Actualitate
Cultura națională, sacrificată prin conexiuni ascunse
Cu toate că pare paradoxal, oficiali ai statului român – o parte chiar funcționari ai Ministerului Culturii – duc o luptă acerbă de manipulare și chiar de subminare a economiei naționale, fără a fi deranjați de vreun organ de cercetare. Sub acoperirea etichetei ”Cultură”, ies la iveală conexiuni cel puțin dubioase și unele cercuri de interese care – în ultimă instanță – nu au ca scop decât căpușarea istoriei poporului român.
Schema se dovedește a fi simplă, însă foarte bine organizată, în poziții ”privilegiate” fiind plasați chiar oameni-cheie care reușesc să își atingă obiectivele prin milioanele de lei ”trase” de la Statul Român.
O adevărată ”mafie a privatizării culturii românești” lucrează asiduu, iar între experţii care identifică valoarea de patrimoniu, naţional sau internaţional, a unor proprietăţi, cei care hotărăsc introducerea acestora sub protecţia legilor naţionale specifice şi cei care implementează – de cele mai multe ori cu fonduri de stat sau nerambursabile – planurile de restaurare şi punere în valoare există legături atât de strânse, încât unele dintre aceste persoane devin… aceleaşi în toate cele trei etape ale procesului, notează opiniatransilvana.ro.
ONG-urile de patrimoniu și campaniile agresive
Într-o primă etapă apare în scenariu o reţea de ONG-uri de patrimoniu. Acestea care duc campanii agresive – inclusiv prin litigii – pentru a ”salva”, în teorie, respectiva proprietate de la orice alt proiect investiţional.
În etapa a doua, urmează analiza organismelor tehnice ale Ministerelor de profi – Mediu sau Cultură -, care avizează așa-numitele ”planuri de salvare”, plus proiectele unor ”firme de casă” specializate în restaurare. Numai că ele aparțin aceloraşi experţi – activişti sau colegi ai acestora -, iar ”umbrela, mai precizează sursa citată, este pusă de Uniunea Salvați România (USR).
Principalul artizan al aceste mișcări ar fi nimeni altul decât șeful Institutului Național al Patrimoniului (INP), Ștefan Bâlici.
Ștefan Bâlici a anunțat, joi dimineață, că a fost demis de la conducerea Institutului Național al Patrimoniului, prin decizia ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu. El a ocupat acest post timp de şase ani.
Cum ar fi impus ”interesele de grup” numirea lui Ștefan Bâlici
Ștefan Bâlici a fost numit la conducerea INP pe data de 14 ianuarie 2016, după ce ministrul tehnocrat Vlad Alexandrescu l-a demis pe Radu Petre Năstase, cel care fusese numit anterior de către Guvernul Ponta.
Vlad Alexandrescu – în momentul de față deputat al USR – este un lider de opinie afiliat Rețelei Soros din România (soția sa fiind beneficiara finanţării mai multor burse de studiu în străinătate), mai precizează sursa citată mai sus, şi a fost ”puternic implicat în acţiunile de sabotare a Proiectului Roşia Montană, acesta fiind autorul controversatei clasări a localității Roșia Montană ca sit categoria A în decembrie 2015, prin publicarea unei hărţi scrise de mâna pe pagina sa personală de Facebook”.
Clasarea ar fi fost făcută ilegal fără îndeplinirea procedurii de clasare prealabilă, instituind o zonă de protecţie care se suprapune inclusiv peste perimetrul minier al companiei de stat Cuprumin SA.
La o primă vedere, demiterea de către Vlad Alexandrescu a fostului șef al INP, Radu-Petre Năstase, a fost rezultanta unui scandal referitor la monumentele de patrimoniu din Roșia Montană. În realitate – notează opiniatransilvana.ro – ”motivul destituirii are legătură cu demersurile lui George Soros de sabotare a Proiectului Minier şi cu planurile fundațiilor şi a ONG-urilor din Reţeaua Soros din domeniul patrimoniului de a şifona viitoarelor finanțări destinate reabilitării patrimoniului din Roşia Montana în cazul introducerii localităţii Roșia Montană în UNESCO”.
