Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, i-a dat o replică acidă lui Vlad Voiculescu, deținător al aceluiași portofoliu în Guvernul Cîțu, după ce s-a arătat deranjat de afirmațiile social-democratului, privind situația precară a angajaților din sistemul sanitar, în urma măsurilor premierului demis, Bolojan. Amintim că Vlad Voiculescu este anchetat penal în dosarul achiziției de vaccinuri Pfizer, în perioada pandemiei de Covid. Detalii AICI.

Voiculescu a afirmat, într-o postare pe social-media, că nu mai poate deschide televizorul sau Facebook-ul fără să îl vadă „pe domnul Rogobete deplângând posturile blocate din spitale”.

În aceeași postare, Voiculescu a sărit în apărarea lui Bolojan și a precizat că nu acesta e responsabil pentru înghețarea posturilor din spitalele de stat. Amintim că ordonanță, impusă de Bolojan în 2025, stipula blocarea angajărilor din sectorul bugetar, fapt ce implica și domeniul medical.

Rogobete către Voiculescu: „Ce ai vrea, să plâng de mila ta?”

Alexandru Rogobete a avut o reacție tranșantă: „Păi da! Ce ai vrea, să plâng de mila ta?”

Fostul ministru Rogobete a explicat apoi, punctual, demersurile pe care le-a făcut atât el, cât și predecesorul său, Alexandru Rafila, pentru personalul medical.

Rogobete a amintit că în ianuarie s-a opus „ferm” premierului Ilie Bolojan pentru tăierea cu 10% a veniturilor personalului medical.

„Am spus atunci că nu poţi cere oamenilor să ţină în viaţă un sistem întreg şi, în acelaşi timp, să îi pedepseşti financiar. Am avut aceeaşi poziţie atunci şi o am şi astăzi.

Între timp, fostul ministru Vlad Voiculescu, ministrul cu zero rezultate pentru oameni, spune că nu mai poate deschide televizorul pentru că mă vede prea des apărând sistemul medical.

Haideţi să vedem perioada menţionată de el: În 2023, memorandumul aprobat la 30 iunie a permis ocuparea a aproximativ 4.000 de posturi în unităţile Ministerului Sănătăţii, iar ulterior un memorandum separat a permis angajări şi în spitalele administraţiei locale.

În 2024, Guvernul a aprobat două memorandumuri care au deblocat peste 7.600 de posturi în sistemul sanitar, dintre care peste 3.000 în unităţile Ministerului Sănătăţii.

Tot în 2024, prin OUG nr. 19/2024, veniturile personalului medical au fost majorate, în medie, cu aproximativ 20%, cu creşteri mai consistente pentru asistente, infirmiere şi personalul TESA, tocmai pentru a reduce inechităţile existente.

Apoi a venit anul 2025. Blocarea tuturor angajărilor şi tentativa de reducere cu 10% a veniturilor personalului medical”, a precizat Rogobete pe Facebook.

Rogobete, replică pentru Bolojan

Fostul ministru a răspuns și la una dintre nemulțumirile premierului demis, Bolojan, care s-a plâns că „peste 90% din bugetul unui spital merge pe salarii”.

„Corect. Dar de ce se întâmplă asta? Pentru că tarifele prin care CNAS plăteşte spitalele au rămas, în esenţă, la nivelul de acum aproape zece ani.

În acest timp, costurile cu energia, medicamentele, materialele sanitare, consumabilele, inflaţia, cursul valutar şi taxele au explodat. Spitalul încasează bani calculaţi aproape la nivelul anului 2016 şi plăteşte facturile la preţurile din 2026. Asta este adevărata problemă”, a explicat Rogobete.

Măsurile lui Bolojan pun în pericol viețile pacienților

Situația personalului medical în spitalele din România a fost readusă în prim-plan, după ce unul dintre nou-născuții care așteptau eliberarea unui loc la Terapie Intensvă (ATI), la Spitalul Marie Curie, a murit. Motivul a fost limitarea numărului de locuri disponibile pentru pacienții critici din cauza lipsei personalului medical.

Tragedia reprezintă, însă, o consecință directă a ordonanței, impuse de premierul Bolojan, prin care au fost blocate angajările în instituțiile medicale, în ciuda nevoii acute de personal. Premierul demis își motiva decizia, la acel moment, prin faptul că instituțiile ar cheltui prea mult pe salariile personalului medical.

În prezent, secția de Terapie Intensivă pentru nou-născuți a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” continuă să funcționeze la capacitate redusă, după ce lipsa de angajați a obligat conducerea unității să închidă temporar cinci paturi destinate celor mai grave cazuri.

