Incidentele provocate de dronele doborâte în spațiul aerian al României au declanșat un schimb dur de acuzații între AUR și PNL Partidul condus de George Simion lansat vineri un atac la adresa Guvernului Bolojan și a cerut explicații despre amânarea investițiilor care ar fi exclus o vulnerabilitate strategică. Dan Dungaciu avertizat sâmbătă, după ce Ministerul Apărării a anunțat că a doborât a doua dronă, că intervențiile reușite ale militarilor români nu pot compensa incompetența politică.

Prim-vicepreședintele AUR a susținut că astfel de situații se vor înmulți și a criticat faptul că autoritățile invocă permanent NATO fără să consolideze capacitățile proprii de apărare. Replica a venit din partea europarlamentarului PNL Virgil Popescu, care l-a acuzat pe liderul AUR George Simion că evită să condamne Rusia și atacă instituțiile statului român. AUR a respins acuzațiile prin deputații Ionelia Priescu și Eduard Koler, care au susținut că partidul nu s-a opus neutralizării dronelor, ci prevederilor legii privind lanțul decizional. Ei îl acuză pe fostul ministru liberal al Energiei că încearcă să deturneze dezbaterea de la propriul bilanț guvernamental.

AUR a transmis vineri, după ce o dronă Shahed a fost doborâtă la Buzău, că doborârea dronei care a pătruns în spaţiul aerian naţional reprezintă o acţiune executată cu profesionalism de militarii români, dar Guvernul trebuie să răspundă cum a fost posibil ca o dronă neidentificată să pătrundă atât de adânc în spaţiul aerian naţional.

Dungaciu a criticat decidenții politici: Mediocritatea decidenților slăbește statul

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a lansat, sâmbătă, un alt atac dur la adresa conducerii politice după ce a două dronă au fost doborâtă de piloți români de F-16 la mai puțin de 24 de ore de la primul incident de securitate.

Liderul AUR susține că incidentele se vor repeta și se vor intensifica, în condițiile escaladării războiului din Ucraina, iar invocarea permanentă a NATO nu poate înlocui obligația statului român de a-și dezvolta propriile capacități de apărare. El precizează că Articolul 5 ar putea fi „invocat politic”. Însă, el susține că Articolul 3 obligă statele să își consolideze propria capacitate de apărare. Acesta critică lipsa de reacție a autorităților române.

„3. Invocarea de fiecare dată a NATO este ridicolă: NATO nu poate intra într-un război de fiecare dată când se petrec aceste incidente. Noi putem invoca, politic, Articolul 5, dar NATO ne arată, militar, Articolul 3, care zice așa: „Pentru a realiza mai eficient obiectivele prezentului Tratat, părțile, acționând individual și împreună, prin eforturi proprii continue și eficiente și prin ajutor reciproc, își vor menține și dezvolta capacitatea individuală și colectivă de a rezista unui atac armat.” De trei ani de zile, cel puțin, războiul din Ucraina este marcat decisiv de apariția dronelor. Ce a făcut decidentul politico-strategic din România până acum?”, a scris Dungaciu.

Un stat nu se apără doar cu armele fizice, ci și cu încredere în instituții, armată și în lideri, spune Dungaciu. El spune că crizei politice curente și mediocritatea decidenților nu fac decât să slăbească statul român în fața unei confruntări militare.

Virgil Popescu, atac la Simion: Dronele sunt trimise de prietenul tău, Putin

Virgil Popescu l-a acuzat pe George Simion că preia narațiunea Rusiei. ”Aştept cu nerăbdare următoarea naraţiune preluată din manualul de propagandă al Kremlinului”, a scris Popescu.

„Îţi dau un indiciu, ca să nu mai fie complicat: dronele nu sunt de fabricaţie română. Sunt ruseşti. Trimise de prietenul tău, Putin. Sau, mă rog, de stăpânul tău, că ţi-am tot zis că relaţia pare mai degrabă într-un singur sens”, i-a transmis Virgil Popescu liderului AUR.

Liberalul a susținut că AUR a votat împotriva legii care permite Armatei să doboare dronele ostile și că nu e vina Armatei, a Guvernului, sau a lui Nicuşor Dan.

”E Rusia, aceeaşi Rusie care bombardează oraşe ucrainene de ani de zile şi care acum trimite drone tot mai des deasupra teritoriului românesc. Te plângi că n-avem dotări militare corespunzătoare. Păi nu-i mai lua pe români de proşti, Simioane, că tot voi sunteţi cei care aţi votat împotriva proiectului prin care Armata poate doborî dronele care ne intră în spaţiul aerian. Tot voi aţi numit programul SAFE „cedare către străini”, programul prin care România primeşte sprijin real pentru apărarea spaţiului aerian. Între timp, dronele ruseşti ajung la Buzău”, mai spune Virgil Popescu

AUR contraatacă: Fostul ministru al Energiei a uitat ce a lăsat în urmă

Deputatul AUR Ionelia Priescu a intervenit în schimbul de replici și îl acuză pe liberalul Virgil Popescu că transformă incidentele de securitate cu drone rusești într-un atac politic împotriva AUR și a președintelui partidului, în loc să răspundă pentru bilanțul controversat de la ministerul Energiei, marcat de explozia facturilor suportate de milioane de români, pierderi de sute de milioane de euro din taxa de solidaritate și slăbirea independenței energetice a țării.

