Potrivit documentelor publicate de Ministerul Finanțelor, veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile sunt diminuate cu 1,2 miliarde de lei. Diferența determină creșterea deficitului cu aproximativ 3,5 miliarde de lei.

Menținerea țintei de 6,2% din PIB este posibilă deoarece Produsul Intern Brut nominal utilizat la rectificare a fost actualizat la 2.086,3 miliarde de lei, pe baza celor mai recente date statistice.

Rectificarea a fost elaborată pe baza execuției bugetare din primele nouă luni ale anului, perioadă în care deficitul a ajuns la 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% din PIB în intervalul similar din 2025.

Câștigătorii rectificării – instituțiile care primesc bani în plus

1. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: +3,32 miliarde lei – în principal pentru finanțarea sistemului public de pensii.
2. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +983,6 milioane lei – în special pentru proiecte finanțate din fonduri europene.
3. Ministerul Afacerilor Interne: +166,8 milioane lei – pentru pensii, personal și cheltuieli operaționale.
4. Ministerul Sănătății: +71,9 milioane lei – suplimentare netă, după alocări pentru ambulanțe, UPU/SMURD și programe de sănătate, compensate în mare parte prin reduceri la alte capitole.

Separat de bugetele ministerelor, Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate primește 3,22 miliarde de lei în plus, iar bugetele locale beneficiază de o suplimentare de aproximativ 2,81 miliarde de lei din sumele defalcate din TVA.

Pierzătorii rectificării – instituțiile cărora li se reduc bugetele

1. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: −1,1 miliarde lei.
2. Ministerul Energiei: −1,05 miliarde lei – inclusiv o diminuare de 800 de milioane de lei la subvenții.
3. Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: −946,9 milioane lei – reducere netă, deși alocările pentru dobânzile datoriei publice cresc cu 3,5 miliarde de lei.
4. Ministerul Finanțelor: −582,3 milioane lei.
5. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: −563,6 milioane lei.
6. Ministerul Educației și Cercetării: −386,5 milioane lei.
7. Secretariatul General al Guvernului: −152 milioane lei.
8. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: −103,5 milioane lei.
9. Curtea de Conturi: −69,2 milioane lei.

Sumele reprezintă modificările nete ale creditelor bugetare,

Peste 3,2 miliarde de lei în plus pentru sănătate. Bani pentru ambulanțe și spitale

Una dintre principalele priorități ale rectificării este finanțarea sistemului sanitar. Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este suplimentat cu 3,22 miliarde de lei, dintre care 3,2 miliarde de lei sunt destinate medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale, inclusiv programelor naționale de sănătate și decontării serviciilor spitalicești.

Totodată, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va putea utiliza aproximativ 3,9 miliarde de lei din fondurile reținute la începutul anului.

Pentru Ministerul Sănătății sunt prevăzute alocări suplimentare de 774 de milioane de lei. Din această sumă, 183 de milioane de lei sunt destinate drepturilor salariale ale personalului serviciilor județene de ambulanță, 200 de milioane de lei vor finanța unitățile de primiri urgențe și structurile SMURD, iar 391 de milioane de lei sunt alocate programelor naționale de sănătate și spitalelor din subordinea ministerului.

În paralel, sunt reduse cu 700 de milioane de lei fondurile aferente unor proiecte finanțate din surse externe nerambursabile, din cauza gradului redus de execuție. Astfel, creșterea netă a bugetului Ministerului Sănătății este de aproximativ 72 de milioane de lei.

Bani în plus pentru pensii și pentru plata datoriilor primăriilor

Bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale crește cu 3,32 miliarde de lei. Principala modificare vizează suplimentarea cu 3,47 miliarde de lei a transferurilor către bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru asigurarea finanțării pensiilor până la sfârșitul anului.

Ministerul Afacerilor Interne primește, la rândul său, fonduri suplimentare, inclusiv 563 de milioane de lei pentru plata pensiilor în luna decembrie și 68,6 milioane de lei pentru încadrarea absolvenților Academiei de Poliție.