În acest context, medicii avertizează că deficitul de personal afectează direct capacitatea de a trata copiii aflați în stare critică.

Vlad Voiculescu, acuzat de abuz în serviciu

Foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, precum și a lui Andrei Baciu –fost secretar de stat în Ministerul Sănătății, precum și fostul premier Florin Cîțu sunt acuzați de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, după ce statul român a contractat 28 de milioane de doze de vaccin de la Pfizer, în valoare de aproximativ 550 de milioane de euro, în perioada pandemiei de Covid-19.

Judecătorii belgieni au decis că România trebuie să achite companiei Pfizer suma de 600 de milioane de euro pentru vaccinurile contractate, în procesul intentat de compania germană.

Administrația președintelui american Donald Trump susține că Turcia nu îndeplinește în prezent criteriile necesare pentru achiziționarea de avioane de vânătoare F-35 din Statele Unite.

Turcia nu poate cumpăra aeronavele americane de luptă din a cincea generație, nici după grandiosul summit NATO organizat și a darurilor neobișnuite ale lui Erdogan care i-a impresionat pe ceilalți lideri ale statelor aliate.

Departamentul de Stat al SUA a făcut dezvăluirea într-o scrisoare trimisă reprezentantului republican Wesley Ball la începutul acestei săptămâni, potrivit Times of Israel.  Wesley Ball a contactat Casa Albă pentru a se interesa pe această temă.

Trump a indicat în timpul unei întâlniri bilaterale cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan la summitul de la Ankara, că este înclinat să susțină vânzarea de avioane F-35.

Însă, dreptul Turciei de a achiziționa cele mai avansate aeronave militare din lume este în continuare blocat.

Turcia încearcă de aproape 10 ani să cumpere avioanele F-35

Avioanele F-35, fabricate de Lockheed Martin Corp., sunt considerate cele mai avansate aeronave de luptă în prezent, fapt pentru care SUA au fost foarte selective în privința guvernelor care le-au solicitat. Există încă multe obstacole pentru Turcia, iar Congresul SUA ar putea împiedica transferul avioanelor, chiar dacă președintele Trump ar fi de acord. Cu toate acestea, prezența unor senatori SUA la summitul NATO a semnalat că Congresul ar putea sprijini vânzarea.

Turcia, deși s-a alăturat unui program multinațional de achiziționare de avioane de vânătoare F-35 din Statele Unite,  a fost retrasă în 2020 după ce a cumpărat sisteme rusești de apărare aeriană S-400.   Trump a anunțat în întâlnirea sa din 7 iulie cu Erdogan că va ridica aceste sancțiuni. Dar scrisoarea Departamentului de Stat indică faptul că acest lucru nu se va întâmpla. Cele mai avansate aeronave americane pe care le deține Turcia în prezent sunt avioanele de generația a patra F-16 din 1987. Este a doua țară după SUA cu cea mai mare flotă aviatică de avioane F-16: 270 la număr!

Turcia nu întrunește condițiile

„Politica noastră privind achiziționarea de F-35 de către Turcia rămâne neschimbată și pe deplin în concordanță cu Secțiunea 231 din CAATSA și secțiunea 1245 din Legea de autorizare a apărării naționale pentru anul fiscal 2020 (FY 2020 NDAA)”, se arată în scrisoarea către Bell.

„Aceasta include rezolvarea problemei S-400 de către Turcia care nu mai deține sistemul sau echipamentul asociat, furnizarea de asigurări cu privire la achiziția sa viitoare și îndeplinirea celorlalte cerințe legale de certificare”, continuă scrisoarea.

„Turcia nu a îndeplinit încă aceste condiții”, adaugă aceasta, fără a exclude în același timp posibilitatea ca Ankara să le îndeplinească ulterior.

Pentru a răspunde preocupărilor SUA, Turcia a purtat discuții cu Washingtonul cu privire la transferul sistemului S-400.Cu toate acestea, scrisoarea indică faptul că un astfel de transfer nu a avut încă loc. La începutul acestei săptămâni, secretarul pentru Energie, Chris Wright, a semnat un acord pentru stabilirea unui program nuclear civil cu Arabia Saudită, doar pentru ca Trump să declare a doua zi că acordul deja semnat era de fapt condiționat de aderarea Riadului la Acordurile Abraham.

