĂLAJ	MESEŞENII DE JOS	3147	39	12,39
111	ARAD	TAUŢ	1533	19	12,39
112	BRĂILA	RACOVIŢA	969	12	12,38
113	CĂLĂRAŞI	VALEA ARGOVEI	2261	28	12,38
114	BIHOR	CEICA	3416	42	12,3
115	CLUJ	CIUCEA	1468	18	12,26
116	DOLJ	COŢOFENII DIN FAŢĂ	2121	26	12,26
117	BUZĂU	BRĂDEANU	2287	28	12,24
118	BIHOR	SPINUŞ	1145	14	12,23
119	ALBA	BUCIUM	1393	17	12,2
120	IALOMIŢA	MIHAIL KOGĂLNICEANU	3199	39	12,19
121	TIMIŞ	TOPOLOVĂŢU MARE	2629	32	12,17
122	CLUJ	MĂNĂSTIRENI	1319	16	12,13
123	BIHOR	TOBOLIU	2147	26	12,11
124	SĂLAJ	LETCA	1663	20	12,03
125	ILFOV	GLINA	8591	103	11,99
126	TELEORMAN	CĂLINEŞTI	2764	33	11,94
127	GIURGIU	SĂBĂRENI	2681	32	11,94
128	ILFOV	BALOTEŞTI	9482	113	11,92
129	VÂLCEA	BUDEŞTI	6206	74	11,92
130	NEAMŢ	PÂNGĂRAŢI	5375	64	11,91
131	ILFOV	MOARA VLĂSIEI	6477	77	11,89
132	ILFOV	GRĂDIŞTEA	3123	37	11,85
133	TIMIŞ	BUCOVĂŢ	2367	28	11,83
134	ARGEŞ	MORĂREŞTI	1690	20	11,83
135	ARGEŞ	BĂBANA	2880	34	11,81
136	BRAŞOV	SÂNPETRU	10513	124	11,79
137	OLT	SLĂTIOARA	2552	30	11,76
138	GIURGIU	GRĂDINARI	3246	38	11,71
139	IAŞI	CIUREA	18392	215	11,69
140	TIMIŞ	CHEVEREŞU MARE	2482	29	11,68
141	ARAD	VĂRĂDIA DE MUREŞ	1631	19	11,65
142	CLUJ	FLOREŞTI	47943	557	11,62
143	GORJ	VĂGIULEŞTI	2326	27	11,61
144	DOLJ	CÂRCEA	3111	36	11,57
145	TIMIŞ	SACOŞU TURCESC	3383	39	11,53
146	GIURGIU	VALEA DRAGULUI	2688	31	11,53
147	GIURGIU	BOLINTIN-DEAL	6166	71	11,51
148	ILFOV	GĂNEASA	5478	63	11,5
149	MEHEDINŢI	BROŞTENI	2706	31	11,46
150	ILFOV	DĂRĂŞTI-ILFOV	2709	31	11,44
151	BIHOR	BRUSTURI	3421	39	11,4
152	MEHEDINŢI	ŞIŞEŞTI	2459	28	11,39
153	SĂLAJ	BENESAT	1406	16	11,38
154	ARAD	DOROBANŢI	1583	18	11,37
155	TELEORMAN	VITĂNEŞTI	2639	30	11,37
156	CONSTANŢA	SILIŞTEA	1498	17	11,35
157	BIHOR	PALEU	3537	40	11,31
158	CLUJ	VULTURENI	1416	16	11,3
159	CĂLĂRAŞI	SOHATU	2402	27	11,24
160	ALBA	VINŢU DE JOS	5531	62	11,21
161	PRAHOVA	PROVIŢA DE SUS	1878	21	11,18
162	HUNEDOARA	ILIA	3505	39	11,13
163	IAŞI	HOLBOCA	15922	177	11,12
164	IAŞI	GORBAN	2971	33	11,11
165	TIMIŞ	ŞAG	4772	53	11,11
166	IAŞI	DUMEŞTI	4981	55	11,04
167	ILFOV	PERIŞ	7450	82	11,01
168	MARAMUREŞ	VIMA MICĂ	1363	15	11,01
169	ALBA	ŞIBOT	2365	26	10,99
170	OLT	BĂBICIU	2018	22	10,9
171	TELEORMAN	BLEJEŞTI	3696	40	10,82
172	ILFOV	SNAGOV	8340	90	10,79
173	CLUJ	VALEA IERII	928	10	10,78
174	ARGEŞ	POIENARII DE ARGEŞ	929	10	10,76
175	TELEORMAN	SALCIA	2326	25	10,75
176	CLUJ	ALUNIŞ	1118	12	10,73
177	ALBA	GÂRDA DE SUS	1496	16	10,7
178	MARAMUREŞ	RONA DE JOS	1963	21	10,7
179	NEAMŢ	ALEXANDRU CEL BUN	6111	65	10,64
180	ILFOV	VIDRA	8842	94	10,63
181	VASLUI	VIIŞOARA	1599	17	10,63
182	PRAHOVA	TELEGA	5224	55	10,53
183	PRAHOVA	BERCENI	6375	67	10,51
184	CLUJ	BACIU	13240	139	10,5
185	ALBA	CIURULEASA	1143	12	10,5
186	VASLUI	TANACU	1816	19	10,46
187	SĂLAJ	TREZNEA	1052	11	10,46
188	NEAMŢ	DOBRENI	1819	19	10,45
189	ARAD	USUSĂU	1443	15	10,4
190	MARAMUREŞ	BOCICOIU MARE	4533	47	10,37
191	IAŞI	BIVOLARI	4053	42	10,36
192	GIURGIU	TOPORU	1737	18	10,36
193	TIMIŞ	DUDEŞTII NOI	3973	41	10,32
194	ALBA	ARIEŞENI	1552	16	10,31
195	TIMIŞ	FOENI	1746	18	10,31
196	HUNEDOARA	PESTIŞU MIC	1164	12	10,31
197	GORJ	CĂTUNELE	2627	27	10,28
198	PRAHOVA	CORNU	4184	43	10,28
199	CARAŞ-SEVERIN	FOROTIC	1657	17	10,26
200	TIMIŞ	BOLDUR	2346	24	10,23
201	ARAD	IGNEŞTI	685	7	10,22
202	BIHOR	CEFA	2354	24	10,2
203	TELEORMAN	BOGDANA	1962	20	10,19
204	SĂLAJ	CRIŞENI	3436	35	10,19
205	PRAHOVA	IORDĂCHEANU	5203	53	10,19
206	ARAD	ZĂDĂRENI	3046	31	10,18
207	BRAŞOV	CRISTIAN	6502	66	10,15
208	BIHOR	HIDIŞELU DE SUS	3263	33	10,11
209	TELEORMAN	RĂDOIEŞTI	1880	19	10,11
210	GIURGIU	SLOBOZIA	2275	23	10,11
211	GORJ	ARCANI	1290	13	10,08
212	ARAD	ZĂBRANI	4470	45	10,07
213	IAŞI	TRIFEŞTI	3881	39	10,05
214	MUREŞ	MĂDĂRAŞ	1593	16	10,04
215	CLUJ	APAHIDA	15748	158	10,03
216	TELEORMAN	CIOLĂNEŞTI	2397	24	10,01
217	PRAHOVA	GORGOTA	4801	48	10
218	CONSTANŢA	MIHAIL KOGĂLNICEANU	10095	101	10