„În timp ce românii urmăresc cu îngrijorare noi incidente de securitate la granițele țării, după ce drone rusești au pătruns din nou adânc în spațiul aerian al României, europarlamentarul PNL Virgil Popescu a ales să transforme un moment care cere responsabilitate într-un nou atac politic la adresa Alianței pentru Unirea Românilor și a președintelui partidului”, acuză deputata AUR Ionelia Priescu.

Ea susține că Virgil Popescu nu intră în această dezbatere din postura „unui om care poate invoca un bilanț incontestabil în slujba interesului național. Dimpotrivă, mandatul său la Ministerul Energiei a rămas marcat de unele dintre cele mai controversate decizii din ultimii ani”.

„Liberalizarea pieței de energie a fost urmată de explozia facturilor suportate de milioane de români, iar modul în care Guvernul a transpus taxa de solidaritate aplicabilă profiturilor excepționale din energie a generat ample controverse, după ce OMV Petrom a susținut că nu intră sub incidența acesteia”, scrie deputata AUR.

Replica AUR la acuzațiile privind legea care permite neutralizarea dronelor

Deputatul AUR Eduard Koler a respins acuzațiile formulate de europarlamentarul PNL Virgil Popescu, potrivit cărora partidul s-ar fi opus legislației care permite neutralizarea dronelor ostile, susținând că votul AUR a vizat exclusiv prevederile privind lanțul decizional.

„Dacă aeronavele italiene ar fi distrus o țintă care s-ar fi dovedit a fi un avion de luptă rusesc, iar România s-ar fi trezit implicată într-o escaladare militară, unde era statul român în acest lanț decizional? Cine își asumă răspunderea în fața cetățenilor României? Exact aceasta a fost obiecția noastră atunci când am votat împotriva legii. În forma anterioară, decizia privind distrugerea unei aeronave ostile aparținea ministrului Apărării Naționale.

Apoi unei persoane desemnate de către CSAT, dar România era cea care decidea. În noua formulă, România renunță la un rol efectiv în lanțul de comandă și transferă această responsabilitate către structurile aliate. Nu discut dacă această soluție este bună sau rea din punct de vedere militar. Spun însă că, din punct de vedere politic și constituțional, România nu trebuie să fie exclusă dintr-o decizie care o poate angaja direct”, a transmis Koler.

Potrivit acestuia, forma adoptată a legii diminuează rolul autorităților române în decizia privind folosirea forței pe teritoriul național, transferând responsabilitatea către structurile aliate. Koler a afirmat că AUR nu s-a opus niciodată doborârii dronelor rusești sau a altor aeronave ostile și că acestea puteau fi neutralizate și înainte de modificarea cadrului legislativ.

Deputatul a invocat drept exemplu intervenția coordonată de centrul NATO de la Torrejón, susținând că întrebarea esențială este cine își asumă răspunderea politică și constituțională dacă o decizie luată în afara autorităților române ar conduce la o escaladare militară. În opinia sa, atât Armata, cât și factorul politic român trebuie să rămână implicați în procesul decizional privind utilizarea forței, iar orice dronă ostilă, indiferent de proveniență, trebuie neutralizată. Totodată, Koler l-a acuzat pe Virgil Popescu că încearcă să deturneze dezbaterea de la această problemă și să transforme disputa într-un atac politic la adresa AUR.

Ministrul educației din India a demisionat sâmbătă pe fondul protestelor studențești care au devenit una dintre cele mai serioase provocări la adresa guvernului condus de Narendra Modi în ultimii ani. Demisia a fost anunțată după ce președinta, Droupadi Murmu, s-a întors în țară după i vizită oficială la București.

Dharmendra Pradhan a cedat presiunii publice care a culminat cu proteste stradale de la Delhi și Mumbai până la orașele Kolkata și Chennai. Mișcarea de nemulțumire a apărut în luna mai și a fost alimentată de furia și frustrarea generalizată după ce guvernul a ordonat milioanelor de studenți să susțină din nou examenul de admitere la facultatea de medicină deoarece întrebările testului au fost divulgate pe internet. Studenții l-au considerat răspunzător de acest incident pe ministrul educației, deoarece sub supravegherea sa mai multe examene naționale au fost afectate de scurgeri de informații.