”Ştefan Bâlici, elementul critic”
Ştefan Bâlici ar fi, în toată această schemă, elementul critic în întregul demers al listării Roşiei Montane în UNESCO, slujind atât intereselor de afaceri ale lui George Soros cât şi propriilor sale interese economice şi ale ONG-urilor şi fundaţiilor de patrimoniu afiliate Reţelei Soros prin adjudecarea unor viitoare contracte de proiectare şi execuţie a lucrărilor de restaurare, conservare și protecție din Roșia Montană în condiţiile în care demersul de listare UNESCO ar fi finalizat, notează sursa citată.
Și, tocmai de aceea, ar fi fost nevoie de ”o persoană de încredere la conducerea INP”, iar alegerea lui Ștefan Bâlici la conducerea INP a fost făcută şi din perspectiva afilierii acestuia la Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS), Bâlici fiind membru ICOMOS, organismul consultativ care analizează dosarele de înscriere şi apoi prezintă propunerile de listare în lista patrimoniului mondial UNESCO.
Demersurile de listare UNESCO coordonate de către Ştefan Bâlici – întărite şi de poziţia lui în cadrul ICOMOS – aduc atingere interesului naţional, iar o eventuală includere a Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO ar bloca accesul statului român la valorificarea celei mai mari resurse de aur din Uniunea Europeană.
Ștefan Bâlici, sprijinit puternic de Corina Șuteu
Ulterior demiterii lui Vlad Alexandrescu din funcția de ministru al culturii din 26 Aprilie 2016, Ștefan Bâlici și-a continuat demersul de listare UNESCO început cu Vlad Alexandrescu, fiind sprijinit puternic de către Corina Șuteu, noul ministru al Culturii, membră şi ea a Rețelei Soros.
Corina Şuteu, acuză opiniatransilvana.ro ar fi încălcat legea, forțând trimiterea Dosarului ”Roşia Montană” la UNESCO Paris, ”în nume propriu” pe 4 ianuarie 2017, dată la care noul Guvern (Grindeanu) fusese deja validat.
Documentaţia trimisă la Paris de Corina Şuteu fusese pusă la punct încă din perioada 2009 – 2010 de către Ştefan Bâlici prin Asociaţia ARA care îi aparținea. Guvernul Cioloș, în ultima să ședință de guvern din 29 decembrie 2016, anunțase public că ”(…) premierul Cioloș ar putea semna un act pentru depunerea dosarului UNESCO doar după o procedură formală, prin decizia întregului Guvern. Din păcate, un Guvern la final de mandat nu mai are autoritatea să facă acest lucru”.
Intenţia de depunere a dosarului UNESCO a fost criticată anterior şi de către ministrul Justiţiei Raluca Prună. Acasta, pe data de 26 decembrie 2016, atrăgea (public) atenţia cu privire la riscul afectării intereselor statului român în cazul depunerii dosarului UNESCO, postând pe pagina de Facebook a Corinei Şuteu următorul mesaj:
”Înţelept ar fi să nu se ia nicio decizie. Depunerea dosarului de către statul român e o poziţionare care vine mănuşă în procedura arbitrală. Pentru investitorul cu pricina şi în dauna statului”.
Postarea ministrului Justiţiei a fost vizibilă doar două ore
Totuși, postarea Ralucăi Prună a fost vizibilă numai două ore, fiind ştearsă de către Corina Şuteu, dezvăluie sursa citată. Legătura dintre Ștefan Balici şi Corina Șuteu ar fi fost asigurată, se mai precizează, prin intermediul Secretarului de Stat Oana Bogdan, numită la Ministerul Culturii ”de către același grup de interese, aceasta fiind un arhitect tânăr şi obscur care locuieşte în afara ţării şi care aparent activează în cadrul unei societăți de arhitectură din Bruxelles”.