11.546 de cazuri noi de COVID în România în ultimele 24 de ore

România a înregistrat în ultimele 24 de ore 11.546 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, față de raportarea anterioară au fost înregistrate și 298 de noi decese asociate COVID-19.

În total, în secțiile de Terapie Intensivă din întreaga țară sunt internate 1.750 de persoane cu forme severe ale bolii.

Până astăzi, 41.781 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS–CoV–2 au decedat.

În intervalul 16.10.2021 (10:00) – 17.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 299 decese (146 bărbați și 153 femei), dintre care unul anterior intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Bihor, Brăila, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 299 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 3 la categoria de vârstă 30-39 ani, 18 la categoria de vârstă 40-49 ani, 28 la categoria de vârstă 50-59 ani, 80 la categoria de vârstă 60-69 ani, 97 la categoria de vârstă 70-79 ani și 72 la categoria de vârstă peste 80 ani.

Comentarii Facebook

Articole pe aceiasi tema:crescut cu de din infectare la localităților Mie Numărul Peste prima rata romania

Urmatorul

De ce este importanta verigheta?

Nu ratati

„Puteți include câteva nume pentru a fi pomenite în secțiunea Add Note”

Nationalul

Comenteaza si tu

Actualitate

Traficul din AI crește rapid în România: ce arată datele reale din 799 de site-uri, într-un dashboard public trafic.dwf.ro lansat de DWF

Publicat

acum 2 zile

august 13, 2026

Sorin Draghici

Traficul din AI crește rapid în România: ce arată datele reale din 799 de site-uri, într-un dashboard public trafic.dwf.ro lansat de DWF

București, 6 august 2026 – Agenția DWF lansează trafic.dwf.ro, un dashboard public și gratuit, actualizat lunar, care oferă o imagine asupra evoluției traficului online din România. Platforma agregă anonim date din 799 de proprietăți Google Analytics 4, însumând 156,8 milioane de sesiuni și 824.000 de tranzacții pe lună. Datele sunt updatate în fiecare lună, oferind o perspectivă permanent actualizată asupra pieței digitale din România.

