David Sullivan, co-proprietar al clubului West Ham United, este vizat de o investigație BBC Panorama și The Times în care șapte femei îl acuză că ar fi folosit poziția și influența din industria media și de modelling pentru a obține favoruri sexuale în schimbul promisiunilor de oportunități profesionale.

Unele dintre acestea erau încă adolescente. Acuzațiile acoperă o perioadă de câteva decenii, începând din anii 1980, și vizează în principal tinere modele aflate la început de carieră. Sullivan respinge categoric toate acuzațiile.

Acuzațiile femeilor

Toate acuzațiile provin de la femei care erau la sfârșitul adolescenței sau la începutul vârstei de 20 de ani și erau tinere modele în căutarea unui loc de muncă la ziarele Daily și Sunday Sport ale lui Sullivan.

Ele îl acuză pe Sullivan de comportament de exploatare sexuală și abuziv, inclusiv de a le fi presat să întrețină relații sexuale în timpul întâlnirilor de afaceri, unde le-a oferit să le impulsioneze carierele dacă se culcau cu el sau îi ofereau sex oral.

Una dintre ele, Florence (nu este numele ei real), a spus că s-a simțit forțată să întrețină relații sexuale cu el, chiar dacă nu dorea acest lucru.

David Sullivan a demisionat funcția de copreședinte al West Ham

Sullivan, în vârstă de 77 de ani, a declarat că neagă „categoric” acuzațiile, care acoperă perioada în care a făcut avere din pornografie, ziare și fotbal.

Sâmbătă, la câteva ore după ce BBC Panorama și The Times au confirmat că vom publica această anchetă luni, el a demisionat din funcția de copreședinte al West Ham. El a spus că dorește să se concentreze pe combaterea a ceea ce a numit „acuzații vechi de zeci de ani, incorecte din punct de vedere factual și complet false, privind viața mea personală”, descriind ancheta ca fiind „fundamental nedreaptă”.

BBC scrie faptul că Sullivan a recunoscut separat că a plătit pentru relații sexuale în anii ’90 cu o fată despre care, spune el, credea că are 16 sau 17 ani. Sullivan avea atunci în jur de 40 de ani. Plătirea pentru relații sexuale cu o persoană de 16 sau 17 ani a devenit ilegală abia în 2003.

Mărturii șocante ale victimelor

În anii 1980 și 1990, Sullivan era o persoană influentă pentru femeile care sperau să aibă o carieră în modelingul de lux. Florence a spus că el i-a spus în timpul unei întâlniri de afaceri la el acasă că ea va fi una dintre „fetele obișnuite” ale ziarelor sale dacă vor face sex.

Florence relatează că, la o întâlnire de afaceri, Sullivan i-ar fi sugerat că va primi oportunități în publicațiile sale dacă întreține relații sexuale cu el. Ea spune că, după presiuni și promisiuni profesionale, a ajuns într-o situație în care nu a mai văzut posibilitatea de a refuza.

Ulterior, spune că a primit efectiv muncă în cadrul publicațiilor sale, lucru pe care îl percepe ca pe o confirmare a condiționării. Ea descrie experiența ca traumatizantă, cu efecte psihologice pe termen lung, inclusiv anxietate severă și gânduri suicidare.

Nu au refuzat din teamă

Două dintre femei spun că au acceptat să întrețină relații sexuale cu Sullivan nu din dorință, ci din teamă directă că un refuz le-ar închide ușile în industrie. Ele descriu un context în care el controla accesul la publicații și joburi în modelling, iar dependența de aceste oportunități le-ar fi pus într-o poziție vulnerabilă. În relatarea lor, alegerea nu era una real liberă, ci condiționată de frica pierderii carierei chiar la început de drum.

O altă femeie susține că, la o întâlnire, după ce Sullivan i-ar fi propus să întrețină relații sexuale, a încercat să plece, însă ar fi fost împiedicată să părăsească încăperea. Ea descrie un moment de tensiune în care nu a simțit că are control asupra situației până când i s-a permis să plece, după ce ar fi reacționat vocal.

Alte femei vorbesc despre presiuni explicite pentru sex oral sau relații sexuale în cadrul unor întâlniri prezentate inițial ca fiind profesionale. În aceste cazuri, discuțiile despre muncă în revistele sau publicațiile sale ar fi fost urmate de solicitări sexuale directe.