Țările care se opun achiziției

Guvernele Greciei și Israelului ar putea deveni iritate în cazul în care Turcia ar deveni cea de-a 13-a țară care ar deține avioane de luptă avansate. Israelul este singura țară din Orientul Apropiat care deține avioane F-35, folosite deseori în războaiele cu Hamas, Hezbollah și Iran.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reiterat în ultimele săptămâni că Turciei nu ar trebui să aibă permisiunea să cumpere avioane de generația a cincea. Și Grecia se declară la fel de precaută față de ambițiile militare ale Turciei.

Sursa Foto: Profimedia/Președinția Turciei

Incidentele provocate de dronele doborâte în spațiul aerian al României au declanșat un schimb dur de acuzații între AUR și PNL Partidul condus de George Simion lansat vineri un atac la adresa Guvernului Bolojan și a cerut explicații despre amânarea investițiilor care ar fi exclus o vulnerabilitate strategică. Dan Dungaciu avertizat sâmbătă, după ce Ministerul Apărării a anunțat că a doborât a doua dronă, că intervențiile reușite ale militarilor români nu pot compensa incompetența politică.

Prim-vicepreședintele AUR a susținut că astfel de situații se vor înmulți și a criticat faptul că autoritățile invocă permanent NATO fără să consolideze capacitățile proprii de apărare. Replica a venit din partea europarlamentarului PNL Virgil Popescu, care l-a acuzat pe liderul AUR George Simion că evită să condamne Rusia și atacă instituțiile statului român. AUR a respins acuzațiile prin deputații Ionelia Priescu și Eduard Koler, care au susținut că partidul nu s-a opus neutralizării dronelor, ci prevederilor legii privind lanțul decizional. Ei îl acuză pe fostul ministru liberal al Energiei că încearcă să deturneze dezbaterea de la propriul bilanț guvernamental.

AUR a transmis vineri, după ce o dronă Shahed a fost doborâtă la Buzău, că doborârea dronei care a pătruns în spaţiul aerian naţional reprezintă o acţiune executată cu profesionalism de militarii români, dar Guvernul trebuie să răspundă cum a fost posibil ca o dronă neidentificată să pătrundă atât de adânc în spaţiul aerian naţional.

Dungaciu a criticat decidenții politici: Mediocritatea decidenților slăbește statul

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a lansat, sâmbătă, un alt atac dur la adresa conducerii politice după ce a două dronă au fost doborâtă de piloți români de F-16 la mai puțin de 24 de ore de la primul incident de securitate.

Liderul AUR susține că incidentele se vor repeta și se vor intensifica, în condițiile escaladării războiului din Ucraina, iar invocarea permanentă a NATO nu poate înlocui obligația statului român de a-și dezvolta propriile capacități de apărare. El precizează că Articolul 5 ar putea fi „invocat politic”. Însă, el susține că Articolul 3 obligă statele să își consolideze propria capacitate de apărare. Acesta critică lipsa de reacție a autorităților române.

„3. Invocarea de fiecare dată a NATO este ridicolă: NATO nu poate intra într-un război de fiecare dată când se petrec aceste incidente. Noi putem invoca, politic, Articolul 5, dar NATO ne arată, militar, Articolul 3, care zice așa: „Pentru a realiza mai eficient obiectivele prezentului Tratat, părțile, acționând individual și împreună, prin eforturi proprii continue și eficiente și prin ajutor reciproc, își vor menține și dezvolta capacitatea individuală și colectivă de a rezista unui atac armat.” De trei ani de zile, cel puțin, războiul din Ucraina este marcat decisiv de apariția dronelor. Ce a făcut decidentul politico-strategic din România până acum?”, a scris Dungaciu.

Un stat nu se apără doar cu armele fizice, ci și cu încredere în instituții, armată și în lideri, spune Dungaciu. El spune că crizei politice curente și mediocritatea decidenților nu fac decât să slăbească statul român în fața unei confruntări militare.

Virgil Popescu, atac la Simion: Dronele sunt trimise de prietenul tău, Putin

Virgil Popescu l-a acuzat pe George Simion că preia narațiunea Rusiei. ”Aştept cu nerăbdare următoarea naraţiune preluată din manualul de propagandă al Kremlinului”, a scris Popescu.

„Îţi dau un indiciu, ca să nu mai fie complicat: dronele nu sunt de fabricaţie română. Sunt ruseşti. Trimise de prietenul tău, Putin. Sau, mă rog, de stăpânul tău, că ţi-am tot zis că relaţia pare mai degrabă într-un singur sens”, i-a transmis Virgil Popescu liderului AUR.

Liberalul a susținut că AUR a votat împotriva legii care permite Armatei să doboare dronele ostile și că nu e vina Armatei, a Guvernului, sau a lui Nicuşor Dan.