Proiectul este primul rezultat al Centrului de Excelență în SEO & GEO al DWF și a fost coordonat de Radu Mărcușu, Search Director DWF, împreună cu echipele de Data Analytics, SEO și Paid Media, susținut de DAVID AI, sistemul agentic care conectează agențiile din grup.

AI crește cel mai rapid, dar reprezintă încă o pondere mică din trafic

Traficul provenit din asistenții AI a crescut cu 47,6% față de anul trecut și de 360 de ori în ultimii doi ani. Este singurul canal de trafic aflat pe creștere în datele analizate.

În prezent, AI reprezintă însă doar 1,43% din traficul de search și aproximativ 0,37% din traficul total. AI nu înlocuiește încă canalele tradiționale, dar este canalul cu cea mai clară dinamică de creștere.

De avut în vedere: Dashboardul evidențiază și existența fenomenului de „Dark AI Traffic”. Estimările indică faptul că aproximativ 70% din traficul AI rămâne invizibil, atribuit canalelor Direct sau Organic sursa: studiul Loamly.ai, feb 2026.

„Cea mai periculoasă cifră nu e cifra mică din rapoarte, e traficul AI pe care nu-l vezi deloc: două treimi sosește mascat ca Direct sau Organic.” Radu Mărcușu, Search Director DWF

AI este mic ca volum, dar mare ca valoare comercială

În e-commerce, vizitatorul venit din AI cumpără de cca 1,5× mai des decât cel din Google organic (rata de conversie de 2,7% vs 1,82%) și are coș cu 28% mai mare (370 vs 289 lei).

Veniturile generate de traficul AI au ajuns la 1,3 milioane de lei în ultimele 30 de zile pe magazinele online din cohortă, în creștere cu 331% față de anul trecut, demonstrând o intenție de cumpărare mai ridicată.

Concentrarea traficului este foarte mare: 97,1% din traficul AI identificabil provine din ChatGPT, urmat de Claude (1,5%), Gemini (0,9%), Copilot (0,4%) și Perplexity (0,2%). La venituri, concentrarea e și mai mare: 97,8% din revenue-ul atribuit AI trece tot prin ChatGPT.

Combinația dintre creșterea rapidă, valoarea comercială ridicată și concentrarea pe o singură platformă, ChatGPT, face ca investiția în vizibilitatea AI să fie eficientă în acest moment. Canalul este încă mic, dar direcția este clară.

În SEO se pierde trafic, dar se păstrează aproape integral veniturile

Una dintre cele mai relevante diferențe dintre trafic și business apare în SEO.

În ultimele 12 luni, sesiunile organice ale magazinelor online au scăzut cu 16,4%, însă veniturile din organic au scăzut cu doar 0,7%. În plus, veniturile organice sunt încă cu 35,7% peste nivelul de acum doi ani.

Datele indică faptul că scade zona de trafic informațional, în timp ce vizitele cu intenție de cumpărare au rămas mult mai stabile.

Astfel, o evaluare a SEO exclusiv prin numărul de sesiuni poate crea impresia unei deteriorări, care însă nu se reflectă și în business.

Paid crește ca business, dar și ca investiție

Traficul paid a scăzut cu doar 1,7% în ultimul an. Bugetele paid au crescut cu 56,7%, iar veniturile cu 74,2%. În aceeași perioadă, CPC-ul mediu a crescut cu 19,5%, până la 0,77 lei.

Pe întreaga cohortă, traficul paid a scăzut cu doar 1,7% în ultimul an, cea mai mică scădere dintre canalele clasice. Pe magazinele online analizate (proprietățile cu Google Ads conectat în GA4) însă, paid-ul a crescut: cu 22,4% mai multe sesiuni și cu 19,5% mai multe venituri decât acum un an.

În ultimii doi ani, pe proprietățile cu Google Ads conectat, bugetele au crescut cu 56,7%, iar veniturile din paid cu 74,2%. CPC-ul mediu a crescut cu 19,5%, până la 0,77 lei.

Datele arată că Paid continuă să producă valoare și să susțină creșterea, dar într-un context în care și investițiile, și costul per click sunt mai mari. În e-commerce, piața plătește mai mult și pentru că se cumpără mai mult, nu doar pentru că s-a scumpit click-ul.

Piața nu pierde business, ci trafic pe canalele tradiționale

În ultimele 12 luni, traficul total analizat a scăzut cu 10,7%, iar traficul din search cu 20,0%. În același timp, magazinele online din cohortă au înregistrat 12,2% mai multe sesiuni și 9.8% mai multe venituri.

