Actualitate
Klaus Iohannis a rechemat în țară zece ambasadori. Ion Jinga, mutat de la New York la Strasbourg, ambasadorul Ucrainei, trimis în Republica Moldova
Se schimbă ștafeta pentru conducerea câtorva misiuni diplomatice importante ale României, după ce președintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretele de rechemare în țară a zece ambasadori, la termenul legal. Pentru aceste posturi și alte două care erau vacante, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, tot vineri, propunerile care intră în procedura de avizare, printre care se numără și câțiva dintre cei la final de mandat.
Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat, vineri, 4 februarie 2022, decretele de rechemare din funcție a zece ambasadori, la final de mandat.
La sfârșitul anului trecut, reprezentarea României în afara țării se realiza prin 170 de misiuni, dintre care: 94 de ambasade, 44 de consulate generale, 6 consulate, 1 oficiu de reprezentare, 2 delegații, 2 reprezentanțe permanente, 3 misiuni permanente și 18 institute culturale române.
În cursul anului 2021, au fost numiți 30 de ambasadori noi, potrivit raportului anual al Ministerului Afacerilor Externe. Per ansamblu, anul trecut, în urma proceselor de selecție pentru trimiterea în misiune permanentă de 4 ani sau în misiune de urgență pentru 13 luni organizate, 167 de persoane au fost trimise la post pe posturi diplomatice și consulare și 127 de persoane au fost trimise în misiune pe posturi tehnico-administrative și de specialitate. Aproximativ 60 de persoane au revenit din misiune pe posturi diplomatice și consulare și pe posturi prevăzute pentru funcții de execuție specifice.
Potrivit Administrației Prezidențiale, ambasadorii care își încheie mandatele și au termen, conform legii, de 90 de zile să revină în țară sunt:
- Ion Jinga – ambasador extraordinar și plenipotențiar, reprezentant permanent al României pe lângă Organizația Națiunilor Unite de la New York;
- Răzvan-Victor Rusu – ambasador extraordinar și plenipotențiar, șef al Misiunii Permanente a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg;
- Adrian Cosmin Vierița – ambasador extraordinar și plenipotențiar, șef al Misiunii Permanente a României pe lângă Oficiul Națiunilor Unite de la Geneva și Organizațiile Internaționale cu sediul în Elveția;
- Cristian-Leon Țurcanu – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Ucraina;
- Daniel Ioniță – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova;
- Iulian Buga – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Suediei;
- Sorin Vasile Moldovan – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Turkmenistan;
- Florin Marius Tacu – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Singapore;
- Adrian Măcelaru – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Emiratele Arabe Unite și în Regatul Bahrain, cu reședința la Abu Dhabi;
- Mihail Constantin Coman – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Sultanatul Oman, cu reședința la Riad.
Cele 12 propuneri ale MAE
În acest context, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, tot vineri, 4 februarie, că a înaintat 12 propuneri de numiri – inclusiv la misiuni unde conducerea acestora era vacantă. Reprezetnanții instituției au făcut publică lista, cu câte o prezentate succintă. „Acest demers este unul uzual, continuând procesul firesc de înnoire a conducerii misiunilor diplomatice ale României, inițiat în anul 2020 și continuat în anul 2021, în conformitate cu practicile și prevederile instituționale, și vizează șefii de misiuni care au îndeplinit sau au depășit deja mandatul uzual de 4 ani în exercitarea funcției de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României”, a anunțat MAE.
Conform prevederilor legale, propunerile de rechemări și respectiv de numiri sunt aprobate de către Președintele României, fiind inițiate de către Ministerul Afacerilor Externe și avizate de către Prim-ministrul României.
În lista MAE, Ion Jinga este propus pentru Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg, la revenirea de la ONU, din New York, unde de acum nominalizat actualul secretar de stat Cornel Feruță.
Rechemat de la Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg, Răzvan-Victor Rusu este propus acum la Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva.
Pentru Republica Moldova este propus ambasador Cristian-Leon Țurcanu, rechemat de Klaus Iohannis din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Ucraina.
- Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizația Națiunilor Unite de la New York – Cornel Feruță
Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din anul 2014 și exercită, din ianuarie 2020, funcția de secretar de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice în cadrul MAE. A desfășurat până în prezent o activitate prestigioasă, care a contribuit în mod semnificativ, inclusiv din perspectiva aprecierii sale în plan internațional, la promovarea și credibilitatea României. A fost, în perioada 2007 – 2012, șeful Misiunii Permanente a României la Organizațiile Internaționale de la Viena. În Serviciul Exterior a mai activat în cadrul aceleiași Misiuni în perioada 2000 – 2004. În Centrala MAE, a mai ocupat funcțiile de director general pentru afaceri politice / Director Politic, în perioada 2012 – 2013 și director de cabinet al ministrului afacerilor externe, între 2005 și 2007. În 2004 a fost director al Direcției Balcanii de Vest și Cooperare Regională. A exercitat mai multe funcții și poziții de responsabilitate majoră și în cadru multilateral internațional. Din septembrie 2013, a făcut parte din conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de la Viena (AIEA), ca director general adjunct, respectiv, în perioada iulie – decembrie 2019, ca director general interimar. În calitate de reprezentant al AIEA, a participat la semnarea „Acordului nuclear” (Joint Comprehensive Plan of Action/JCPOA) cu Teheranul. În perioada 2012 – 2013 a fost președinte al Comitetului Pregătitor al Conferinței de Examinare a Tratatului de Neproliferare, în septembrie 2011 a fost președinte al celei de-a 55-a Conferințe Generale a AIEA, între octombrie 2008 – septembrie 2010 a fost vicepreședinte al Consiliului Guvernatorilor AIEA, Guvernator din partea României. A mai ocupat funcțiile de coordonator din partea Președinției OSCE pentru reabilitare post-conflict și președinte al procesului de elaborare a Strategiei AIEA 2012-2017. Vorbește limbile engleză și franceză.
- Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva – Răzvan-Victor Rusu
Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din 2019 și ocupă, din 2016, funcția de şef al Misiunii Permanente a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg. În perioada 2007 – 2012 a fost ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Italia, Malta și San Marino, precum și Reprezentant Permanent al României la agențiile ONU (FAO, FIDA, PAM). În perioada 2014 – 2017 a fost șeful delegației României la International Holocaust Remembrance Alliance (IHRA), iar în intervalul 2012 – 2016, a ocupat funcția de emisar special al MAE pentru Parteneriatul Estic al UE și de director general al Departamentului Afaceri Regionale din Ministerul Afacerilor Externe. În Centrala MAE a mai deținut, inter alia, pozițiile de director general al Direcției Generale Europa Extinsă (2004 – 2007) și director adjunct al Direcției ONU. Vorbește limbile engleză, franceză și italiană.
- Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg – Ion Jinga
Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din anul 2017 și exercită, din august 2015, funcția de reprezentant permanent al României la ONU, New York. Din această poziție, a îndeplinit o serie de funcții în premieră pentru țara noastră, precum cea de Președinte al Comitetului de decernare a Premiului ONU pentru Populație, în 2019, 2020 și 2021, Președinte al Comisiei ONU pentru Dezarmare și Securitate Internațională (2018 – 2019), Președinte (2018) și Vicepreședinte (2019) al Comisiei ONU pentru Consolidarea Păcii, co-președinte al procesului de negocieri interguvernamentale privind reforma Consiliului de Securitate (2016 – 2017). Anterior, a deținut funcția de ambasador al României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, între 2008 și 2015, iar în perioada 2003 – 2008 a fost ambasador al României în Regatul Belgiei. În Serviciul Exterior a mai exercitat, între 2000-2001, rolul de însărcinat cu afaceri a.i. și adjunct al ambasadorului în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE, Bruxelles, iar între 1998 – 1999 a fost adjunctul ambasadorului în cadrul aceleiași instituții, pe durata misiunii în Serviciul Exterior începute în anul 1995. În Centrala MAE a ocupat numeroase poziții, printre care cea de director general pentru Uniunea Europeană și membru al delegației României la Convenția privind viitorul Europei și Coordonator al Secretariatului Național al Delegației României, în intervalul 2002 – 2003, și membru în echipa de negociere a aderării României la UE, între 2000 și 2004. Vorbește limbile engleză și franceză.
- Republica Moldova – Cristian-Leon Țurcanu
Diplomat de carieră. Exercită, din 2016, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Ucraina. Anterior, în perioada septembrie 2014 – octombrie 2015, a ocupat funcția de prim-colaborator în cadrul Ambasadei României la Chișinău. În Serviciul Exterior a mai activat în cadrul Ambasadei României la Washington, în perioada 2008 – 2012, și la Ambasada României la Berlin, între 2003 și 2008. În Centrala MAE, a ocupat funcțiile de director general al Departamentului Comunicare, Diplomație Publică și Culturală, între noiembrie 2015 și august 2016, director al Direcției Europa de Est și Asia Centrală, între aprilie și septembrie 2014, respectiv director adjunct al aceleiași direcții, în perioada septembrie 2013 – aprilie 2014. Vorbește limbile engleză, germană, suedeză și are cunoștințe de franceză, italiană și rusă.
- Ucraina – Alexandru Victor Micula
Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din 2008 și exercită, din 2019, funcția de Reprezentant cu însărcinări speciale pentru combaterea antisemitismului în cadrul MAE. În perioadele noiembrie 2018 – noiembrie 2019 și februarie 2016 – ianuarie 2018 a ocupat funcția de secretar de stat pentru afaceri interinstituționale în cadrul MAE, iar între noiembrie 2007 și iunie 2008 a fost secretar de stat, coordonatorul național pentru organizarea Summitului NATO de la Bucureşti. În perioada octombrie 2011 – februarie 2016 a fost ambasadorul României în Ungaria, iar în intervalul iunie 2014 – iunie 2016 a fost Secretar al Comisiei Dunării. A îndeplinit, de asemenea, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Danemarcei și Republica Islanda, între 2009 și 2011. În perioada 2002 – 2007 a fost ambasadorul României în Republica Argentina și Republica Paraguay. În Serviciul Exterior a mai activat în cadrul Misiunii Permanente a României pe lângă Organizațiile Internaționale de la Viena (1999-2001) și al Ambasadei României la Budapesta (1997 – 1999). În Centrala MAE a mai îndeplinit funcțiile de secretar general al Ministerului Afacerilor Externe (iunie 2008 – aprilie 2009), director general pentru politici strategice (în perioada februarie – iunie 2007), director de cabinet al ministrului afacerilor externe și purtător de cuvânt al MAE (ianuarie 2001 – octombrie 2002). Vorbește limbile engleză și spaniolă și are cunoștințe de limbă maghiară.
- Regatul Suediei – Daniel Ioniță
Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din anul 2019 și a ocupat, din 2016, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova. Anterior, în perioada 2015 – 2016, a îndeplinit funcția de secretar de stat pentru afaceri strategice în cadrul MAE. În perioada 2011 – 2015, a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Norvegiei. În Serviciul Exterior, a mai activat în cadrul Ambasadei României la Stockholm, unde a îndeplinit funcția de prim-colaborator în perioada 2002 – 2006, și la Misiunea României la NATO și UEO Bruxelles, în 2002 și anterior, în 1998. În Centrala MAE, a ocupat funcțiile de director al Direcției Politici de Securitate în perioadele octombrie 2008 – mai 2009 și noiembrie 2009 – septembrie 2010, precum și de director adjunct al aceleiași direcții, în intervalul 2008 – 2009. A fost director adjunct, în 2000 și 2001-2002 și șef serviciu, în perioada 1999-2000, al Direcției NATO, UEO și Probleme Strategice. Vorbește limbile engleză, franceză și suedeză/norvegiană.
- Turkmenistan – Ion Naval
Diplomat de carieră. Ocupă postul de prim-colaborator în cadrul Ambasadei României în Republica Azerbaidjan din octombrie 2021, funcție pe care a îndeplinit-o și în intervalul septembrie 2020 – aprilie 2021. În perioada aprilie 2020 – octombrie 2021 a exercitat rolul de însărcinat cu afaceri ad interim în cadrul aceleiași ambasade. În Serviciul Exterior, a mai activat în cadrul Ambasadei României în Ucraina, în perioada 2008 – 2019. În Centrala Ministerului Afacerilor Externe, a lucrat în cadrul Direcţiei Europa de Est şi Asia Centrală, în perioadele 2019 – 2020 și 2007 – 2008. Vorbește limbile rusă, franceză, ucraineană, engleză.
- Republica Singapore – Iulian Buga
Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din 2008 și a ocupat, din 2015, funcția de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Suediei. Anterior, a îndeplinit funcțiile de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii, în perioada 2013 – 2015, în Irlanda, în perioada 2009 – 2013, și în Regatul Țărilor de Jos, în intervalul 2001 – 2007, unde a deţinut şi poziţia de Reprezentant Permanent al României la Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice, ocupând și poziția de Preşedinte al Comitetului Conferinţei Statelor Părţi. În Centrala MAE a fost, între 2007 şi 2009, secretar de stat pentru afaceri politice şi strategice, iar anterior a ocupat funcțiile de director, în perioada 1999 – 2001, și director adjunct, în intervalul 1993 – 1994, al Direcţiei pentru America de Nord, precum și director adjunct al Direcției Protocol, în perioada 1992 – 1993. Vorbeşte limbile engleză şi franceză.