Mai multe dintre reclamante spun că erau foarte tinere în momentul respectiv, unele abia intrate în industrie, fără experiență și fără să înțeleagă pe deplin dinamica de putere sau consecințele situațiilor în care se aflau. Ele descriu o combinație de naivitate, presiune profesională și lipsă de protecție în fața unui om influent din domeniu.

O parte dintre femei afirmă că, după aceste întâlniri, au primit plăți sau oportunități de muncă în publicațiile lui Sullivan. În interpretarea lor, acest lucru întărește ideea că exista o legătură între acceptarea cerințelor sexuale și accesul la carieră sau beneficii profesionale, chiar dacă această legătură nu era niciodată formulată explicit ca o condiție directă.

Răspunsul avocaților lui Sullivan

Avocații lui David Sullivan resping acuzațiile, considerând relatările ca fiind „neplauzibile” și lipsite de credibilitate. Ei contestă veridicitatea unor detalii factuale din mărturii, inclusiv modul în care s-ar fi desfășurat întâlnirile sau organizarea acestora.

În apărarea sa, Sullivan neagă categoric toate acuzațiile de constrângere sau comportament abuziv. El susține că acuzațiile sunt vechi, inexacte și motivate de interpretări greșite ale unor relații din trecut. Avocații săi afirmă că nu există dovezi care să susțină acuzațiile penale și că multe dintre relatări sunt contradictorii sau improbabile din punct de vedere logistic.

De asemenea, apărătorii săi subliniază că Sullivan nu a fost niciodată pus sub acuzare penal în legătură cu aceste afirmații și contestă ideea unui tipar de comportament abuziv așa cum este descris de reclamante.

Poziția finală a lui Sullivan

Sullivan respinge acuzațiile ca fiind „false” și susține că intenționează să își apere reputația în instanță. El afirmă că a avut mii de interacțiuni profesionale și personale de-a lungul carierei și că este inevitabil ca unele persoane să formuleze acuzații, dar că acestea nu reflectă realitatea.

Recomandarea autorului:

Kremlinul a respins luni recentele propuneri venite din partea ucrainenilor și a europenilor pentru reluarea negocierilor de pace. În schimb, oficialii de la Moscova au semnalat că vor rămâne concentrați în prezent pe câștigurile de pe câmpul de luptă, mai degrabă decât pe diplomație.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a criticat condițiile pentru încheierea păcii în Ucraina, convenite de liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei și Ucrainei. Potrivit lui Peskov, abordările propuse pentru realizarea păcii sunt inconsistente și contrazic afirmațiile despre dorința de a rezolva conflictul.

Cele cinci puncte propuse Rusiei de către Europa pentru armistițiu în Ucraina:

• Încetarea imediată a focului;
• Negocieri bazate pe linia frontului actuală;
• Garanții de securitate pentru Ucraina;
• Activele rusești înghețate rămân blocate;
• Protecția intereselor UE și NATO.

Pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, liderii europeni au identificat drept primă condiție implementarea unui armistițiu complet și cu efect imediat. Conform declarației comune, linia de contact actuală ar trebui să servească drept punct de plecare pentru negocierile dintre Ucraina și Rusia.

Odată ce armistițiul va intra în vigoare, Ucraina trebuie să primească garanții de securitate fiabile și obligatorii din punct de vedere juridic. Acestea ar include, printre altele, și desfășurarea de forțe multinaționale pe teritoriul Ucrainei.

În tot acest timp, activele rusești ar trebui să rămână înghețate până când pacea va fi concluzionată și Ucraina despăgubită. Documentul emis de Londra, Paris și Berlin mai precizează că orice acorduri care afectează interesele de securitate ale Uniunii Europene și NATO trebuie aprobate numai cu acordul statelor membre ale acestor organizații.

Recomandările autorului:

Președintele Finlandei nu crede că Vladimir Putin va ataca Europa și cere începerea negocierilor de pace cu Rusia. Ce argumente aduce

Mihail Hodorkovski, unul dintre cei mai cunoscuți critici ai lui Putin, a fost condamnat la 10 ani de închisoare

Serviciile secrete rusești au oprit supravegherea video din jurul lui Putin de frica inteligenței artificiale. Care este motivul din spatele deciziei