Datele indică o redistribuire a traficului: scade în special volumul informațional, în timp ce traficul cu intenție comercială și veniturile rezistă mai bine. „Mai mult trafic” devine astfel un obiectiv mai greu de atins și mai puțin relevant pentru business.

„Toată piața vorbește despre AI. Noi am deschis conturile de Analytics și am publicat cifrele. Iar ce vedem schimbă întrebarea de la care pornim: nu mai este «cum aducem mai mult trafic», ci «cum rămânem vizibili indiferent unde începe căutarea». Nu mai concurezi doar pentru prima poziție în Google.” Radu Mărcușu, Search Director DWF

De reținut pentru marketeri:

SEO: de evaluat prin valoarea comercială pe care o generează, nu doar prin trafic. Scăderea sesiunilor organice nu înseamnă scăderea performanței, atât timp cât veniturile se mențin.
Paid: continuă să fie un motor de business, cu mențiunea ca aceasta creștere a veniturilor vine într-un context în care și bugetele, și costul per click au crescut.
AI: de adăugat în mix de acum. Este încă mic, dar este singurul canal în creștere și are deja o valoare comercială ridicată.

Despre DWF

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

trafic.dwf.roeste disponibil gratuit și este actualizat lunar.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

„PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi” și alte 6 mituri în care încă se crede în 2026

Publicat

acum 5 zile

august 10, 2026

Sorin Draghici

„PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi” și alte 6 mituri în care încă se crede în 2026

✔ Un PFA fără activitate nu se închide singur și nu dispare: rămâne activ, cu obligații declarative, până îl suspenzi sau îl radiezi

✔ La venit zero sau pierdere, CASS nu se datorează; la venit mic, dar pozitiv, sub 24.300 lei, se aplică însă minimul de 2.430 lei

✔ Majorarea salariului minim din 1 iulie 2026 nu a crescut plafoanele fiscale: ele rămân calculate la valoarea din 1 ianuarie

✔ TVA-ul la depășirea plafonului se aplică din chiar tranzacția care îl sparge, nu de la data înregistrării

Despre PFA circulă mai multe „reguli” auzite de la un prieten decât reguli citite dintr-o sursă oficială. Unele mituri doar sperie degeaba. Altele costă bani reali, pentru că deciziile luate pe baza lor se lovesc, mai devreme sau mai târziu, de un calcul ANAF care nu ține cont de folclor.

Am strâns șapte dintre cele mai persistente, cu realitatea de partea cealaltă, pe regulile valabile în 2026.

Ce vei afla din acest articol:

Ce se întâmplă de fapt cu un PFA care nu facturează
Care mituri despre taxe și contribuții pică la un calcul simplu
Cum verifici o „regulă” auzită, înainte să iei decizii după ea

Miturile despre viața PFA-ului

Mit 1: „PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi.” Realitatea: inactivitatea simplă nu închide nimic. PFA-ul rămâne înregistrat la ONRC, cu obligațiile lui declarative, până când tu îl suspenzi sau îl radiezi. Există o singură excepție, care face demontarea și mai clară: dacă îl suspenzi și uiți de el, la expirarea termenului maxim de 3 ani ONRC îl radiază din oficiu. Deci nu nefacturarea închide PFA-ul, ci suspendarea uitată. Pauza corectă se cere la ONRC, pe maximum 3 ani (un minim legal de durată nu există), și se anunță apoi și la ANAF, prin formularul 070, ca suspendarea să existe și fiscal, nu doar în registru.

Mit 2: „Dacă n-am venituri, tot plătesc contribuții degeaba.” Realitatea: la venit zero sau la pierdere fiscală, CASS nu se datorează (rămâne opțională, pentru cine vrea asigurarea), iar CAS e oricum legat de un prag de venit, nu de simpla existență a PFA-ului. Atenție însă la zona imediat vecină, unde mitul invers e la fel de păgubos: la venit net mic, dar pozitiv, sub 24.300 lei, CASS-ul se datorează la minimul bazei de 6 salarii minime, adică 2.430 lei, dacă nu ești și salariat sau în altă categorie exceptată. Zero înseamnă zero; puțin nu înseamnă proporțional de puțin. Costul unui PFA cu adevărat inactiv rămâne cel administrativ: declarații și evidență.

Mit 3: „Ca angajat, n-am voie să am și PFA.” Realitatea: cumulul e perfect legal, fără acordul obligatoriu al angajatorului. Singura frână reală stă în contractul tău de muncă, la clauzele de neconcurență și conflict de interese, nu în vreo lege care interzice combinația.