- Emiratele Arabe Unite – Octavian-Bogdan Badica
Ocupă, din 2010, funcția de șef al departamentului pentru verificare și raportare (head of controlling and reporting) în cadrul unei rețele private de sănătate, poziție din care gestionează întreaga activitate financiară a instituției și o serie de activități de coordonare aferente. Anterior, a ocupat funcția de auditor senior în cadrul unei importante firme de consultanță și audit. Este licențiat în administrarea afacerilor în cadrul Universității din București (2005 – 2008) și în limbi străine, cu o specializare în limbile engleză și arabă de la Universitatea Dimitrie Cantemir din București (2005 – 2008). Vorbește limbile engleză, arabă și franceză.
- Statul Qatar – Nicușor Daniel Tănase
Diplomat de carieră. A deținut, în perioada 2016 – 2021, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statul Kuwait, iar în intervalul 2008 – 2013 a fost ambasadorul României în Republica Libaneză. În Centrala Ministerului Afacerilor Externe, a ocupat numeroase poziții, printre care cea de director general al Departamentului Globalizare, în perioada 2014 – 2016, director al Direcției Orientul Mijlociu și Africa, între 2013 – 2014 și 2006 – 2007, precum și funcția de director al Direcției Uniunea Europeană, în perioada 1998 – 2000. În Serviciul Exterior, în perioada 2001-2006, a fost reprezentant permanent adjunct la Consiliul Europei, Strasbourg, și a activat în cadrul Ambasadei României în Regatul Spaniei, în intervalul 1992 – 1998. Vorbește limbile engleză, franceză, spaniolă și arabă.
- Sultanatul Oman – Florin Marius Tacu
Exercită, din 2017, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Singapore. Anterior, în perioada septembrie 2010 –2015, a ocupat funcția de consul general, șef al Consulatului General al României la Shanghai, Republica Populară Chineză. În Centrala MAE, a ocupat funcțiile de director/inspector general al Inspecției Generale a Afacerilor Externe, în perioada 2008 – 2021, anterior activând ca director adjunct, în intervalul 2006 – 2008, și ca inspector în cadrul aceluiași departament, din 2005. A exercitat, în perioada 2015 – 2017, funcția de secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului – Secretariatul General al Guvernului. Anterior, a mai deținut funcțiile de judecător – la Curtea de Apel Iași, Secția de contencios administrativ și fiscal, în 2015, la Curtea de Apel București, Secția a IV-a civilă, în 2005, la Tribunalul Iași, Secția civilă, între 2003 și 2004 și la Judecătoria Iași, în perioada 1998 – 2003. Vorbește limbile engleză și franceză.
- Republica Federală Democrată Etiopia – Iulia Pataki
A ocupat, în perioada 2012 – 2021, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Kenya, Burundi, Uganda, Ruanda și Tanzania, cu reședința la Nairobi. În exercitarea acestei funcții a fost reprezentant permanent al României la UNEP și UN-Habitat, precum și vicepreședintele Comitetului Reprezentanților Permanenți al UNEP, în perioada iulie 2013 – iunie 2015, președintele Comitetului Reprezentanților Permanenți al UNEP, în perioada iulie 2015 – iunie 2017, președintele Grupului de Lucru pe procedură la UNEA – Adunarea ONU de Mediu, președintele Grupului de Lucru pe buget și program de activitate al Consiliului de conducere al UN-Habitat, în 2017, și președintele Grupului de Lucru pe buget, program de activitate și probleme administrative al Consiliului Executiv al UN-Habitat (2019-2021). Anterior, în perioada ianuarie – iulie 2012, a fost consilier parlamentar, din partea UNDP Irak, în cadrul Parlamentului Republicii Irak. În intervalul noiembrie 2010 – martie 2011, a fost specialist pe probleme de gen în cadrul Programului USAID „Acces la Justiție”/DTS Development and Training Services, implementat în Bagdad, Irak, iar în perioada mai – noiembrie 2010 a fost consilier superior în cadrul UNDP Somalia – Comisia Constituțională Independentă a Republicii Federale Somalia – Kenya și Djibouti. Vorbește limbile maghiară și engleză.
Care sunt următorii pași
MAE precizează că a avut în vedere, pentru propunerile de numiri în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României, o serie criterii care să corespundă exigențelor acestor posturi care asigură reprezentarea României la nivel înalt atât în sistem multilateral, cât și bilateral, criterii aplicate și în celelalte etape ale acestui proces de înnoire a conducerilor misiunilor diplomatice ale României.
Astfel, persoanele nominalizate sunt în marea majoritate diplomați de carieră și cunosc foarte bine problematicile în atenție, iar pentru selectarea lor, precizează MAE, a fost avut în vedere, în special, profesionalismul și pregătirea pentru specificul postului în care ar urma să își desfășoare mandatul persoanele nominalizate, precum și parcursul profesional, competențele și pregătirea necesare asumării unei astfel de poziții.
Procedural, Ministerul Afacerilor Externe urmează să transmită către Comisiile de specialitate din Parlamentul României, în conformitate cu reglementările și practica relevante în vigoare, solicitarea de audiere, în perioada următoare, a celor 12 candidați pentru poziția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României.
În cazul candidațiilor pentru posturile diplomatice bilaterale va fi demarată procedura de solicitare a agrementului statului acreditar, conform Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 1961. După audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul României și obținerea avizului acestora, care are caracter consultativ, respectiv ulterior primirii agrementului din partea statului acreditar, acolo unde este cazul, Președintele României semnează decretele de acreditare și scrisorile de acreditare.
Actualitate
Sediul central al AUR a fost vandalizat. Pe pereți au apărut mesaje precum „Antifa” sau „Mai bine mort decât fascist”
Sediul partidului AUR a fost vandalizat în noaptea de miercuri spre joi, 29-30 octombrie. Autorii faptei au scris mesaje agresive cu graffiti de culoare neagră și roșie, fiind însoțite și de tag-uri precum simbolul anarhiei.
FOTO: Captură video Facebook/AUR
Pe pereții gardului care înconjoară sediul central AUR au apărut mesaje precum „ANTIFA”, „F**K FASCISTS” sau „MAI BINE MORT DECÂT FASCIST”.
Reprezentanții AUR au declarat că astfel de fapte „nu sunt acte de curaj, ci infracțiuni”.
„Vandalizarea nu este un act de curaj, ci o infracțiune. Ura și violența nu pot fi instrumente politice. Cine atacă sedii, simboluri și chipurile eroilor noștri nu apără democrația, o distruge. România are nevoie de lege, de respect și de oameni care construiesc, nu de cei care distrug”, au transmis reprezentanții AUR pe Facebook.
