Cu toate că pare paradoxal, oficiali ai statului român – o parte chiar funcționari ai Ministerului Culturii – duc o luptă acerbă de manipulare și chiar de subminare a economiei naționale, fără a fi deranjați de vreun organ de cercetare. Sub acoperirea etichetei ”Cultură”, ies la iveală conexiuni cel puțin dubioase și unele cercuri de interese care – în ultimă instanță – nu au ca scop decât căpușarea istoriei poporului român. 

Schema se dovedește a fi simplă, însă foarte bine organizată, în poziții ”privilegiate” fiind plasați chiar oameni-cheie care reușesc să își atingă obiectivele prin milioanele de lei ”trase” de la Statul Român.

O adevărată ”mafie a privatizării culturii românești” lucrează asiduu, iar între experţii care identifică valoarea de patrimoniu, naţional sau internaţional, a unor proprietăţi, cei care hotărăsc introducerea acestora sub protecţia legilor naţionale specifice şi cei care implementează –  de cele mai multe ori cu fonduri de stat sau nerambursabile – planurile de restaurare şi punere în valoare există legături atât de strânse, încât unele dintre aceste persoane devin… aceleaşi în toate cele trei etape ale procesului, notează opiniatransilvana.ro.

ONG-urile de patrimoniu și campaniile agresive

Într-o primă etapă apare în scenariu o reţea de ONG-uri de patrimoniu. Acestea care duc campanii agresive – inclusiv prin litigii – pentru a ”salva”, în teorie, respectiva proprietate de la orice alt proiect investiţional.

În etapa a doua, urmează analiza organismelor tehnice ale Ministerelor de profi – Mediu sau Cultură -, care avizează așa-numitele ”planuri de salvare”, plus proiectele unor ”firme de casă” specializate în restaurare. Numai că ele aparțin aceloraşi experţi – activişti sau colegi ai acestora -, iar ”umbrela, mai precizează sursa citată, este pusă de Uniunea Salvați România (USR).

Principalul artizan al aceste mișcări ar fi nimeni altul decât șeful Institutului Național al Patrimoniului (INP), Ștefan Bâlici.

Ștefan Bâlici a anunțat, joi dimineață, că a fost demis de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului, prin decizia ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu. El a ocupat acest post timp de şase ani.

Cum ar fi impus ”interesele de grup” numirea lui Ștefan Bâlici

Ștefan Bâlici a fost numit la conducerea INP pe data de 14 ianuarie 2016, după ce ministrul tehnocrat Vlad Alexandrescu l-a demis pe Radu Petre Năstase, cel care fusese numit anterior de către Guvernul Ponta.

Vlad Alexandrescu – în momentul de față deputat al USR – este un lider de opinie afiliat Rețelei Soros din România (soția sa fiind beneficiara finanţării mai multor burse de studiu în străinătate), mai precizează sursa citată mai sus, şi a fost ”puternic implicat în acţiunile de sabotare a Proiectului Roşia Montană, acesta fiind autorul controversatei clasări a localității Roșia Montană ca sit categoria A în decembrie 2015, prin publicarea unei hărţi scrise de mâna pe pagina sa personală de Facebook”.

Clasarea ar fi fost făcută ilegal fără îndeplinirea procedurii de clasare prealabilă, instituind o zonă de protecţie care se suprapune inclusiv peste perimetrul minier al companiei de stat Cuprumin SA.

La o primă vedere, demiterea de către Vlad Alexandrescu a fostului șef al INP, Radu-Petre Năstase, a fost rezultanta unui scandal referitor la monumentele de patrimoniu din Roșia Montană. În realitate – notează opiniatransilvana.ro – ”motivul destituirii are legătură cu demersurile lui George Soros de sabotare a Proiectului Minier şi cu planurile fundațiilor şi a ONG-urilor din Reţeaua Soros din domeniul patrimoniului de a şifona viitoarelor finanțări destinate reabilitării patrimoniului din Roşia Montana în cazul introducerii localităţii Roșia Montană în UNESCO”.