În fruntea protestelor s-a aflat așa-numitul Partid al Gândacilor de Bucătărie, care și-a luat numele de la o remarcă disprețuitoare a președintelui Curții Supreme a Indiei. Grupul a început protestele încă din luna iunie, dar mișcarea a prins amploare recent după ce poliția a reprimat în forță demonstranții care au mărșăluit spre Parlament în New Delhi.

Apelul de a-l înlătura pe ministrul educației din funcție l-a forțat pe Narendra Modi să găsească un echilibru între loialitatea față de susținătorii săi și nevoia de a-i îmbuna pe tineri, care reprezintă 40% din populația Indiei.

Scandalul privind scurgerile de informații de la examene a declanșat o frustrare lungă cu privire la responsabilitatea guvernului și lipsa de locuri de muncă și oportunități pentru tineri, în condițiile în care 40% din absolvenții cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani sunt șomeri, potrivit unui studiu din 2026. Mai mult, sinuciderile în rândul studenților cresc mai rapid decât cele ale populației generale.

Pe lângă educație, Partidul Gândacilor de Bucătărie ia în considerare o agendă mult mai amplă pentru schimbare, care include reforme judiciare, cote de gen în Parlament și pedepse pentru politicienii care dezertează din partidele lor după ce au fost aleși.

Ce este Partidul Gândacilor de Bucătărie

Numele este o aluzie la Partidul Bharatiya Janata (Partidul Poporului Indian) al premierului Narendra Modi. Ideea a plecat de la Abhijeet Dipke, un student indian absolvent care locuiește în SUA, care a lansat această mișcare de protest după ce președintele Curții Supreme a Indiei, Surya Kant, a comparat tinerii șomeri cu „gândacii de bucătărie” și „paraziții”.

Până în prezent, India nu a cunoscut mișcări de protest ale tinerilor precum au fost cele din Nepal, Indonezia sau Bangladesh în ultimii ani, însă ascensiunea rapidă a mișcării „gândacilor de bucătărie” a stârnit îngrijorări în rândul guvernanților.

În cursul zilei de vineri, 24 iulie 2026, Consulatul General al României de la Sankt Petersburg și-a închis, oficial, porțile. În acest sens, drapelele României și UE au fost îndepărtate de pe clădirea instituției. În dimineața zilei de ieri, personalul consulatului a eliberat birourile, anunță presa din Rusia.

Vă reamintim că situația a fost generată în urma incidentului care a avut loc pe data de 29 mai 2026. Atunci, o dronă rusească de tip Geran-2 s-a prăbușit peste un bloc, în municipiul Galați, iar două persoane au fost rănite. Zeci de locatari au fost evacuați, iar incidentul a dus la închiderea consulatului onorific al Rusiei la Constanța. Ulterior, Rusia a anunțat că închide consulatul României la Sankt-Petersburg și îl expulzează pe șeful interimar al consulatului, Cristian Istrate.

Consulatul României de la Sankt Petersburg s-a închis

Consulatul General al României de la Sankt Petersburg și-a încetat oficial activitatea, vineri, 24 iulie 2026. Potrivit agenției TASS, angajații consulatului și-au strâns bunurie din interior și au părăsit clădirea. Drapelele României și Uniunii Europene au fost coborâte, iar placa cu numele consulatului a fost îndepărtată. În fața clădirii au rămas doar stâlpii de delimitare a parcării, care poartă încă însemnele instituției.

Rusia a anunțat pe 25 iunie 2026 închiderea Consulatului General al României din Sankt Petersburg și expulzarea consulului general român. Moscova a motivat decizia prin măsurile similare adoptate anterior de autoritățile române împotriva consulatului rus de la Constanța.

„TASS a aflat că personalul consulatului a evacuat clădirea, luând cu el bunurile instituției în cursul dimineții de vineri. Drapelele României și ale Uniunii Europene, precum și plăcuța cu denumirea instituției de deasupra intrării, au fost îndepărtate. În fața clădirii au rămas doar stâlpii de delimitare ai parcării, pe care se mai află indicatoarele Consulatului General al României”, se arată pe site-ul agenției TASS.

Ce a spus Nicușor Dan, după decizia Rusiei de a închide consulatul de la Sankt Petersburg

Nicușor Dan a afirmat că decizia Rusiei este o măsură de reciprocitate și că România nu va răspunde.

„A fost, în opinia mea, o măsură proporțională a României față de incidentul pe care l-am avut. Evident că, în mod diplomatic, lucrurile astea, această reciprocitate a măsurilor, se întâmplă întotdeauna. Nu există o altă justificare a Rusiei pentru asta, nu va exista din partea României un răspuns”, a afirmat Nicușor Dan, la momentul respectiv.

Sursă foto: Shutterstock