Sursă video: Facebook/AUR
Potrivit Digi24, Poliția Capitalei a transmis, într-un comunicat de presă, că joi, polițiști de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Secția 1 Poliție au fost sesizați de către o femeie, în vârstă de 41 de ani, reprezentant al unei organizații politice din Sectorul 1, cu privire la faptul că, pe gardul instituției, ar fi fost scrise mesaje cu caracter denigrant.
Totodată, au fost provocate distrugeri la nivelul unor bannere amplasate pe gardul respectiv.
„Polițiștii deplasați la fața locului au demarat activitățile specifice, în cauză fiind efectuate cercetări în vederea identificării și depistării persoanei bănuite de comiterea faptelor sesizate. Cercetările sunt continuate de către polițiștii Secției 1 Poliție, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1”, a mai spus sursa citată.
Actualitate
„Lui Trump îi va plăcea de Nicușor Dan”. Soluțiile unei experte de la Washington pentru reinventarea relațiilor româno- americane
Expert
în securitate, politologul Antonia Pup predă la prestigioasa
Universitate Georgetown din Washington şi este analist la Comisia
specială a Camerei Reprezentanţilor privind competiţia strategică
dintre SUA şi Partidul Comunist Chinez. Într-un interviu pentru
„Adevărul”, Antonia Pup recomandă urgentarea vizitei lui
Nicușor Dan la Casa Albă și explică cu ce argumente îi putem
determina pe americani să pună mai mult preț pe relațiile
bilaterale.
Donald Trump și Nicușor Dan s-au întâlnit la summitul NATO de la Haga. FOTO: Președinția României
Adevărul:
Redimensionarea forțelor militare americane de la baza Kogălniceanu,
termen „cosmetizat” pentru că ar trebui să o numim retragere
parțială, i-a luat pe mulți prin surprindere, deși despre
reorientarea SUA spre Indo-Pacific se tot vorbește de cel puțin 15
ani. Ce ar mai putea să facă acum autoritățile române?
Antonia
Pup: Președintele
României, la un minim, ar trebui să-l sune pe președintele
american Donald Trump pentru a afla la ce nivel al deciziei a fost
asumată această mutare a trupelor. Este vorba doar despre o decizie
a Pentagonului sau este o decizie asumată pe întreaga verticală de
putere a statului american? Această decizie bruscă de relocare a
trupelor impactează deocamdată doar România din întreagă Europa,
ceea ce este suspicios, mai ales că autoritățile de la București
au o fidelitate istorică în raport cu partenerul strategic
american.
Ce
riscuri decurg de aici, mai ales că avem o asimetrie tot mai
evidentă între nordul flancului estic și sudul acestuia?
Această
decizie va invita la și mai multă agresiune din partea Federației
Ruse, care este probabil foarte încântată să vadă această
mostră de dezbinare transatlantică. Ne putem aștepta la o creștere
a ritmului atacurilor hibride, la o activare a operațiunilor de
dezinformare, dar și la alte tipuri de provocări, pentru a fi
testați. Pe flancul estic al NATO astăzi s-a produs o falie, o
asimetrie, care a fost de fapt resimțită în întreagă perioadă
2016-2022, când în nordul flancului (Regiunea Baltică) am avut o
prezență de tipul „enhanced forward presence”, iar în sudul
flancului (regiunea Mării Negre) o prezență mai redusă, de tipul
„tailored forward presence”. Ca un rezultat, Marea Baltică este
astăzi un lac NATO, iar Marea Neagră este un teatru de război.
Președintele Dan ar trebui să convoace CSAT pentru a coordona un
plan de răspuns pentru a umple acest gol, iar ministrul de externe
să înceapă un turneu diplomatic la Londra, Paris, Berlin,
Bruxelles și Varșovia, de unde să adune resurse suplimentare
pentru a ne rezolva nevoile de descurajare.
Ce e de făcut
În
ce privește relațiile româno-americane, ce e de făcut și cu ce
ar trebui să începem?
Evident
că mai sunt multe alte paliere pe care cred că trebuie să lucrăm
în relația cu SUA, nu doar să ne îmbunătățim retorica față
de partenerul strategic. Sper să se grăbească și domnul
președinte cu o vizită aici pentru că zic eu că se închide o
fereastră de oportunitate cu cât vom merge mai în profunzimea
anului 2026.
Problema
este că la anul vor fi alegeri parțiale, „midterms”, alegeri
pentru Congres. Dacă ne uităm când o să aibă loc acele alegeri
vedem că ele vor fi în luna noiembrie a anului 2026 și putem trage
concluzia greșită că mai este suficient timp până atunci. În
realitate, problema este că în majoritatea statelor câștigătorul
se decide, de fapt, în alegerile primare. Acestea încep în martie
și țin ocupată toată perioada de primăvară. Și atunci toată
lumea aici deja este într-o cursă contra-cronometru pentru bani,
pentru fundraising (n.r. – strângere de fonduri), pentru atenția
administrației Trump, pentru tot felul de endorsements și așa mai
departe. Și zic eu că nu ar trebui să cădem în capcana asta și
să credem că avem tot timpul din lume pentru ca Statele Unite ale
Americii să-și ia alte angajamente internaționale față de state
terțe, fiindcă nu e deloc așa și chiar suntem destul de presați
de timp. Și de asta zic eu că poate că am avea nevoie ca
președintele să vină aici ceva mai repede, să prioritizeze. Deci
sfatul meu ar fi să se grăbească, pentru că această fereastră
de oportunitate este tot mai restrânsă și pentru că specificul
politicii externe americane în mandatul Trump este foarte intim
legat de percepția președintelui Trump față de anumiți lideri
sau alții. Și atunci eu înțeleg că aparatul politico-diplomatic
din România este cumva mai reținut în a organiza această vizită
până nu se, cum a zis chiar președintele, reglează lucrurile la
nivelurile inferioare ale administrației, adică până nu se
reglează lucrurile la nivel tehnic
Și
e o percepție greșită?
Problema
este că noi tindem să operăm cu aceste concepte de organizare a
aparatului decizional de politică externă americană care erau
valabile poate pe vremea președintelui Joe Biden sau în timpul primei
președinții a lui Donald Trump. Pe atunci conta foarte mult ce spune, sau
conta oricum mult mai mult decât contează acum ce hotărâri se iau
în eșaloanele inferioare ale deciziei americane.
Trump s-a schimbat
Dar
ce s-a schimbat mai exact la Washington?