Oana Bogdan este cunoscută ”ca apropiată a ONG-urilor din Reţeaua Soros şi opozantă a proiectelor industriale din Transilvania (Dracula Park din Sighișoara, Roșia Montană etc.)”. Interesul exclusiv al fostului secretar de stat Oana Bogdan pentru depunerea dosarului UNESCO ar fi identic cu cel al lui Ştefan Balici, ”respectiv adjudecarea unor potenţiale viitoare lucrări de restaurare din Roșia Montană”.
Intenţia secretarului de stat Oana Bogdan ar fi rezultat fără echivoc din mesajul pe care aceasta la postat pe pagina sa de Facebook a doua zi după depunerea dosarului UNESCO la Paris, adresându-se ”prietenilor” săi cu mesajul:
”Mă gândesc că, dacă ne grupăm toţi ca pe vremuri, reuşim să şi facem un proiect, doua, trei în zonă”.
Ștefan Balici și Virgil Apostol sunt numiţi şi în Conducerea Comisiei Naționale pentru Monumente Istorice (CNMI)
Comisia Națională pentru Monumente Istorice (CNMI) este un organism științific de specialitate, având rol deliberativ în domeniul protejării monumentelor istorice.
Funcționează pe lângă Ministerul Culturii şi avizează Lista Monumentelor Istorice întocmită de Institutul Național al Patrimoniului CNMI. Totodată, formulează priorități privind lucrările și măsurile necesare pentru asigurarea protejării monumentelor istorice, indiferent de situația lor juridică și de sursa de finanțare și propune monumente pentru a fi incluse în Lista patrimoniului cultural și natural mondial, precum și Lista patrimoniului cultural mondial în pericol, ambele elaborate de UNESCO.
După numirea lui Ștefan Bâlici la conducerea Institutului Național al Patrimoniului – 24 mai 2016 – Corina Șuteu i-a numit pe Ștefan Bâlici, Virgil Apostol (asociatul lui Balici în S.C. Atelierul de Arhitectură OPUS și fondator în Asociația ARA) și Monica Mărgineanu Cârstoiu (Președinta Asociației ARA) în Comisia Națională pentru Monumente Istorice.
În aceeași zi, ministrul Corina Șuteu îl numeşte pe Ștefan Bâlici președinte al Secțiunii Tehnice de Arhitectură și Inginerie din CNMI, iar pe Virgil Apostol președinte al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 4 (Constanța/Tulcea).
Prin numirea lui Ștefan Bâlici la conducerea INP, dublată de numirea acestuia la preşedinţia Secțiunii Tehnice de Arhitectură și Inginerie din CNMI, împreună cu numirea asociatului sau Virgil Apostol ca membru în Comisia Națională pentru Monumente Istorice şi președinte al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 4 (Constanța/Tulcea), Ştefan Bâlici ”a preluat controlul alocării fondurilor publice locale, guvernamentale și finanţările UE putându-le direcționa către societăți sau ONG-uri proprii sau ale interpușilor din grupul lor de interese”, notează opiniatransilvana.ro.
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice din 28.03.2013 interzice, totuși, membrilor CNMI, a secţiunilor de specialitate sau a comisiilor zonale, să desfășoare activități profesionale care se pot constitui în conflict de interese, prevăzând în cuprinsul art.9 (5):
”Pentru evitarea conflictelor de interese, pe perioada exercitării mandatului, membrii Comisiei, membrii secţiunilor de specialitate ale acesteia sau cei ai comisiilor zonale nu pot desfăşura activităţi profesionale de pregătire şi/sau elaborare a documentaţiilor supuse avizării Comisiei, secţiunilor de specialitate ale acesteia şi comisiilor zonale din care aceştia fac parte”.
Cu toate acestea, Ștefan Bâlici – împreună cu asociatul său Virgil Apostol – și-ar fi însușit în folos propriu fonduri publice, prin avizarea și aprobarea unor lucrări de restaurare care au fost atribuite în mod direct societăţii SC Opus Atelier de Arhitectură SRL, în care cei doi ar fi asociaţi.
Actualitate
„Dacă-l vezi, omoară-l”. Un deputat rus cere exterminarea a jumătate din populația Ucrainei
Discursul public din Federația Rusă atinge noi culmi ale extremismului și violenței verbale, depășind granițele propagandei clasice de război și intrând direct în zona instigării deschise la genocid.