O altă componentă importantă privește autoritățile locale. Sumele din TVA distribuite bugetelor locale cresc cu aproximativ 2,81 miliarde de lei, dintre care 2 miliarde de lei sunt destinate stingerii plăților restante.

Aceste fonduri vor putea fi folosite pentru achitarea obligațiilor către furnizori, inclusiv cele ale spitalelor aflate în subordinea autorităților locale, precum și pentru unele datorii legate de termoficare și transportul public.

Sunt prevăzute, de asemenea, finanțări pentru protecția copilului, persoanele cu dizabilități, căminele pentru vârstnici și programele destinate elevilor.

Ministerele Dezvoltării și Energiei pierd fiecare peste un miliard de lei

În timp ce unele instituții beneficiază de alocări suplimentare, altele înregistrează reduceri ale bugetelor.

Cele mai mari diminuări nete sunt prevăzute la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care pierde aproximativ 1,1 miliarde de lei, și la Ministerul Energiei, unde reducerea este de 1,05 miliarde de lei.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are o diminuare de 563,6 milioane de lei, iar Ministerul Educației și Cercetării pierde 386,5 milioane de lei.

În schimb, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale beneficiază de o suplimentare netă de 983,6 milioane de lei, în principal pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile.

Ministerul Finanțelor explică reducerile prin identificarea unor economii și prin diminuarea sumelor estimate că nu vor mai fi utilizate până la sfârșitul anului. O parte dintre ajustări provin din fondurile reținute inițial la nivelul ministerelor, conform legislației finanțelor publice.

Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 3,5 miliarde de lei. Investițiile ajung la 170 de miliarde

Rectificarea prevede și majorarea cu aproximativ 3,5 miliarde de lei a cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice, o sumă comparabilă cu întreaga creștere a deficitului bugetar.

Pe partea de venituri, Ministerul Finanțelor estimează încasări peste program din TVA, cu 7,18 miliarde de lei, și din impozitul pe venit, cu 2,03 miliarde de lei. În schimb, sunt revizuite în scădere încasările din accize, cu 3,68 miliarde de lei, și sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate, cu 4,58 miliarde de lei.

În ceea ce privește investițiile publice, bugetul consolidat destinat acestora crește cu 900 de milioane de lei, până la 170,1 miliarde de lei, echivalentul a 8,2% din PIB. Sunt prevăzute suplimentări pentru proiectele finanțate din împrumuturile PNRR și pentru cheltuielile de capital.

Proiectul urmează să fie aprobat de Guvern

Prima rectificare bugetară din 2026 a fost publicată în transparență decizională și urmează să parcurgă procedurile de avizare și consultare înaintea aprobării de către Guvern.

Ministerul Finanțelor a solicitat opinia Consiliului Fiscal și a anunțat consultări cu reprezentanții autorităților administrației publice locale.

Potrivit instituției, rectificarea urmărește acoperirea obligațiilor urgente de la finalul anului, fără asumarea unor cheltuieli noi pentru care nu există surse de finanțare.

Guvernul pregătește și o a doua rectificare bugetară, în cadrul căreia ar urma să fie analizate alte solicitări de finanțare ale ministerelor, în funcție de resursele disponibile și de evoluția execuției bugetare.

La aproape 11 ani de la tragica noapte de 30 octombrie 2015 care a schimbat pentru totdeauna destinul a zeci de familii și a unei generații întregi, Cristi Filipescu, toboșar, tehnician de sunet și supraviețuitor al incendiului din Colectiv, a povestit fără cenzură despre realitatea de după noaptea de coșmar din club. În podcastul Next Story, în săptămâna în care se împlinesc 11 ani de la tragedie, târgovișteanul a spus un adevăr care dărâmă clișeele despre un sistem medical românesc complet căzut, incapabil să salveze vieți, și o fugă disperată spre spitalele din străinătate ca singură șansă la viață. Cristi a povestit despre lupta cruntă dusă în spitalele din România de medici care s-au chinuit și au reușit să-i salveze pe mulți.