Acum
suntem la Washington într-un scenariu în care instituții precum
Consiliul pentru Securitate Națională, care avea în atribuții să
contureze acele opțiuni de politică externă și de securitate
pentru președinte, nu mai contează atât de mult. Contează foarte
mult și epicentrul deciziei de politică externă s-a mutat, zic eu,
de la Departamentul de Stat și de la Consiliul pentru Securitate
Națională mult mai mult în proximitatea președintelui.
Și
ce ar fi de făcut în acest caz?
Pentru
asta e nevoie de un contact direct între cei doi președinți. Acest
lucru va putea să schimbe jocul în relația cu americanii și ar
trebui să privim asta cu mai puțin defetism.
Antonia Pup. FOTO: Arhivă personală
Cum
ați vedea viitoarea întâlnire dintre cei doi președinți?
Eu
cred că președintelui Trump îi va plăcea de președintele Nicușor
Dan și o să vă spun și de ce. Președintele Trump este un
afacerist. Oamenii, în general, dar mai ales oamenii de afaceri, cei
care vor să facă bani, prețuiesc oamenii deștepți. Și nu
deștepți neapărat din punct de vedere social, dar inteligenți și
bine mobilați pe partea aceasta de competențe STEM, competențe
matematice, gândire științifică, cum este profilul președintelui
Nicușor Dan. Așa că eu aș fi un pic mai încrezătoare în
capacitățile noastre de a crea această conexiune la nivelul cel
mai înalt.
Unde a greșit România față de Trump
Vorbeați
de defetism, așa că am să vă întreb dacă nu cumva România a
pariat exclusiv pe democrați și pe fostul președinte Joe Biden și
pe candidata Kamala Harris, la alegerile de anul trecut, ceea ce ar
fi mai greu de trecut cu vederea de către Trump și actuala sa
administrație?
Cred
că este nevoie un răspuns mai nuanțat aici. Într-adevăr, simt și
eu că majoritatea politicienilor români sau și chiar majoritatea
diplomaților de cealaltă parte a spectrului se simt mai confortabil
cu o administrație democrată. De ce? Pentru că este mai
predictibilă.
Pentru
că președintele Biden a fost ultimul transantlantist de la Casa
Albă. A fost un om care cunoștea valoarea NATO foarte intim pentru
că el a fost înainte președintele Comisiei de Afaceri Externe din
Senat. Într-adevăr, se resimte și din perspectiva asta că, poate,
conexiunile noastre cu partea democrată sunt mult mai solide, iar
cele cu republicanii suferă puțin.
De
cealaltă parte, am văzut că ambasadorul nostru Andrei Muraru a dat
un interviu în proximitatea alegerilor de anul trecut din SUA în
care a prezentat și relațiile foarte bune pe care România le are
cu Trump. Acum, evident, noi trebuie să facem cum a spus secretarul
general al NATO, Mark Rutte. Să negociem, să dansăm cu cine este
pe ringul de dans. Exact așa a spus Rutte. Adică, nu avem noi a
formula preferințe inclusiv atunci când vine vorba de alegeri. Ceea
ce noi trebuia să facem, în schimb, și nu cred că am făcut, iar
acum plătim un preț, este să ne conturăm niște scenarii la
nivelul administrației publice a României.
Dezvoltați
puțin ideea…
Dacă
vine Kamala Harris se întâmplă asta, dacă vine Donald Trump se
întâmplă asta pentru România și trebuie să facem această
schimbare foarte rapidă, să mergem cu niște scenarii
personalizate. Așa ar trebui procedat. Noi ne-am bazat pe faptul că
lucrurile au stat foarte bine și că modul în care se făcea
politică externă în timpul președinției Trump 1 ne-a convenit,
așa că am translatat asta la timpul prezent, la cel de-al doilea
mandat Trump. Dar cei doi președinți, dacă aș putea să spun așa,
primul președinte Trump și al doilea președinte Trump sunt foarte
diferiți!
Ce
s-a schimbat în toți acești ani la președintele Trump și în ce
măsură și-a schimbat felul de a vedea politica externă?
Spuneam
că cei „doi” Trump sunt diferiți. Și asta se vede din modul în
care percepe inclusiv competiția strategică cu China, la
preocupări. Acum avem un președinte Trump care este mult mai
preocupat de moștenirea sa personală, politică, de modul în care
acesta va putea să se branduiască ca un facilitator de pace și de
consens la nivelul scenei internaționale, pentru că miza sa acum
este să intre în galeria celor mai de succes președinți americani
cu niște mize foarte concrete. De aici și obsesia pentru Premiul
Nobel pentru pace. Și vedem că, inclusiv în acel proiect 2025 care
a fost lansat de Fundația Heritage, principalul think tank care
furnizează idei și personal pentru administrația americană
actuală, din câteva sute de pagini nu aveam nici măcar un capitol,
cred că doar o pagină cu referire la Europa. În schimb, același
document era mult mai cuprinzător în ce privește inclusiv regiunea
arctică sau asiatică, iar spațiul dedicat lor mult mai extins.
Unde
a greșit sau greșește România, dacă nu cumva toată Europa?
Eu
zic că am fost un pic prea naivi când a venit vorba de venirea
acestui președinte. În mediile intelectuale occidentale, de exemplu
în Franța, chiar și la Bruxelles, analiștii încă de atunci își
formulau aceste scenarii. Noi nu le-am avut și ne-am bazat pe faptul
că oricine va veni, ne va fi bine.
Trebuie să fim mai tranzacționari
Și
ce am putea face acum ca să redresăm cumva situația? Cum ar trebui
să negociem cu americanii?
Ne
va fi bine în măsura în care vom ști să ne adaptăm și în
măsura în care, zic eu, președintele Nicușor Dan va fi capabil să
pună pe masa americanilor, pe masa președintelui Trump, un pachet
concret de deal-uri, de tranzacții pe care să-l abordăm în
relația bilaterală, de investiții și de a promova România ca un
partener în care SUA vor putea să aibă încredere în Europa. Asta
am văzut inclusiv în alegerea termenilor în acea declarație care
a fost lansată de Departamentul de Stat după întâlnirea
ministrului de externe român cu șeful diplomației americane Marco
Rubio. S-a folosit termenul de furnizor de securitate pentru România
la Marea Neagră. Adică așteptările Statelor Unite de la România
sunt ceva mai mari. Pentru că am dovedit că suntem un partener
pentru această regiune. Faptul că găzduim acel centru de pregătire
F16, faptul că baza de la Mihail Kogălniceanu va fi modernizată
pentru a deveni o bază mai militară, mai importantă și mai
puternică decât Rammstein, pentru NATO.