Aleksei Juravliov, liderul partidului ultranaționalist Patria FOTO: X
Deputatul Dumei de Stat a Rusiei, AleKsei Juravliov, a făcut o altă declarație scandaloasă despre Ucraina. Într-un interviu, el a declarat deschis că până la jumătate din populația țării ar putea fi distrusă pentru a combate așa-numitul „nazism”.
Politicianul rus și-a explicat cuvintele spunând că, în opinia sa, unii ucraineni nu își vor schimba opiniile. De asemenea, a afirmat că cei care nu „își schimbă hainele” ar trebui fie expulzați, fie uciși, potrivit ua.news.
„Toți naziștii trebuie exterminați. Toți! Vedeți, chiar dacă este vorba de 50% – chiar 50% – cu toții trebuie să exterminați. Pentru ca această infecție să nu existe acolo, pentru ca nimeni să nu ne amenințe”, a declarat Juravliov.
Această dinamică a cifrelor arată cum mașinăria de propagandă își modifică justificările pe măsură ce conflictul se prelungește. Dacă la debutul invaziei declanșate de Vladimir Putin ponderea elementelor catalogate de Moscova drept periculoase era estimată de deputat la doar două procente, prelungirea rezistenței ucrainene l-a determinat pe acesta să declare că procentul celor care manifestă o atitudine ostilă a urcat artificial la 20-30%, considerând că aplicarea măsurilor extreme este o opțiune de preferat.
Mitraliera ca singur criteriu de departajare între viață și moarte
Sistemul de clasificare propus de deputatul rus elimină orice nuanță juridică sau investigație specifică, reducând identificarea inamicului la un singur element factual: deținerea unui mijloc de protecție sau a unei arme de foc în fața trupelor de ocupație. Întrebat cum ar trebui să se facă distincția clară în teren între combatanți și civili, oficialul de la Moscova a oferit o soluție simplistă și violentă.
„Dacă are o mitralieră, da, trebuie ucis. Ce este de distins? Dacă îl vezi, omoară-l”, a spus el.
Analiștii politici și experții în relații internaționale avertizează că această alunecare ideologică a Moscovei, vizibilă accentuat după anul 2012 și consolidată prin anexarea Crimeei în 2014, poartă numele de „ruscism”.
Acest curent totalitar contemporan se manifestă prin cultul liderului absolut, imperialism agresiv, revizionism istoric și o subjugare strictă a societății civile prin intermediul legilor abuzive și al aparatului administrativ de represiune.
Utilizarea obsesivă a etichetelor de tip „fascism” sau „nazism” la adresa criticilor externi servește doar ca paravan menit să ascundă propriile practici totalitare și să legitimeze epurarea etnică în fața publicului intern.
Actualitate
Piața auto din România își revine. Dacia ajunge la un pas de BMW, iar BYD urcă puternic în top
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil. În primul semestru din 2026, românii au înmatriculat peste 236.000 de autoturisme, iar luna iunie a adus cea mai bună evoluție din acest an. Deși mașinile second-hand continuă să domine piața, segmentul autoturismelor noi câștigă teren.
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil
În același timp, Dacia se apropie de BMW în clasamentul general al mărcilor preferate, iar producătorii chinezi, în special BYD, schimbă rapid echilibrul pe piața automobilelor electrice.
Piața auto a crescut ușor, dar mașinile rulate domină în continuare
Piața auto din România a ajuns la 236.126 de înmatriculări în primele șase luni ale anului 2026, potrivit unei analize realizate de plus-auto.ro pe baza datelor oficiale DRPCIV.
Structura pieței arată însă că România rămâne o piață dominată de autoturismele second-hand. Din totalul înmatriculărilor, 171.276 de mașini au fost rulate, reprezentând 72,5% din piață, în timp ce autoturismele noi au totalizat 64.850 de unități, respectiv 27,5%.
Comparativ cu primul trimestru al anului, când ponderea mașinilor rulate ajunsese la 76,7%, datele indică o ușoară revenire a segmentului de mașini noi.