Miturile despre taxe, apărute chiar în 2026

Mit 4: „Salariul minim a crescut în iulie, deci au crescut și plafoanele.” Realitatea: majorarea la 4.325 lei din 1 iulie 2026 nu modifică plafoanele contribuțiilor. La calculul CAS și CASS se folosește salariul minim în vigoare la 1 ianuarie, adică 4.050 lei, deci pragul de CAS rămâne 48.600 lei, nu 12 × 4.325. E cel mai proaspăt mit al anului și cel mai ușor de crezut.

Mit 5: „Dacă depășesc plafonul de TVA, plătesc TVA abia după ce mă înregistrez.” Realitatea: regula s-a înăsprit din septembrie 2025. Regimul de taxare se aplică de la data depășirii, începând cu chiar tranzacția care duce cifra de afaceri peste 395.000 lei, iar înregistrarea se solicită cel târziu în ziua depășirii. Amânarea nu amână taxa: ANAF o stabilește din oficiu, cu penalități.

Mit 6: „Radiez PFA-ul și scap de datorii.” Realitatea: radierea închide forma juridică, nu obligațiile. Datoriile către ANAF nu dispar, iar titularul răspunde cu patrimoniul personal. Ordinea sănătoasă e inversă: întâi cureți obligațiile, apoi radiezi.

Mit 7: „Sunt pe firmă, pot să-mi trec orice pe cheltuieli.” Realitatea: cheltuielile personale, cu vacanțele în frunte, sunt explicit nedeductibile, la fel și amenzile. Regula de aur are două condiții: cheltuiala să servească activitatea și să fie documentată. Restul e material de control fiscal.

De unde vin miturile și cum le verifici

Aproape toate au aceeași rădăcină: o regulă veche, o regulă din alt context (SRL, angajați) sau o simplificare care a circulat mai repede decât corecția ei. Testul practic e mereu același: ceri sursa și anul. „Mi-a zis cineva anul trecut” pică testul din start, pentru că regulile fiscale se schimbă des, iar 2025–2026 au adus exact schimbările care au generat miturile 4 și 5.

A doua variantă e să ai pe cineva plătit să știe. SOLO este platforma digitală de contabilitate completă pentru PFA și PFI din România, cu 18.000+ PFA-uri în gestiune, construită pentru freelanceri și liber-profesioniști cu activitate de servicii. Concret, prin SOLO poți:

Să întrebi, pe limba ta, dacă o „regulă” auzită ți se aplică sau nu, cu consultanță inclusă în abonament
Să fii anunțat de modificările legislative care chiar te privesc, în loc să le afli din discuții
Să lași declarațiile să plece la termen, calculate pe reguli la zi, nu pe folclor
Să vezi în dashboard cât ai de plată, ca cifra să vină din evidență, nu din presupuneri

Abonamentul e 139 lei/lună (preț valabil în 2026), cu totul inclus, iar declarațiile vin cu un angajament pe care puține servicii îl formalizează: dacă platforma greșește o declarație din vina ei, SOLO plătește amenda, angajament scris în termenii serviciului.

Checklist: pe ce stau deciziile PFA-ului tău?

Poți numi sursa oficială pentru ultimele trei „reguli” pe care le-ai aplicat?
Știi anul din care e informația pe care te bazezi la contribuții?
Ai verificat regula plafoanelor după majorarea salariului minim din iulie?
Știi exact ce se întâmplă cu PFA-ul tău dacă iei o pauză de câteva luni?
Ai un canal de întrebat înainte de decizie, nu doar de reparat după?

Dacă vrei ca deciziile PFA-ului tău să stea pe reguli verificate, nu pe mituri, îți poți înființa PFA-ul cu SOLO aici, iar dacă îl ai deja, te poți porta aici. Consultanța e inclusă în abonament, în ambele cazuri.

Întrebări frecvente despre miturile PFA

Ce pățesc dacă PFA-ul meu nu facturează nimic un an întreg?

Nimic automat: PFA-ul rămâne activ, iar tu rămâi cu obligațiile declarative, chiar și pe zero. Dacă pauza e planificată, suspendarea se înscrie la ONRC (pe maximum 3 ani), apoi se anunță separat la ANAF prin formularul 070 — mențiunea de la Registrul Comerțului nu ajunge singură în evidența fiscală. Iar pentru anul în care ai avut activitate înainte de suspendare, Declarația Unică tot se depune.

Chiar nu plătesc nimic la stat dacă PFA-ul are venit zero?

La venit zero sau pierdere fiscală, CASS nu se datorează, iar CAS nu se declanșează, fiind legat de pragul de venit. Capcana e venitul mic, dar pozitiv: sub 24.300 lei net, CASS-ul se datorează la minimul de 2.430 lei, dacă nu ești și salariat. Și, în orice scenariu, declarațiile tot se depun, deci „zero taxe” nu înseamnă „zero administrație”.

