Alexandru Nazare, ministrul demis al Economiei și Finanțelor, a reacționat la aflarea veștii că Agenția de evaluare Fitch menține România la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă.

Ministrul demis a spus că România a evitat retrogradarea în „junk” și rămâne în categoria recomandată investițiilor.

Nazare: România rămâne în continuare recomandată investițiilor

Cu toate astea, agenția de evaluare a tras însă un semnal de alarmă: instabilitatea politică și datoria publică mențin ridicat riscul unei retrogradări în cazul în care adjustarea deficitului se oprește, dacă datoria crește necpntrolat sau dacă actuala criză politică blochează deciziile fiscale pentru 2027.

„România rămâne în categoria recomandată investițiilor – un nou test trecut la limită. România rămâne atent monitorizată de agențiile de rating – orice derapaj poate veni cu sancțiuni severe în perioada următoare.”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

„Menținerea ratingului Fitch a venit într-un context foarte dificil și cu o marjă minimă de siguranță. În spatele acestui rezultat a fost un efort instituțional excepțional, dus până în ultimul moment, de echipa Ministerului Finanțelor, în coordonare cu Banca Națională a României, care au documentat și susținut cu date solide fiecare argument pentru menținerea calificativului de investiții.”, a precizat ministrul demis al Finanțelor.

„BBB-” este pragul care separă categoria statelor recomandate investitorilor din zona speculativă. Dacă agenția de evaluare Fitch ar fi scăzut o singură treaptă mai jos, adică, la „BB+”,  România ar fi ajuns în categoria țărilor „junk”.

Nazare: Fitch estimează un deficit de 5,9% din PIB în 2026

Prin menținerea ratingului BBB-, statul român are în continuare capacitatea de a-și achita obligațiile și de a se finanța în condiții normale de piață.

„A contat, de asemenea, și responsabilitatea liderilor partidelor politice și grupurilor parlamentare care, în ultima săptămână, au reușit să ajungă la consens pe proiectele legislative de care depind fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență.”, a reamintit Nazare.

Principalul argument al Ministerului Finanțelor condus de liberalul Alexandru Nazare a fost îmbunătățirea execuției bugetare. Deficitul bugetului general consolidat a coborât la 2% din PIB în primele șase luni din 2026, față de 3,64% din PIB în perioada similară din 2025. Deficitul s-a redus de la aproximativ 69,8 miliarde de lei la 41 de miliarde de lei, în termeni nominali. Nazare transmite că Fitch a estimat că România va încheia anul 2026 cu un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta de 6%.

„România are argumente financiare solide: deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru, de la 70 de miliarde de lei în perioada similară din 2025, iar Fitch estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta de 6%. Apartenența la UE, accesul la fonduri și finanțări europene și indicatorii de guvernanță superiori statelor comparabile susțin, de asemenea, ratingul țării.În acest moment, elementul cel mai sensibil, aflat în atenția piețelor internaționale, rămâne situația politică. Agențiile evaluează stabilitatea, capacitatea de formare a unui guvern funcțional și continuitatea politicilor fiscal-bugetare drept garanție de seriozitate a României.”, a continuat Nazare.

Criza politică, principala cauză a instabilității economice

Decizia agenției vine într-un moment de fragilitate politică extremă pentru România,  după ce guvernul de coaliție condus de PNL-istul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai.  Cabinetul a rămas să administreze interimar țara fără susținerea PSD. Încercările președintelui Nicușor Dan, ale PSD și ale aripii conservatoare din PNL de a instala un nou guvern condus de Adrian Veștea a eșuat în Parlament, asta după ce Eugem Tomac, premierul desemnat anterior, și-a depus mandatul după ce a constatat că nu are șanse ca guvernul să fie acceptat de Parlament.

Fitch a avertizat de trei luni că prăbușirea guvernului Bolojan și deteriorarea contextului macroeconomic pun în pericol programul multianual de consolidare fiscală. Agenția considera că impactul imediat al crizei este limitat. Măsurile fiscale adoptate în 2025 continuă să producă efecte, dar semnalează lipsa de vizibilitate asupra politicilor din 2027 și 2028. Ministrul spune că este timpul pentru ca partidele pro-europene să ajungă la un consens și să alcătuiască o majoritate funcțională pentru a readuce țara pe traiectoria corectă pentru reducerea deficitului și realizarea reformelor din PNRR.

„Fitch avertizează direct în raportul publicat azi că un blocaj politic prelungit poate împiedica aplicarea măsurilor, poate întârzia reformele din PNRR și poate pune ratingul sub presiune.De aceea, România trebuie să transmită un semnal credibil de stabilitate politică: o majoritate funcțională, continuitatea reformelor, respectarea traiectoriei de reducere a deficitului și oprirea inițiativelor cu impact bugetar pentru care nu există surse reale de finanțare.”, a spus ministrul.