Situația este apropiată de cea înregistrată în 2025, când raportul dintre mașini rulate și mașini noi era de aproximativ 71,5% la 28,5%.
Iunie a fost cea mai bună lună pentru piața auto din 2026
Evoluția lunară arată un parcurs oscilant în prima jumătate a anului.
Piața a pornit de la 33.912 înmatriculări în ianuarie, a crescut până la 42.739 de unități în martie, apoi a încetinit în aprilie și mai, cu 38.216, respectiv 37.590 de autoturisme.
Revenirea a venit în iunie, când au fost înmatriculate 43.461 de autoturisme, cel mai ridicat nivel lunar din primul semestru.
Creșterea a fost susținută în special de segmentul mașinilor noi. În iunie au fost înmatriculate 16.120 de autoturisme noi, cu aproape 60% mai multe decât în aprilie.
„Iunie a fost o lună de accelerare pentru piața de mașini noi. Am văzut un apetit mult mai mare pentru Dacia, Toyota și pentru mărcile chinezești, în special BYD, ceea ce ne spune că bugetele consumatorilor rămân concentrate pe modele accesibile, dar mai mulți români aleg acum să cumpere direct o mașină nouă”, a explicat expertul auto Veronica Negru.
Dacia recuperează teren în fața BMW
În clasamentul general al mărcilor, Volkswagen rămâne lider detașat.
Marca germană a acumulat 33.468 de înmatriculări în primul semestru, fiind susținută în special de piața autoturismelor rulate.
Pe locul al doilea se află BMW, cu 23.404 unități, însă avantajul față de Dacia este aproape dispărut.
Constructorul român a ajuns la 23.278 de autoturisme înmatriculate, la doar 126 de unități distanță de BMW.
Apropierea vine în special datorită cererii ridicate pentru modele Dacia noi, unde marca este lider incontestabil, a declarat pentru „Adevărul” Veronica Negru.
„Apropierea dintre BMW și Dacia nu înseamnă un interes egal pentru cele două mărci, ci două comportamente de cumpărare diferite care converg spre un total similar. BMW ajunge la acest volum aproape exclusiv prin piața de mașini rulate (peste 90% din unități), acesta fiind modul în care mulți români accesează o mașină premium, prin depreciere. Dacia, în schimb, e singura marcă unde cererea e la fel de puternică atât pe mașini noi, cât și pe rulate, ceea ce confirmă poziția sa de lider incontestabil pe segmentul de mașini noi din România„, a spus ea.
Topul general al mărcilor este completat de Audi, cu 17.487 de unități, Renault cu 15.438, Skoda cu 14.153, Mercedes-Benz cu 13.376, Ford cu 10.599, Toyota cu 10.011 și Hyundai cu 7.155.
„Volkswagen și BMW rămân alegerile de încredere pentru cumpărătorii care caută performanță, fiabilitate și valoare de revânzare pe piața second-hand. În același timp, Dacia confirmă statutul de brand național preferat”, a adăugat experta.
Dacia conduce piața mașinilor noi, iar BYD intră în top 10
Dacă analizăm doar autoturismele noi, clasamentul este diferit. Dacia conduce cu 11.673 de unități și o cotă de 18% din piață. Pe următoarele poziții se află Toyota, cu 6.031 de mașini noi, Skoda cu 5.447 și Volkswagen cu 4.799.
Surpriza primului semestru este BYD, care intră direct în top 10 al celor mai cumpărate mărci noi din România. Constructorul chinez a ajuns la 2.140 de autoturisme noi înmatriculate, depășind numeroși producători consacrați.
Clasamentul complet al mașinilor noi este:
- Dacia – 11.673 unități
- Toyota – 6.031 unități
- Skoda – 5.447 unități
- Volkswagen – 4.799 unități
- Renault – 2.983 unități
- Hyundai – 2.789 unități
- Ford – 2.724 unități
- Mercedes-Benz – 2.399 unități
- BMW – 2.335 unități
- BYD – 2.140 unități
BYD intră în lupta cu Tesla pe electrice
Segmentul automobilelor electrice este unul dintre cele mai interesante puncte ale pieței auto din 2026.