Aici
trebuie să ne facem parte și să modernizăm și să investim și
să fim mai vigilenți în ceea ce privește corupția și alte
riscuri. Dar furnizori și nu beneficiari. Asta înseamnă că SUA,
pe măsură ce își schimbă prioritățile, și asta vom vedea în
strategia de apărare a Statelor Unite care urmează să fie lansată
în această toamnă, au nevoie de aliați de încredere în Europa
pentru a delega din aceste responsabilități de securitate și cred
că, cel puțin în ceea ce privește flancul estic al NATO, România
poate să fie un asemenea aliat.
Și
se așteaptă de la noi nu doar buget pentru apărare, la acel 3,5%
pentru cheltuieli de înzestrare care a fost agreat la nivelul NATO
la ultimul summit din Olanda, din iulie, dar, aș zice eu, și
inițiative politico-militare mai robuste, cum ar fi acest hub pentru
securitate la Marea Neagră pe care ne zbatem să îl
operaționalizăm. Am văzut că a fost chiar săptămâna aceasta
Reuniunea miniștrilor de Afaceri Externe din Uniunea Europeană în
formatul Consiliului pentru Afaceri Externe la nivel UE și ministrul
Oana Țoiu a spus că este imperativ să se operaționalizeze acest
hub. Problema este că Uniunea Europeană în acea abordare
strategică a Uniunii Europene față de securitate la Marea Neagră
a prevăzut acest hub să fie mai mult un rol reactiv, adică
colectăm informații, monitorizăm ceea ce se întâmplă în
spectrul maritim.
Aici
cu ce am putea veni în plus, în așa fel încât să le arătăm
americanilor și nu numai că putem fi și noi mai activi, că avem
idei și am fi capabili să ducem o politică mai proactivă?
Cred
că România ar putea să vină cu o viziune pentru operaționalizarea
acestui hub, inclusiv pentru a integra lecțiile de război ale
Ucrainei în partea aceasta de război naval modern. Și pe lângă
doar a monitoriza și doar a face schimb de informații, ar trebui să
facem și un pas pentru a creiona la partea sudică a flancului estic
al NATO, în regiunea Mării Negre, o veritabilă comunitate de
securitate așa cum avem în partea de nord a flancului. Pentru că
vedem că odată cu aderarea Suediei și Finlandei la NATO, Marea
Baltică a devenit un lac NATO. În schimb, Marea Neagră este acum
un teatru de război. Iar pentru asta avem nevoie să lucrăm și cu
parteneri precum Turcia. Românii ar trebui să invite Turcia să fie
un partener în acest hub de securitate și să avem inclusiv
exerciții militare comune, evident după ce situația din Ucraina se
va stabiliza, în aceste formate regionale. Doamna ministru Țoiu a
mai spus într-un interviu că este inacceptabil ca voința a 26 de
state membre ale Uniunii Europene să fie blocată de un singur vot.
Adică, practic, că s-ar dori eliminarea veto-ului în deciziile de
afaceri externe ale Uniunii Europene, de poziționare externă, dar
și subgrupa politicii externe și de securitate europeană, care
este politica de apărare comună. Și că asta se sesizăm că ar fi
ceva ce poate ministrul de Externe al României dorește să acceseze
împreună cu echipa dumneaei ca o oportunitate de afirmare pentru
România. Aici mă aflu în divergență față de poziția
Ministerului Afacerilor Externe. De ce? Eu nu cred că mai este o
miză acum să renunțăm la acest veto. Înțelegeam dacă eram mai
activ să renunțăm la acel veto pentru că aveam un interes imediat
să grăbim aderarea la zona Schengen. Am înțeles atunci, era vorba
de interesul național. Dar costurile politice ale unei asemenea
decizii care ar presupune modificarea Tratatului Uniunii Europene zic
eu că sunt foarte mari, iar beneficiile strategice pentru a elimina
acest veto sunt cam mici.
Cum va arăta viitorul Uniunii Europene
Și
cum ar trebui să arate viitorul politicii externe europene?
Cred
că viitorul politicii externe europene va fi în afara Tratatelor
Uniunii Europene. Va fi în formate mini-laterale, mai agile, pe
modelul coaliției celor binevoitori, Coalition of the Willing, în
care vom vedea, în loc să pierdem atât de mult timp, să modificăm
tratate, să ne asigurăm că toate statele se vor angaja la această
modificare și nu cred că va fi cazul. Pentru că cine ar vrea să
renunțe la dreptul de veto? Ungaria, Cehia, Slovacia, sigur nu. Așa
că este, din punctul meu de vedere, un demers falimentar din start.
Antonia Pup (stânga) la Forumul de Securitate de la Varșovia. FOTO: Arhivă personală
Și
atunci ce ar trebui să facă România?
Ar
trebui ca România, zic eu, și Ministerul Afacerilor Externe să
conducă acest efort, să se mobilizeze pentru a crea această
comunitate de securitate la Marea Neagră și pentru a aduce
parteneri europeni mai aproape de Marea Neagră. De exemplu, Regatul
Unit, în cel mai recent review strategic lansat de ministerul lor de
Apărare, a menționat Marea Neagră ca fiind o zonă de interes
strategic pentru britanici. M-aș mobiliza pentru a crea alianțe
militare cu Polonia, cu Turcia, de a lucra în aceste formate mai
mici, dar mai eficiente.
În
loc să ne afundăm în dezbateri nesfârșite despre cum luăm acele
decizii, haideți să le luăm și să acționăm înainte de toate,
pentru că situația de securitate europeană o impune. Și dacă
acum cinci ani, când a avut loc conferința pentru viitorul Uniunii
Europene, avea rost să discutăm despre modificarea tratatelor
pentru o politică externă mai agilă, mai rapidă, mai puțin
reactivă, acum nu cred că mai avem acest lux și ar trebui să
acționăm. Și mai mult decât să acționăm, să o facem inclusiv
cu partenerii care sunt în afara Uniunii Europene, dar fără de
care nu putem vorbi de securitate europeană. Și aici nu e vorba
doar de Turcia, ci și Regatul Unit.
Revenind
la americani, ce proiecte comune le-ar reține atenția și ar avea potențial să ne facă să câștigăm și noi din ele?
O
să încep cu două proiecte pe care le consider foarte importante.
Noi vorbim foarte mult despre faptul că avem resurse energetice,
avem o situație energetică favorabilă nouă, că suntem siguri din
acest punct de vedere, pentru că avem aceste resurse importante, mai
ales cele din Marea Neagră, dar și proiectele pe care noi ne-am
angajat să le facem cu Statele Unite pentru a deveni mai siguri din
această perspectivă. De exemplu, proiectul cu reactoarele modulare
mici, unde avem statutul de pionieri.