Infernul din club: „Au căzut oamenii peste mine”

Seara de vineri, 30 octombrie 2015, a început ca o ieșire obișnuită. Totul s-a schimbat într-o fracțiune de secundă, ceea ce a urmat a fost o capcană a morții provocată de panică și de ieșirile blocate:

„Oamenii intraseră într-o panică de nedescris… s-au împiedicat și au căzut unii peste alții. În momentul în care au căzut unii peste alții, atunci s-a format dopul ăla și n-a mai putut toată lumea să iasă… La un moment dat au căzut oamenii peste mine. La revedere! Mai scapă dacă poți.”

După ce a reușit să iasă și a simțit prima gură de aer rece, arsura de pe căile respiratorii și hipotermia l-au trimis la Spitalul Floreasca, apoi la Elias, de unde a fost ulterior transferat în Belgia.

Loading …

Adevărul despre medici și spitale: „Salvarea mea a fost România”

În timp multe voci au transformat spitalele românești din acea noapte într-o groapă comună a neputinței, Cristi Filipescu le ia apărarea cadrelor medicale, dar blamează sistemul:

„Salvarea mea a fost România! Eu dacă nu mă salvam aici cineva, eu cum eram transferat în Belgia? Alo, ne trezim și noi? (…) Oamenii ăștia au făcut pe dracul în patru… Ei în momentul în care noi eram pe masa de operație, ei pe o parte aveau moartea și pe de altă parte îl aveau pe Dumnezeu lângă ei (…) un medic care cred că e de trei zile în gardă, n-a mâncat, n-a băut, n-a dormit, și acum vine să te opereze sau să te țină în viață (…)Medicii belgieni chiar i-au lăudat pe medicii români, pentru că într-o situație de criză, într-o țară care nu este pregătită pentru o problemă de o asemenea amploare, mă, oamenii s-au descurcat cu ce au putut (…)Replica aia cu «avem de toate în România»… Unde avem de toate în România, că și medicii ăia în spital se împărțeau ce mai aveau acolo? Dacă mai aveau, nu știu, un gram de morfină, trebuia să-l împartă ca să ajungă la mai mulți (…)„Mi-aș dori la un moment dat ca ăștia care blamează să vină în genunchi în fața medicilor și să-i implore să-i ajute pentru că le moare cineva din familie! Știi, să-i întreb atunci: Cum e?”.

Cristi a vorbit în podcastul Next Story și despre condițiile din spitale, explicând că pacienții cu arsuri grave de gradul 3 și 4 sunt vulnerabili oriunde în lume, inclusiv în cele mai riguroase clinici vestice:

„Ce să vezi? În Belgia și eu am luat o bacterie, unde dacă aruncai bucata de carne pe jos o luai și o mâncai liniștit… Dar iei un microb, iei o bacterie pentru că ai arsuri de gradul 3 și 4! Aveam tot timpul plagă deschisă, normal că iei ceva la un moment dat (…) Gândește-te că o dată la două zile primeai anestezic ca să schimbe bandajele. Nu putea să ți le schimbe pe viu, că mureai de durere. O dată la două zile, anestezie totală. Gândește-te la ce a fost supus organismul și mai ales inima!”

Ce s-a schimbat după 11 ani?

Privind spre România anului 2026, concluzia lui Cristi Filipescu este amară: nimic nu s-a schimbat. În continuare există spații care funcționează fără autorizații PSI, iar lecțiile tragediei par să fi fost uitate sau diluate în interese politice. Chiar și la nivel internațional, în alte țări europene, pericole similare continuă să fie tratate cu superficialitate.

Podcastul, aici:

Colectiv, după 11 ani. Cristi Filipescu, supraviețuitor: “Au căzut oameni peste mine”