Tesla rămâne foarte aproape de BYD la nivel general, cu 2.446 de înmatriculări în primul semestru, dintre care 1.459 de mașini noi și 987 rulate.
BYD a ajuns la 2.340 de unități, însă diferența importantă este structura vânzărilor: 2.140 de automobile noi și doar 200 second-hand.
Pe segmentul strict al mașinilor electrice noi, BYD a ajuns la 1.092 de unități și se apropie rapid de Tesla, care are 1.459.
La electrice rulate, Tesla rămâne lider detașat.
Hibridul domină mașinile noi, dieselul domină piața second-hand
Preferințele românilor diferă radical între mașinile noi și cele rulate.
La automobilele noi, hibridul este alegerea dominantă. 57,9% dintre mașinile noi înmatriculate în primul semestru sunt hibride.
Mașinile pe benzină sau GPL reprezintă 27,2%, electricele 8,5%, iar dieselul doar 6,3%.
Pe piața second-hand situația este inversată. Motorina reprezintă 61% din înmatriculări, urmată de benzină și GPL cu 25,9%, hibride cu 11,3% și electrice cu doar 1,8%.
Bucureștiul concentrează mai mult de jumătate din mașinile noi
Un alt element important al pieței este concentrarea foarte mare în Capitală.
Din cele 64.850 de autoturisme noi înmatriculate în România în primul semestru, 35.062 au fost înregistrate în București.
Asta înseamnă că Bucureștiul concentrează 54,1% din toate mașinile noi cumpărate în România.
Ilfov, aflat pe locul al doilea, are doar 2.942 de unități.
Diferența este și mai vizibilă la automobilele electrice. Aproape jumătate dintre toate electricele noi din România au fost înmatriculate în Capitală: 2.565 dintr-un total de 5.522.
Cum ajung în România mașini second hand cu daună totală. Chichița legală care permite vânzarea mașinilor care ar trebui casate
Piața diferă puternic de la un județ la altul
Preferințele regionale confirmă diferențe importante.
Dacia domină în județe precum Mureș și Argeș, unde are cote de peste 39% din piața mașinilor noi, în tinp ce în Cluj, Audi a devenit cea mai cumpărată marcă nouă, schimbând clasamentul față de începutul anului.
Greșeala care îți scade valoarea mașinii cu mii de euro la revânzare
Pe piața second-hand, Volkswagen și BMW rămân lideri în majoritatea județelor.
În București, BMW este cea mai cumpărată marcă rulată, cu o pondere de 17,7%, urmat de Mercedes-Benz cu 13,1%.
APIA: Revenirea trebuie privită cu prudență. Electrificarea devine noua regulă a pieței
Potrivit datelor APIA consultate de „Adevărul”, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 53% în iunie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, însă evoluția este influențată în mare parte de lichidarea stocurilor și anticiparea unor schimbări de reglementare. Astfel, creșterea nu indică încă o revenire structurală a pieței.
„Rezultatul din luna iunie trebuie analizat cu prudență. Această evoluție reflectă într-o măsură importantă efectul unui sfârșit de serie, determinat de lichidarea stocurilor și de anticiparea schimbărilor de reglementare și de piață”, spune Dan Vardie, președintele APIA.
În același timp, datele APIA confirmă accelerarea electrificării. Automobilele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 64% în luna iunie și la 67% după primele șase luni ale anului, depășind pentru prima dată motorizările clasice.
Cele mai mari creșteri vin din zona automobilelor pur electrice și plug-in hybrid. Mașinile 100% electrice au crescut cu 352% în iunie față de aceeași lună din 2025, ajungând la o cotă de piață de 9,4%, în timp ce modelele plug-in hybrid au crescut cu 125%, până la o cotă de 9,6%.
Clasamentul electricelor confirmă ascensiunea BYD. Tesla conduce încă după volumul total al mașinilor electrice noi, cu 1.459 de unități în primele șase luni, însă BYD a ajuns rapid la 1.092 de unități, după doar patru mașini în aceeași perioadă din anul precedent.