Problema
este că noi folosim această carte a independenței energetice mai
mult cu valoare retorică decât cu valoarea de a o mobiliza către
proiecte concrete. Și eu aș cupla această conversație a
independenței energetice cu posibilitatea ca noi să folosim aceste
resurse energetice în dialog cu companiile de tehnologie americane.
Ca să atragem companii, de exemplu, care sunt active pe zona de
inteligență artificială, pentru că România va putea deveni o
destinație foarte bună pentru centre de date pe zona aceasta de
inteligență artificială, având în vedere faptul că ele au mare
nevoie de energie. Și aici mă bucur că Ministerul Energiei și
Guvernul au început timid o reforma în energie pentru a scădea
taxele și a scădea prețurile în domeniu.
Cred
eu că aici este un teritoriu unde trebuie să fim mai ambițioși.
Asta ar trebui să punem în practică, să cuplăm partea de energie
cu partea de a atrage transfer tehnologic. Și avem și oportunitatea
faptului că președintele Trump a renunțat la acel cadru de
difuzare a soluțiilor AI, care ne plasa nu într-o lumină foarte
favorabilă, pentru că noi nu eram văzuți în administrația
precedentă ca un partener foarte sigur pentru a atrage soluții de
inteligență artificială, ci doar un partener de rangul al doilea.
Acum
avem acel AI Action Plan lansat de președintele Trump, care spune că
Statele Unite se vor preocupa să negocieze bilateral cu partenerii
în care pot avea încredere pentru a transmite aceste soluții de
inteligență artificială americane în statele partenere. Și acest
framework bilateral, acest cadru bilateral, zic eu că este mai
avantajos pentru România. Tocmai că avem aceste resurse energetice
și avem un parteneriat strategic cu SUA în domeniul energiei foarte
solid.
Vedeți
semnale pozitive aici?
Prima
întâlnire bilaterală cu un oficial al administrației Trump a fost
între miniștrii de energie, între, era la acel moment, Sebastian
Burduja și secretarul Wright de la Departamentul de Energie. Deci
asta spune multe pentru că Ministerul Energiei poate să fie văzut
ca un al doilea minister al Afacerilor Externe pentru a relansa acest
parteneriat strategic cu Statele Unite.
Și
cum altfel ne-am mai putea crește valoarea de întrebuințare,
pentru a fi mai importanți în negocierile cu Trump?
Consider
că ar trebui să ne actualizăm o altă dimensiune a parteneriatului
strategic dincolo de palierul militar, palierul energetic și anume
diplomația mineralelor critice. România are resurse importante de
minerale critice. Am putea să devenim și mai importanți, și asta
printr-o investiție a unui partener american care deja este pe piața
românească, e o investiție de un miliard de dolari. Amerocap
se numește, e o firmă de capital privat care investește într-un
proiect pentru a genera magneziu, pentru a prelucra magneziu. În
momentul de față, Uniunea Europeană depinde în proporții de
peste 90% de importurile de magneziu din China. Când acest proiect
va putea să devină unul final, România va putea să genereze până
la 50% din nevoia Uniunii Europene în acest sens.
În
ce măsură sunt interesați americanii de resursele României?
Guvernul
României a accesat trei proiecte strategice prin instrumentul de
finanțare european pentru a-și dezvolta aceste capacități de
extragere și de producție. În momentul de față la Washington –
și am văzut asta în întâlnirea dintre prim-ministrul australian
și președintele Trump, că aproape toată agenda discuțiilor a
fost conturată în jurul acestor minerale critice, de care Statele
Unite are nevoie pentru a deveni mai puțin dependentă de China și
pentru a-și putea asigura necesarul în cazul unui război care ar
putea începe în Indo-Pacific. Și mai avem resurse importante de
grafit, de exemplu, tot la fel foarte important inclusiv pentru
aplicații militare, dar și pământuri rare pe care România ar
putea să le exploreze.
Nu ne-am preocupat nici măcar de propria avuție
Și
ce ne oprește să facem acest lucru și să le exploatăm în
sfârșit?
Întâi
de toate ar trebui, și asta este o problemă pe care inclusiv
Ucraina o are, nu avem mapate aceste resurse. Și din cauza asta le-a
fost foarte greu ucrainenilor, de exemplu, atunci când au parafat
acordul din luna mai cu Statele Unite pentru a exploata aceste
minerale critice în comun. Ar trebui mai întâi să le cartografiem
și să știm exact unde sunt, pentru ca apoi să mergem în dialogul
cu companiile americane și să atragem capital pentru a ne dezvolta
capacitățile, nu doar de a le extrage, dar și de a le prelucra.
Asta
este important pentru că tot ceea ce văd acum de aici, în materie
de redesenare a relațiilor externe, se face ținând cont de acest
pilon al materialelor critice.
Mai devreme sau mai târziu se va încheia războiul din Ucraina și se va trece la reconstrucția acestei țări. Cum ar putea să participe România și cum am putea să colaborăm aici cu americanii?
Eu
aș mai miza pe faptul că România va putea să joace un rol foarte
important în arhitectura de securitate europeană post-războiul din
Ucraina. Și nu doar având în vedere poziția noastră
geostrategică, pentru că tindem să ne focalizăm doar pe poziție,
doar pe ceea ce avem deja, ce ne-a fost dat, resurse minerale,
poziție geografică.
Nu
atâta de mult investim în a mobiliza, să transformăm aceste
poziții statice în beneficii concrete pentru interlocutorii noștri
geopolitici. Această bază Mihail Kogălniceanu din Constanța va fi
foarte importantă în cazul în care Statele Unite vor decide să
participe la acordarea de garanții de securitate pentru Ucraina pe
partea aeriană, nu există un alt loc mai bun pentru a observa ceea
ce se întâmplă în Ucraina și a putea interveni pe partea aeriană
decât România. Și mai mult decât atât, mai vreau să introduc un
aspect.
România
are instrumente de politici publice foarte robuste pentru a face
acest screening în materie de investiții străine, pentru a bloca
investiții străine dubioase din partea actorilor care au o agenda
strategică opusă nouă, partenerilor euroatlantici. Noi avem o
comisie de screening a investițiilor străine, una dintre primele
care au devenit operaționale în România, care este modelată după
comitetul american de screening a investițiilor străine. O temă la
care eu lucrez acum este să mă uit la cum ar putea arăta influența
Chinei în reconstrucția Ucrainiei.
Reconstrucția
Ucrainei este un proiect care, potrivit ultimelor estimări ale
Băncii Mondiale, ar costa undeva peste 500 de miliarde de dolari. Am
avut din 2022 până în 2025 numeroase conferințe în care s-a tot
discutat sprijinul pentru reconstrucția Ucrainei și s-au colectat
la nivel de acorduri, de declarații de intenție, în valoare de cam
200 de miliarde, deci jumătate din cât e nevoie. Va fi un proiect
imens.