”Ştefan Bâlici, elementul critic”

Ştefan Bâlici ar fi, în toată această schemă, elementul critic în întregul demers al listării Roşiei Montane în UNESCO, slujind atât intereselor de afaceri ale lui George Soros cât şi propriilor sale interese economice şi ale ONG-urilor şi fundaţiilor de patrimoniu afiliate Reţelei Soros prin adjudecarea unor viitoare contracte de proiectare şi execuţie a lucrărilor de restaurare, conservare și protecție din Roșia Montană în condiţiile în care demersul de listare UNESCO ar fi finalizat, notează sursa citată.

Și, tocmai de aceea, ar fi fost nevoie de ”o persoană de încredere la conducerea INP”, iar alegerea lui Ștefan Bâlici la conducerea INP a fost făcută şi din perspectiva afilierii acestuia la Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS), Bâlici fiind membru ICOMOS, organismul consultativ care analizează dosarele de înscriere şi apoi prezintă propunerile de listare în lista patrimoniului mondial UNESCO.

Demersurile de listare UNESCO coordonate de către Ştefan Bâlici – întărite şi de poziţia lui în cadrul ICOMOS – aduc atingere interesului naţional, iar o eventuală includere a Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO ar bloca accesul statului român la valorificarea celei mai mari resurse de aur din Uniunea Europeană.

Ștefan Bâlici, sprijinit puternic de Corina Șuteu

Ulterior demiterii lui Vlad Alexandrescu din funcția de ministru al culturii din 26 Aprilie 2016, Ștefan Bâlici și-a continuat demersul de listare UNESCO început cu Vlad Alexandrescu, fiind sprijinit puternic de către Corina Șuteu, noul ministru al Culturii, membră şi ea a Rețelei Soros.

Corina Şuteu, acuză opiniatransilvana.ro ar fi încălcat legea, forțând trimiterea Dosarului ”Roşia Montană” la UNESCO Paris, ”în nume propriu” pe 4 ianuarie 2017, dată la care noul Guvern (Grindeanu) fusese deja validat.

Documentaţia trimisă la Paris de Corina Şuteu fusese pusă la punct încă din perioada 2009 – 2010 de către Ştefan Bâlici prin Asociaţia ARA care îi aparținea.  Guvernul Cioloș, în ultima să ședință de guvern din 29 decembrie 2016, anunțase public că ”(…) premierul Cioloș ar putea semna un act pentru depunerea dosarului UNESCO doar după o procedură formală, prin decizia întregului Guvern. Din păcate, un Guvern la final de mandat nu mai are autoritatea să facă acest lucru”.

Intenţia de depunere a dosarului UNESCO a fost criticată anterior şi de către ministrul Justiţiei Raluca Prună. Acasta, pe data de 26 decembrie 2016, atrăgea (public) atenţia cu privire la riscul afectării intereselor statului român în cazul depunerii dosarului UNESCO, postând pe pagina de Facebook a Corinei Şuteu următorul mesaj:

”Înţelept ar fi să nu se ia nicio decizie. Depunerea dosarului de către statul român e o poziţionare care vine mănuşă în procedura arbitrală. Pentru investitorul cu pricina şi în dauna statului”.

Postarea ministrului Justiţiei a fost vizibilă doar două ore

Totuși, postarea Ralucăi Prună a fost vizibilă numai două ore, fiind ştearsă de către Corina Şuteu, dezvăluie sursa citată. Legătura dintre Ștefan Balici şi Corina Șuteu ar fi fost asigurată, se mai precizează, prin intermediul Secretarului de Stat Oana Bogdan, numită la Ministerul Culturii ”de către același grup de interese, aceasta fiind un arhitect tânăr şi obscur care locuieşte în afara ţării şi care aparent activează în cadrul unei societăți de arhitectură din Bruxelles”.