Urmează evaluarea Moody’s

Nazare avertizează că mai urmează evaluarea Moody’s, care a menținut România la ultima treaptă a țărilor recomandate investițiilor, cu perspectivă negativă. Alexandru Nazare a anunțat că a discutat cu reprezentanții agenției Moody’s înainte de evaluarea Fitch privind ratingul României.

„Este o condiție pentru protejarea costurilor de finanțare, a investițiilor și a economiei României.Urmează evaluarea Moody’s, care în precedenta evaluare a menținut ratingul României la ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Și Moody’s urmărește riguros, în mod explicit, efectele instabilității politice asupra finanțelor publice, instituțiilor și capacității de guvernare.Rezultatul Fitch ne oferă timp, nu confort. Trebuie să demonstrăm foarte rapid că România poate avea coerență în decizii și capacitatea de a continua corecția fiscală şi reformele începute.”, a concluzionat Alexandru Nazare.

Știre în curs de actualizare 

În cursul zilei de vineri, Ilie Bolojan a anunțat, la finalul ședinței de Guvern, că a fost declarată stare de alertă energetică la nivel național, pe durata lunii august. Iată ce măsuri poate lua Guvernul și cât de mare este riscul unor pene de curent, în această situație.

Guvernul a instituit starea de alertă la nivel național pentru luna august, din cauza secetei și a scăderii debitului Dunării, care afectează producția de energie. Măsura nu presupune automat restricții sau pene de curent, dar oferă autorităților posibilitatea de a interveni rapid pentru stabilizarea sistemului energetic. Debitul Dunării a ajuns la un nivel critic în zona Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită controlat, iar Unitatea 2 rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, scrie Mediafax.

Ce reprezintă starea de alertă?

Starea de alertă este o măsură administrativă temporară, aplicată în situații de urgență care necesită intervenție coordonată. Ea poate fi instituită pentru maximum 30 de zile și prelungită dacă riscurile persistă.

Starea de alertă nu este echivalentă cu starea de urgență și nu aduce automat restricții sau raționalizarea energiei. Măsura are rolul de a facilita coordonarea rapidă a instituțiilor implicate în gestionarea crizei energetice.

Care sunt măsurile Guvernului?

Guvernul a alocat 7 milioane de lei pentru lucrări temporare pe Dunăre, în zona Bala-Dunărea Veche. Scopul este menținerea unui debit suficient în zona Cernavodă, pentru funcționarea în siguranță a centralei nucleare. Intervenția pe Dunăre este una temporară și urmărește protejarea funcționării centralei de la Cernavodă, fără a afecta navigația sau mediul. În paralel, autoritățile cer producătorilor de energie să funcționeze la capacitate maximă.

ANRE și Transelectrica vor accelera autorizarea noilor capacități energetice. Guvernul estimează un plus de până la 200 MW pe termen scurt, iar de la 1 august ar urma să intre în sistem aproape 300 MW din parcuri fotovoltaice.

Cele mai dificile ore pentru sistemul energetic sunt între 20:00 și 23:00, când consumul rămâne ridicat, iar producția fotovoltaică dispare. România acoperă deja o parte din necesar prin importuri, însă disponibilitatea energiei din regiune nu este garantată.

Pot fi pene de curent?

Premierul a cerut populației și companiilor să reducă voluntar consumul de energie în timpul orelor de seară. Autoritățile analizează și decalarea unor activități industriale, dar nu au decis, deocamdată, impunerea unor restricții obligatorii.

Totuși, există posibilitatea să apară pene de curent, în acest caz? Starea de alertă indică un risc ridicat, dar nu înseamnă că penele de curent sunt inevitabile. Transelectrica susține că sistemul energetic rămâne stabil, însă marja de siguranță este mai redusă. Limitarea consumului ar putea fi luată în calcul doar ca măsură de ultimă instanță, cu prioritate pentru populație și infrastructura critică.

În altă ordine de idei, România va solicita ajutor energetic Ucrainei. Ilie Bolojan a discutat cu autoritățile din Ucraina despre posibile livrări temporare de electricitate în orele de vârf. Detaliile tehnice urmează să fie stabilite de Transelectrica și Nuclearelectrica.

Starea de alertă nu schimbă prețurile din contractele actuale ale consumatorilor casnici. Totuși, reducerea producției interne poate duce la scumpiri pe piața angro, cu efecte resimțite mai întâi de companii și, pe termen mai lung, în ofertele furnizorilor.

Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