De unde știu dacă o regulă fiscală auzită mai e valabilă în 2026?

Caută anul și actul normativ din spatele ei sau întreab-o pe o sursă care răspunde în scris și la zi. Regulile despre TVA la depășirea plafonului și despre plafoanele contribuțiilor s-au schimbat recent, exact în zonele unde circulă cele mai multe versiuni învechite.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților

Publicat

acum 2 săptămâni

august 4, 2026

Nationalul

Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților

Valea Sâmbetei, una dintre cele mai spectaculoase porți de intrare în Munții Făgăraș, a păstrat amintirea evenimentelor tulburătoare din vremea în care era un loc de refugiu al partizanilor anticomuniști, dar și despre spionii parașutați în munți și chilia lui Arsenie Boca.

Valea Sâmbetei a fost în trecut un loc de refugiu pentru partizanii anticomuniști. Foto: Daniel Guță

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Munții Făgăraș, dominați de cele mai înalte vârfuri ale Carpaților Românești, Vârful Moldoveanu având 2.544 metri, au devenit una dintre marile destinații turistice ale țării. Sunt explorați pentru peisajele spectaculoase, natura sălbatică, puțin alterată de intervențiile umane, și așezările pitorești de la poalele versanților nordici. Aici, în ținutul traversat de Valea Oltului vizitatorii găsesc

Cetatea medievală a Făgărașului, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, orașul Victoria, Palatul Brukenthal din Avrig, satele săsești din zona Sibiului, parcurile de distracții, păstrăvăriile, cabanele și zonele de agrement și, cea mai spectaculoasă șosea montană din România: Transfăgărășanul.

Ascunzătorile partizanilor din Făgăraș

În primii ani ai instaurării regimului comunist, începută în 1945 și consolidată după 1947, mii de români s-au ascuns în munți, fie pentru a se opune noii puteri, fie pentru a scăpa de arestări și de condamnări grele. Grupurile de partizani și fugarii s-au răspândit în Carpați, din Banat și Apuseni până în Bucovina și Carpații Orientali, dar și în Dobrogea, alegând locuri greu accesibile. În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, care au reușit să se ascundă aici ani în șir.

În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, ai căror membri au reușit să se ascundă aici ani în șir. Ion Gavrilă Ogoranu (1923–2006), liderul grupului de partizani care a acționat pe versantul nordic al Munților Făgăraș, arăta în volumul „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc” că lupta anticomunistă s-a extins în aproape toate regiunile muntoase ale țării.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

El explica faptul că grupările mici, formate din tineri, studenți, elevi și ofițeri, au adoptat tactica de gherilă, prin care câțiva oameni hotărâți puteau ține în alertă forțe mult mai numeroase, fără a fi ușor învinși.

„Rezistența noastră, de aproape opt ani, poate fi explicată în parte: eram un grup de tineri care ne cunoșteam de mici, crescuserăm într-o sfântă frăție. Infiltrarea dușmanului între noi era exclusă. Aveam la îndemână cel mai compact masiv muntos al țării, Munții Făgărașului, lung de 100 de kilometri și lat de 60 de kilometri, care ne-a apărat. Ne împărțeam în grupe mici, mobile; nu aveam un punct fix de rezistență, puteam să fim peste tot și nicăieri”, relata Ogoranu.

Fostul lider al partizanilor din Făgăraș amintea că aceștia primeau hrană, informații și sprijin de la localnicii satelor de la poalele munților, lucru care îngreuna operațiunile militare organizate pentru capturarea lor.

„Ca o simplă curiozitate – deși, în afară de trei, au murit toți luptătorii –, în munți n-a murit niciunul dintre noi. Răniți am fost, dar morți, niciunul”, scria acesta.

Valea Sâmbetei și chilia lui Arsenie Boca

Unul dintre locurile-cheie ale rezistenței anticomuniste de la începutul anilor ’50 a fost Valea Sâmbetei, devenită cu timpul una dintre cele mai populare zone de drumeție din Munții Făgăraș.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Traseul turistic de pe Valea Sâmbetei începe în apropierea Mănăstirii Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, cunoscută pentru arhitectura sa și ca locul în care, în anii ’40, a slujit duhovnicul Arsenie Boca (1910–1989). Drumul forestier urcă aproximativ șapte-opt kilometri prin pădure, însoțind cursul învolburat al râului Sâmbăta spre izvoarele sale.

