Justiția contraatacă.  3580 de judecători acuză încercarea de subordonare Justiției

Peste 98% judecătorii din România denunță intern, dar și la toate organismele internaționale în materie, încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică din România, preia Mediafax postarea CSM. Anunțul a fost făcut ieri, comunicatul integral azi.  Practic, 3580 de judecători acuză încercarea de subordonare Justiției, fără să formuleze clar cine sunt factorii politici inplicați. Presedinție, Guvern sau Parlament. ONG-urile sunt primele în tirul magistraților.

Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat existenţa unui ”atac fără precedent” la adresa independenţei justiţiei, susţinând că ”acţiunile de denigrare nu au urmărit îmbunătăţirea actului de justiţie.

Dimpotrivă, au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privinţa regulilor şi a persoanelor în funcţii-cheie”.

Totodată, judecătorii au susţinut că sistemul judiciar a fost supus unor ”manifestări explicite de ostilitate” din partea unor exponenţi ai factorului politic.

Comunicatul CSM

”Măsura a fost adoptată ca urmare a realizării unei ample analize a acţiunilor şi poziţiilor publice ale clasei politice, ale mass media, ale unor ONG-uri şi persoane publice. Acestea au impact asupra independenţei justiţiei, încrederii publice în actul de justiţie şi a imaginii puterii judecătoreşti.

În ansamblu începând din luna iulie a anului 2025 şi până în prezent, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului”, scrie în comunicat.

În acest context, toate cele 239 de instanţe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, marţi, în adunările generale ale judecătorilor.

Un vot fără istoric, unanimitate în cele 239 de adunări generale

”Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenţi (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcţie) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică.

Totodată, au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să realizeze toate demersurile naţionale şi internaţionale în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică”, arată CSM.

Judecătorii aliniați în spatele CSM și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

De asemenea, adunările generale ale judecătorilor au respins ca inacceptabile dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor. Ei susțin susţinând în integralitate observaţiile înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii.

”Analizând contextul general prin prisma evenimentelor şi evoluţiilor înregistrate pe parcursul ultimului an, secţia a constatat că acţiunile de denigrare şi de destabilizare a autorităţii puterii judecătoreşti nu au urmărit îmbunătăţirea actului de justiţie, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privinţa regulilor şi a persoanelor aflate în funcţii-cheie ale sistemului judiciar

Precum şi afectarea încrederii publice în justiţie. Aceste demersuri sunt de natură să conducă la contestarea rolului şi autorităţii justiţiei ca putere a statului şi ca autoritate publică care înfăptuieşte actul de justiţie în România”, arată Secţia pentru Judecători.

Sistemul judiciar a fost supus unor ”manifestări explicite de ostilitate” de presă și ONG-uri

Potrivit sursei citate, sistemul judiciar a fost supus unor ”manifestări explicite de ostilitate” din partea unor exponenţi ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susţinuţi de o parte din presă şi ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, ”generate în mod evident de dorinţa de acumulare a capitalului politic şi de exercitare a unui control asupra justiţiei”, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi şi în activitatea puterii judecătoreşti.

”Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat, aşa cum era de aşteptat, şi consecinţe colaterale de o gravitate greu de imaginat şi imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziţie pe reţelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar şi instigări directe la săvârşirea unor infracţiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor.

Mai mult, manifestări similare au avut loc şi în incinta instanţelor, în sălile de judecată, conducând inclusiv la emiterea unor ordine de protecţie care să prevină materializarea unor fapte antisociale grave”, mai scrie în comunicat.

Toate mediile juridice naţionale şi europene avizate

Secţia pentru Judecători adaugă că situaţia ”dramatică” a justiţiei din România nu poate să rămână fără ecou şi consecinţe în mediile juridice naţionale şi internaţionale, motiv pentru care aspectele menţionate trebuie aduse la cunoştinţă tuturor entităţilor relevante din domeniu.

• Comisia Europeană
• Parlamentul European
• Reţeaua Curţilor Supreme, a Inspecţiilor Judiciare, a Consiliilor Judiciare
• Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
• Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni
• Asociaţiile internaţionale ale judecătorilor (MEDEL, EAJ) – OCDE
• Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Recomandarea autorului: Consiliul Superior al Magistraturii contestă la Ministerul Justiției „legitimitatea Guvernului demis” de a iniția legea salarizării

Rezervele de petrol ale marilor economii mondiale ar putea coborî la cel mai redus nivel din ultimii peste 20 de ani, avertizează Administrația pentru Informații în Energie a SUA. Deficitul de producție din Orientul Mijlociu și blocajele din Strâmtoarea Ormuz pun presiune pe piața energetică globală.

Stocurile mondiale de petrol se reduc într-un ritm alarmant și se îndreaptă către cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimele două decenii, potrivit celui mai recent raport publicat de Administrația pentru Informații în Energie a Statelor Unite (EIA), scrie Investing.com.

Instituția americană estimează că rezervele de petrol ale statelor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) vor coborî sub pragul de 2,3 miliarde de barili până la sfârșitul anului. Dacă prognoza se confirmă, acesta va fi cel mai redus nivel consemnat de la începutul monitorizării datelor, în 2003.

Potrivit experților americani, principalul factor care alimentează această scădere este reducerea semnificativă a producției din Orientul Mijlociu, pe fondul conflictului cu Iranul și al perturbării transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Criza din Orientul Mijlociu golește rezervele globale

Conform estimărilor EIA, piața mondială încearcă să compenseze un deficit de aproximativ 11 milioane de barili de petrol pe zi provenit din regiunea Golfului. În paralel, traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului la nivel global, continuă să funcționeze sub capacitate.

Specialiștii agenției americane estimează că fluxurile comerciale nu vor reveni la nivelurile anterioare conflictului înainte de începutul anului 2027. În aceste condiții, statele consumă din rezervele existente pentru a menține aprovizionarea piețelor și pentru a evita blocaje majore în sectorul energetic.

Reducerea accelerată a stocurilor riscă să provoace noi creșteri ale prețurilor la energie în perioada următoare.

Potrivit prognozei EIA, petrolul Brent ar putea ajunge la o medie de aproximativ 105 dolari pe baril în lunile iunie și iulie, semnificativ peste nivelurile actuale indicate de contractele futures, care se situează în jurul valorii de 92 de dolari pe baril. Instituția avertizează că presiunea asupra prețurilor va continua până când producția și transporturile globale de petrol vor reveni la parametri normali, iar stocurile vor putea fi refăcute. În același timp, experții americani și-au modificat radical estimările privind consumul mondial de petrol.

Dacă anterior era anticipată o creștere a cererii globale, noua prognoză indică o scădere de aproximativ 1,1 milioane de barili pe zi în 2026. Ar fi prima reducere anuală a consumului mondial de petrol de la prăbușirea pieței provocată de pandemia de COVID-19 în 2020.

Potrivit EIA, prețurile ridicate la combustibili, oferta limitată și măsurile adoptate de guverne pentru reducerea consumului de energie vor afecta semnificativ cererea la nivel global în următoarele luni.

Recomandarea autorului