”E Rusia, aceeaşi Rusie care bombardează oraşe ucrainene de ani de zile şi care acum trimite drone tot mai des deasupra teritoriului românesc. Te plângi că n-avem dotări militare corespunzătoare. Păi nu-i mai lua pe români de proşti, Simioane, că tot voi sunteţi cei care aţi votat împotriva proiectului prin care Armata poate doborî dronele care ne intră în spaţiul aerian. Tot voi aţi numit programul SAFE „cedare către străini”, programul prin care România primeşte sprijin real pentru apărarea spaţiului aerian. Între timp, dronele ruseşti ajung la Buzău”, mai spune Virgil Popescu

AUR contraatacă: Fostul ministru al Energiei a uitat ce a lăsat în urmă

Deputatul AUR Ionelia Priescu a intervenit în schimbul de replici și îl acuză pe liberalul Virgil Popescu că transformă incidentele de securitate cu drone rusești într-un atac politic împotriva AUR și a președintelui partidului, în loc să răspundă pentru bilanțul controversat de la ministerul Energiei, marcat de explozia facturilor suportate de milioane de români, pierderi de sute de milioane de euro din taxa de solidaritate și slăbirea independenței energetice a țării.

„În timp ce românii urmăresc cu îngrijorare noi incidente de securitate la granițele țării, după ce drone rusești au pătruns din nou adânc în spațiul aerian al României, europarlamentarul PNL Virgil Popescu a ales să transforme un moment care cere responsabilitate într-un nou atac politic la adresa Alianței pentru Unirea Românilor și a președintelui partidului”, acuză deputata AUR Ionelia Priescu.

Ea susține că Virgil Popescu nu intră în această dezbatere din postura „unui om care poate invoca un bilanț incontestabil în slujba interesului național. Dimpotrivă, mandatul său la Ministerul Energiei a rămas marcat de unele dintre cele mai controversate decizii din ultimii ani”.

„Liberalizarea pieței de energie a fost urmată de explozia facturilor suportate de milioane de români, iar modul în care Guvernul a transpus taxa de solidaritate aplicabilă profiturilor excepționale din energie a generat ample controverse, după ce OMV Petrom a susținut că nu intră sub incidența acesteia”, scrie deputata AUR.

Replica AUR la acuzațiile privind legea care permite neutralizarea dronelor

Deputatul AUR Eduard Koler a respins acuzațiile formulate de europarlamentarul PNL Virgil Popescu, potrivit cărora partidul s-ar fi opus legislației care permite neutralizarea dronelor ostile, susținând că votul AUR a vizat exclusiv prevederile privind lanțul decizional.

„Dacă aeronavele italiene ar fi distrus o țintă care s-ar fi dovedit a fi un avion de luptă rusesc, iar România s-ar fi trezit implicată într-o escaladare militară, unde era statul român în acest lanț decizional? Cine își asumă răspunderea în fața cetățenilor României? Exact aceasta a fost obiecția noastră atunci când am votat împotriva legii. În forma anterioară, decizia privind distrugerea unei aeronave ostile aparținea ministrului Apărării Naționale.

Apoi unei persoane desemnate de către CSAT, dar România era cea care decidea. În noua formulă, România renunță la un rol efectiv în lanțul de comandă și transferă această responsabilitate către structurile aliate. Nu discut dacă această soluție este bună sau rea din punct de vedere militar. Spun însă că, din punct de vedere politic și constituțional, România nu trebuie să fie exclusă dintr-o decizie care o poate angaja direct”, a transmis Koler.

Potrivit acestuia, forma adoptată a legii diminuează rolul autorităților române în decizia privind folosirea forței pe teritoriul național, transferând responsabilitatea către structurile aliate. Koler a afirmat că AUR nu s-a opus niciodată doborârii dronelor rusești sau a altor aeronave ostile și că acestea puteau fi neutralizate și înainte de modificarea cadrului legislativ.

Deputatul a invocat drept exemplu intervenția coordonată de centrul NATO de la Torrejón, susținând că întrebarea esențială este cine își asumă răspunderea politică și constituțională dacă o decizie luată în afara autorităților române ar conduce la o escaladare militară. În opinia sa, atât Armata, cât și factorul politic român trebuie să rămână implicați în procesul decizional privind utilizarea forței, iar orice dronă ostilă, indiferent de proveniență, trebuie neutralizată. Totodată, Koler l-a acuzat pe Virgil Popescu că încearcă să deturneze dezbaterea de la această problemă și să transforme disputa într-un atac politic la adresa AUR.