În partea superioară a văii, călătorii ajung sub creasta Munților Făgăraș, în zona unde se află cabana Valea Sâmbetei și un schit. De aici, poteca urcă prin căldarea glaciară până în creasta principală. Drumeții pot continua spre vest, către Gălășescu, Viștea Mare și Moldoveanu, sau spre est, în direcția vârfurilor Dara și Hârtopul Darei și a Curmăturii Zârnei.

O altă potecă abruptă urcă spre chilia lui Arsenie Boca, o amenajare săpată în stâncă în perioada în care acesta slujea la Mănăstirea Brâncoveanu. Mărturiile unor localnici și cunoscuți ai duhovnicului arătau că acesta a început lucrarea cu ajutorul mai multor oameni, însă nu există dovezi că ar fi locuit aici.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„În 1946 începuse lucrarea la chilia din munte și am lucrat acolo o săptămână, dormind pe jos, pe cetină de brad. Dintr-un perete de stâncă curgea un mic pârâiaș de apă. Nu l-am întrebat pe Părintele, dar am înțeles că, pentru rugăciunea lui, Dumnezeu a lăsat acest pârâiaș pentru trebuințele noastre. Autoritățile au interzis apoi lucrarea”, relata preotul Nicolae Streza, unul dintre cei care susțineau că au participat la amenajarea locului.

Locul cunoscut drept chilia părintelui Arsenie Boca a devenit tot mai popular în ultimii ani, fiind vizitat de mulți români care ajung la Mănăstirea Brâncoveanu.

Fereastra Sâmbetei, trecătoarea vitală din Făgăraș

În anii ’50, Valea Sâmbetei era atent supravegheată de trupele Securității, care încercau să îi captureze pe partizanii ascunși în Munții Făgăraș. Unul dintre reperele importante ale zonei era Fereastra Mare a Sâmbetei, o șa montană aflată la aproximativ 2.188 de metri altitudine, care permite trecerea dintre versantul nordic al masivului și văile care coboară spre sudul Carpaților.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„De la Sâmbăta spre apus îs munții cei mai înalți și cei mai prăpăstioși din tot masivul Făgăraș. Că erau mai accidentați nu era un lucru rău pentru noi, erau însă două inconveniente mari care ne-au făcut să nu-i preferăm de la început. Mai întâi, creasta se putea traversa doar prin câteva puncte obligatorii, trecerea nefăcându-se decât cu lanterna. Dacă aceste puncte erau ocupate de Securitate, la creastă nu mai aveai scăpare. Or, de la Fereastra Sâmbetei spre răsărit se putea trece creasta aproape peste tot. Reușeai asta noaptea, fără frică de a cădea în prăpastie”, scria Ion Gavrilă Ogoranu.

Documentele legate de operațiunile desfășurate împotriva grupului Gavrilă arătau că militarii și milițienii supravegheau Valea Sâmbetei, cabanele și trecerile din creastă.

„Se propune: milițieni îmbrăcați în uniforme de turist, bine echipați, să nu fie cunoscuți nici de ciobani, nici de cabanieri, să facă naveta în special pe versantul «Ferestre», unde deseori legitimează și jefuiesc turiști. Această navetă să se facă zilnic, până la atingerea scopului”, se arăta într-o notă informativă din 26 august 1950.

Povestea arestării celui mai căutat partizan din România. Cum s-a ascuns Ion Gavrilă Ogoranu timp de 28 de ani de Securitate FOTO VIDEO

Potrivit documentului păstrat în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, actele de identitate purtate de milițieni nu trebuiau să fie reale, pentru ca aceștia să nu fie demascați atunci când se legitimau și se înscriau în registrele cabanelor.

Deasupra Văii Sâmbetei, în apropierea traseului care urcă spre Fereastra Mare, un monument amintește de grupurile de rezistență anticomunistă care au acționat în Munții Făgăraș și de localnicii care le-au sprijinit. Un alt monument dedicat luptătorilor anticomuniști se află în fața Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.

Episodul tulburător cu parașutiștii capturați în Munții Făgăraș

Munții Făgăraș au fost locul mai multor confruntări între forțele de represiune și grupările de partizani anticomuniști. Un episod memorabil s-a petrecut în toamna anului 1951, când cinci români pregătiți în Occident au fost parașutați pe versantul nordic al masivului, cu misiunea de a lua legătura cu rezistența din țară.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

1/18

Valea Sambetei din Fagaras Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) jpg

Grupul era condus de Constantin Săplăcan și îi mai cuprindea pe Wilhelm Spindler, Gheorghe Bârsan, Mathias Bohm și Ilie Puiu. Cei cinci au fost lansați în noaptea de 18 spre 19 octombrie 1951, însă operațiunea a fost rapid compromisă.