Și
noi nu avem ca europeni, și nici măcar americanii nu au, spațiul
fiscal, bugetar, pentru a susține un effort atât de mare. Și
atunci cine ar putea să vină să își arate generozitatea? China,
partenerul principal rival strategic al Statelor Unite. Eu pledez
pentru ca Statele Unite și România să articuleze un scut pentru
securitate economică pe flancul estic. Deci vom avea nevoie de un
astfel de scut economic, pentru că țări ca Rusia și China vor
încerca să profite și să vulnerabilizeze zona.
Actualitate
Marine Le Pen, victorie istorică: Adunarea Națională a Franței adoptă pentru prima dată un text propus de extrema dreaptă
Adunarea Naţională a Franţei a adoptat joi, pentru prima dată în istorie, un text propus de grupul parlamentar de extremă dreaptă Rassemblement National (RN), condus de Marine Le Pen — un moment considerat simbolic pentru posibila normalizare a partidului în viaţa politică franceză, relatează POLITICO.
Marine Le Pen. FOTO: EPA-EFE
Într-o şedinţă tensionată, 185 de parlamentari au votat în favoarea unei rezoluţii fără caracter obligatoriu, care îndeamnă guvernul să abroge acordul semnat în 1968 între Franţa şi Algeria. Documentul reglementa regimul special de imigraţie al cetăţenilor algerieni în Franţa. Alte 184 de voturi, provenind în principal din zona stângii, s-au opus iniţiativei.
Rezoluţia RN a trecut cu o marjă extrem de strânsă, graţie sprijinului neaşteptat venit din partea unor parlamentari de dreapta şi de centru, dar şi absenţei inexplicabile a mai multor deputaţi din partidul preşedintelui Emmanuel Macron, Renaissance.
Deşi textul nu are efect juridic, votul reprezintă o victorie politică semnificativă pentru Rassemblement National, care a fost mult timp izolat în legislativ din cauza „cordonului sanitar” — o regulă nescrisă prin care partidele tradiţionale evitau colaborarea cu extrema dreaptă.
„Pentru prima dată, un text prezentat de Rassemblement National a fost adoptat”, a declarat Marine Le Pen, imediat după vot. Ea l-a îndemnat din nou pe premierul Sébastien Lecornu să abroge acordul franco-algerian.
Victoria a fost posibilă şi datorită sprijinului a 17 parlamentari din Horizons, partidul de centru-dreapta fondat de fostul premier Édouard Philippe. Ironia situaţiei este că, în trecut, chiar şi Gabriel Attal, liderul partidului prezidenţial Renaissance, a pledat pentru denunţarea acordului, pe fondul tensiunilor crescânde dintre Paris şi Alger. Attal nu a fost însă prezent la vot, iar doar 30 dintre cei 92 de deputaţi Renaissance au votat împotriva textului.
Grupurile de opoziţie de stânga au reacţionat dur, acuzând partidul prezidenţial că a deschis calea unei „victorii simbolice” pentru extrema dreaptă. „Prin neimplicare, au permis adoptarea unui text rasist, legitimând discursul Rassemblement National”, au transmis reprezentanţii stângii.
Adoptarea acestei rezoluţii marchează o schimbare importantă în dinamica politică franceză, fiind văzută de analişti ca un test al capacităţii RN de a-şi extinde influenţa şi de a se impune ca forţă politică legitimă înaintea alegerilor viitoare.
Sediul central al AUR a fost vandalizat. Pe pereți au apărut mesaje precum „Antifa” sau „Mai bine mort decât fascist”
Sediul partidului AUR a fost vandalizat în noaptea de miercuri spre joi, 29-30 octombrie. Autorii faptei au scris mesaje agresive cu...
„Lui Trump îi va plăcea de Nicușor Dan”. Soluțiile unei experte de la Washington pentru reinventarea relațiilor româno- americane
Expert în securitate, politologul Antonia Pup predă la prestigioasa Universitate Georgetown din Washington şi este analist la Comisia specială a...
Marine Le Pen, victorie istorică: Adunarea Națională a Franței adoptă pentru prima dată un text propus de extrema dreaptă
Adunarea Naţională a Franţei a adoptat joi, pentru prima dată în istorie, un text propus de grupul parlamentar de extremă...
Ucraina se confruntă cu perspectiva unei ierni „catastrofale” pe fondul atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice
Rusia continuă să lovească sistematic infrastructura energetică a Ucrainei, într-o campanie menită să lase țara fără electricitate și căldură în...
Oameni din mai multe orașe au ieșit în stradă la 10 ani de la Colectiv. La București au pornit în marş de la Piaţa Universităţii
La zece ani de la incendiul din clubul Colectiv, care a avut loc pe 30 octombrie 2015 și s-a soldat...
GiftIdea te inspiră să alegi cadouri cu sens, nu doar cu ambalaj
Oferirea unui cadou nu ar trebui să fie un gest făcut din obligație, ci o formă de a transmite emoție,...
Experiențe care apropie familiile și creează amintiri autentice
Într-o lume în care tehnologia și ritmul alert al vieții ne separă adesea de cei dragi, momentele petrecute împreună devin...
-
Actualitateacum 2 zileMii de credincioși stau la coadă pentru a intra în Catedrala Națională, până în Piața Constituției. Timpul de așteptare este între 6 și 8 ore
-
Actualitateacum 2 zileMinistrul Apărării Națioanale anunță ce va face România după retragerea soldaților americani: „Armata Română este principala forță de apărare”
-
Actualitateacum 2 zileAdevărul despre un aparat dentar invizibil, dezvăluit de medici și pacienți!
-
Breakingacum 2 zileOana Gheorghiu își pune cenușă în cap cu postarea cu „golanii” de la Casa Albă. Primul mesaj al cofondatoarei Dăruiește Viața, după ce Grindeanu a cerut retragerea ei din funcția de vicepremier
-
Breakingacum 2 zileFurie la Pentagon din cauza celui mai nou film de pe Netflix. „A House of Dynamite” imaginează un eșec al scutului anti-rachetă al SUA
-
Actualitateacum 2 zileParlamentul înființează o comisie de anchetă privind explozia din Rahova, pentru „a clarifica circumstanțele care au condus la pierderea de vieți”
-
Comunicateacum 2 zileDespre optimizarea si adaptarea SEO in era inteligentei artificiale
-
Actualitateacum 22 de ore
Oameni din mai multe orașe au ieșit în stradă la 10 ani de la Colectiv. La București au pornit în marş de la Piaţa Universităţii