Oana Bogdan este cunoscută ”ca apropiată a ONG-urilor din Reţeaua Soros şi opozantă a proiectelor industriale din Transilvania (Dracula Park din Sighișoara, Roșia Montană etc.)”. Interesul exclusiv al fostului secretar de stat Oana Bogdan pentru depunerea dosarului UNESCO ar fi identic cu cel al lui Ştefan Balici, ”respectiv adjudecarea unor potenţiale viitoare lucrări de restaurare din Roșia Montană”.

Intenţia secretarului de stat Oana Bogdan ar fi rezultat fără echivoc din mesajul pe care aceasta la postat pe pagina sa de Facebook a doua zi după depunerea dosarului UNESCO la Paris, adresându-se ”prietenilor” săi cu mesajul:

”Mă gândesc că, dacă ne grupăm toţi ca pe vremuri, reuşim să şi facem un proiect, doua, trei în zonă”.

Ștefan Balici și Virgil Apostol sunt numiţi şi în Conducerea Comisiei Naționale pentru Monumente Istorice (CNMI)

Comisia Națională pentru Monumente Istorice (CNMI) este un organism științific de specialitate, având rol deliberativ în domeniul protejării monumentelor istorice.

Funcționează pe lângă Ministerul Culturii şi  avizează Lista Monumentelor Istorice întocmită de Institutul Național al Patrimoniului CNMI. Totodată, formulează priorități privind lucrările și măsurile necesare pentru asigurarea protejării monumentelor istorice, indiferent de situația lor juridică și de sursa de finanțare și propune monumente pentru a fi incluse în Lista patrimoniului cultural și natural mondial, precum și Lista patrimoniului cultural mondial în pericol, ambele elaborate de UNESCO.

După numirea lui Ștefan Bâlici la conducerea Institutului Național al Patrimoniului – 24 mai 2016 – Corina Șuteu i-a numit pe Ștefan Bâlici, Virgil Apostol (asociatul lui Balici în S.C. Atelierul de Arhitectură OPUS și fondator în Asociația ARA) și Monica Mărgineanu Cârstoiu (Președinta Asociației ARA) în Comisia Națională pentru Monumente Istorice.

În aceeași zi, ministrul Corina Șuteu îl numeşte pe Ștefan Bâlici președinte al Secțiunii Tehnice de Arhitectură și Inginerie din CNMI, iar pe Virgil Apostol președinte al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 4 (Constanța/Tulcea).

Prin numirea lui Ștefan Bâlici la conducerea INP, dublată de numirea acestuia la preşedinţia Secțiunii Tehnice de Arhitectură și Inginerie din CNMI, împreună cu numirea asociatului sau Virgil Apostol ca membru în Comisia Națională pentru Monumente Istorice şi președinte al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 4 (Constanța/Tulcea), Ştefan Bâlici ”a preluat controlul alocării fondurilor publice locale, guvernamentale și finanţările UE putându-le direcționa către societăți sau ONG-uri proprii sau ale interpușilor din grupul lor de interese”, notează opiniatransilvana.ro.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice din 28.03.2013 interzice, totuși, membrilor CNMI, a secţiunilor de specialitate sau a comisiilor zonale, să desfășoare activități profesionale care se pot constitui în conflict de interese, prevăzând în cuprinsul art.9 (5):

”Pentru evitarea conflictelor de interese, pe perioada exercitării mandatului, membrii Comisiei, membrii secţiunilor de specialitate ale acesteia sau cei ai comisiilor zonale nu pot desfăşura activităţi profesionale de pregătire şi/sau elaborare a documentaţiilor supuse avizării Comisiei, secţiunilor de specialitate ale acesteia şi comisiilor zonale din care aceştia fac parte”.

Cu toate acestea, Ștefan Bâlici – împreună cu asociatul său Virgil Apostol – și-ar fi însușit în folos propriu fonduri publice, prin avizarea și aprobarea unor lucrări de restaurare care au fost atribuite în mod direct societăţii SC Opus Atelier de Arhitectură SRL, în care cei doi ar fi asociaţi.