Ion Gavrilă Ogoranu amintea că veștile despre soarta grupului parașutat la Sărata erau puține și nesigure. Oamenii rezistenței aflaseră că unul dintre tineri s-ar fi sinucis în momentul arestării, iar satul de la poalele Munților Făgăraș fusese încercuit de trupele Securității.

„Se știa că în tren s-a sinucis un tânăr, în momentul arestării, că satul Sărata a fost înconjurat de Securitate cu mitraliere și controlat casă cu casă, că au fost arestați mulți oameni, că un om în vârstă, Gheorghe Serafim, a fost ridicat cu întreaga familie”, relata Ogoranu în „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”.

El amintea că în zonă circulau numeroase zvonuri, unele lansate chiar de Securitate, pentru compromiterea morală a celor prezentați de propaganda regimului drept „spioni și trădători”.

Presa vremii îi prezenta drept „spioni, teroriști și diversioniști americani”. În decembrie 1951, ziarul Scînteia relata că aceștia fuseseră trimiși în Munții Făgăraș dintr-un avion american decolat din Grecia.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Spionii diversioniști fuseseră parașutați pe teritoriul RPR de către serviciul de spionaj al Statelor Unite ale Americii, de pe un avion american decolat din Grecia. Parașutarea lor a avut loc la 18 octombrie, noaptea, în regiunea Munților Făgăraș”, informa publicația.

Potrivit relatării oficiale, Constantin Săplăcan, Wilhelm Spindler, Mathias Bohm și Ilie Puiu au fost capturați de Securitate, iar Gheorghe Bârsan s-ar fi sinucis înghițind o capsulă cu cianură. Autoritățile susțineau că asupra grupului au fost găsite pistoale, arme automate, grenade, aparate de emisie-recepție, hărți militare, acte false, bani și capsule cu otravă.

Cei patru prizonieri au fost acuzați că fuseseră instruiți în Italia și Germania Occidentală pentru a culege informații despre armată, aerodromuri, uzine militare, poduri feroviare și obiective petroliere. Tribunalul Militar București i-a condamnat la moarte pentru trădare și spionaj. Cererile lor de grațiere au fost respinse, iar cei patru au fost executați prin împușcare la sfârșitul anului 1951.

Zona strategică de la poalele Făgărașului

De la începutul anilor ’50, numeroase așezări de la poalele Munților Făgăraș au trecut prin transformări ample. Regiunea din centrul României a fost militarizată și industrializată, în timp ce rezistența anticomunistă din munți a fost slăbită treptat prin operațiunile Securității.

Victoria, fostul oraș muncitoresc din umbra Făgărașului, așteaptă autostrada: „A ajuns atât de liniștit, că îți auzi pașii”

Orașul Făgăraș a devenit unul dintre centrele strategice ale noii industrii de apărare. În apropierea sa au funcționat importante uzine de explozibili și substanțe chimice, iar armata a înființat aici un centru pentru pregătirea în domeniul războiului chimic. Unele rapoarte secrete din anii ’50 , ale Agenției Centrale de Informații (CIA) din SUA susțineau că în zonă s-ar fi aflat și depozite subterane de uraniu și instalații cu destinație atomică.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În aceeași perioadă s-a dezvoltat orașul Victoria, ridicat aproape de la zero în jurul platformei chimice ascunse în pădurile de la poalele muntelui. Uzinele Ucea, deschise în 1938 pentru producerea pulberilor explozive, au fost extinse după război, iar în jurul lor au apărut cartiere muncitorești construite după modelul orașelor monoindustriale sovietice. Localitatea a fost declarată oraș în 1949, iar combinatul cunoscut ulterior sub numele Viromet a produs metanol și alte substanțe chimice.

Tot la poalele Făgărașului, mai aproape de Sibiu, la Mârșa, a fost extinsă una dintre marile uzine mecanice ale României comuniste. Întreprinderea a produs basculante și utilaje grele pentru șantierele naționale, dar și tancuri, turele pentru blindate și alte componente militare. În anii ’80, aproape 10.000 de oameni lucrau pe platforma industrială și în sectoarele sale speciale, iar în vecinătate a fost ridicată o colonie muncitorească de aproximativ 4.000 de locuitori.

După 1990, cele trei centre industriale au intrat în declin. Numeroase secții au fost închise sau abandonate, iar orașele și coloniile muncitorești ridicate în jurul lor au pierdut o mare parte din populație. Ruinele uzinelor, clădirile ascunse de pădure și vechile instalații militare au rămas printre locurile mai puțin cunoscute de turiștii care ajung la poalele Făgărașului.

\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-04T00:31:18.452Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”pathArray”:[„”,”stil-de-viata”,”calatorii”,”valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}

Comentarii Facebook

Citeste in continuare