Pe segmentul plug-in hybrid, producătorul chinez este deja lider, cu 1.048 de unități, depășind mărci tradiționale precum Volkswagen, Mercedes-Benz sau BMW.
O altă schimbare importantă este dominația SUV-urilor. În luna iunie, acest segment a avut o cotă de piață de 58,5% din totalul mașinilor noi, mult peste clasa compactă (21%) și clasa mică (12,8%).
Actualitate
Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”
Un moment tensionat
din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a
fost rugat să oprească show-ul şi să convingă un spectator cocoţat pe un stâlp
să coboare, însă reacția rapperului nu a fost cea așteptată.
Incidentul a avut loc sâmbătă, 4 iulie, în timpul concertui susținut de Puya în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul Zilelor Orașului Ghimbav, județul Brașov.
Imaginile, surprinse
în timpul show-lui lui Puya, au fost publicate pe TikTok și îl arată pe
artist în timp ce un bărbat din apropierea scenei îi tot face semn din mâini să
întrerupă muzica. Iniţial, artistul se întrerupe şi se apropie de cel care îi
solicitase asta, încercând să afle ce se întâmplă.
Puya, chemat la marginea scenei. FOTO: captură video
Însă, imediat ce află ce
anume vrea spectatotul de la el, adică să convingă un un fan cocoţat pe un
stâlp să coboare de acolo, rapperul se enervează.
„Ești de la poliție? De la scenă? Păi, și îmi
oprești mie concertul ca să îi spun ăluia să se dea jos de pe stâlp? Ferească
Dumnezeu!
Băi, fraților, hai ca
să înțelegeți: aici, când se suie lumea pe scenă, face un spectacol. Mă oprești
din spectacol… este treaba lui dacă vrea să stea acolo”, se aude Puya
comentând.
Scena surprinsă în
videoclipul devenit viral a generat reacții diferite în rândul celor care au
urmărit imaginile. O parte dintre cei care au comentat i-au dat dreptate lui
Puya, considerând că nu era rolul lui să oprească un concert pentru a rezolva
problema unui spectator, în timp ce alții au susținut că ar trebui ca siguranţa
spectatorilor să fie prioritară pentru organizatori şi artişti.
În ciuda criticilor, Puya,
pe numele său real Dragoș Gărdescu, este unul dintre cei mai cunoscuți rapperi
români și unul dintre artiștii care au pus bazele scenei hip-hop autohtone.
El a devenit cunoscut
în special ca membru al trupei La Familia, care a avut un rol important în
dezvoltarea rapului românesc. După perioada La Familia, Puya a continuat pe
cont propriu și a lansat numeroase piese care au ajuns cunoscute publicului
larg.
Stilul său combină
rapul de stradă cu teme sociale, povești personale și influențe mai comerciale,
iar printre piesele sale cele mai cunoscute se numără „Undeva-n Balkani”,
„Change” și „Americandrim”.
Un semn că artistul
are încă mulţi fani şi este apreciat este faptul că şi în 2026 Puya se află pe
lista artiștilor români care vor urca pe scena Festivalului Beach, Please!,
eveniment dedicat în special zonei hip-hop, rap și muzicii urbane.
-
Actualitateacum 2 zile
Mâncărurile delicioase pe care le poți face cu numai două ingrediente. Printre acestea se numără și un desert italian legendar
-
Actualitateacum 3 zile
Avertismentul medicilor privind pastilele banale din farmacii care pot deveni toxice sau își pierd efectul din cauza caniculei
-
Breakingacum o ziEmmanuel Macron și-a luat cu el faimoșii ochelari de soare la cina cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa
-
Actualitateacum 2 zilePeste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite
-
Actualitateacum 3 zile
Cea mai frumoasă poveste din fotbalul românesc: dubla lui Răducioiu și cele cinci minute până la visul semifinalei
-
Actualitateacum o zi
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
-
Actualitateacum 2 zile
Presa din Italia scrie că Radu Drăgușin va pleca de la Tottenham Hotspur
-
Actualitateacum o zi
Chinezii promovează ideea că „energia verde” va rămâne determinată în dinamica pieței. China la zi