Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu, a făcut precizări la scurt timp după ce premierul desemnat Eugen Tomac l-a invitat public să facă parte din Executivul pe care îl formează și să preia conducerea Ministerului Dezvoltării.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, liberalul Ciprian Ciucu a transmis că nu intenționează să părăsească Primăria Capitalei. El a subliniat că funcția pe care o ocupă în prezent este cea pentru care a muncit ani la rând și că obiectivul său e să confirme încrederea primită din partea alegătorilor.

Cum a răspuns edilul Capitalei invitației lansate de Eugen Tomac

Ciucu i-a mulțumit premierului desemnat pentru propunere, însă a precizat că dorește să își continue activitatea la conducerea Primăriei Generale.

“Vă mulțumesc pentru încredere domnule Tomac, dar mi-am câstigat deja, într-o luptă electorală, după ani mulți de muncă, ultima poziție politică/administrativă pe care să mi-o mai doresc vreodată pe lumea asta. Sunt încă la început și trebuie să dovedesc că am meritat încrederea bucureștenilor”, a scris Ciucu.

Mesajul a fost publicat pe pagina sa de Facebook, la scurt timp după declarațiile făcute de Eugen Tomac pe B1 TV.

„M-aș bucura să lucrăm împreună”

După ce a fost acuzat de Ciprian Ciucu că aduce în guvern „tehnocrați roșii”, adică persoane impuse de PSD, Eugen Tomac l-a chemat pe acesta să i se alăture pentru redresarea României. Premierul desemnat a declarat că s-ar bucura ca Primarul General al Capitalei să i se alăture.

„M-aș bucura foarte mult ca domnul primar Ciucu să vină în Guvern, m-aș bucura să lucrăm împreună în Guvernul României. Sunt dispus să fac orice compromis necesar pentru a ieși din situația în care suntem. Cetățenii români au obosit cu lozincile și vor ca România să fie guvernată.”, a declarat Eugen Tomac, la B1 TV.

Ciprian Ciucu a criticat propunerile avansate de Eugen Tomac pentru viitorul Executiv, susținând că unele dintre numele vehiculate sunt „tehnocrați roșii”, adică apropiate de PSD. De asemenea, Primarul Capitalei a spus că PNL nu va vota un guvern cu PSD și că acest fapt include și persoanele care sunt sau au fost apropiate Partidului Social Democrat.

„Nu vom vota un guvern cu PSD”
„Ceea ce am vrut să subliniez este faptul că domnul Tomac a venit cu o listă de propuneri care nouă ne sunau a fi niște tehnocrați roșii. Noi am spus că nu vom vota un guvern cu PSD, nu vom mai participa la nicio formulă de guvernare cu PSD, dar asta include și acele persoane care sunt apropiate, au fost apropiate de-a lungul timpului de către PSD.

Mi s-a părut destul de mare coincidența ca fix portofoliile pe care le-a avut PSD până acum în guvernul Bolojan să fie ocupate de oameni pe care altfel nu ar fi avut cum să îi găseasca cineva cu profilul lui Tomac sau Nicușor Dan, în afara faptului de a le fi servite de PSD”, a spus Ciprian Ciucu, la Digi24.

Recomandările autorului:

Justiția contraatacă.  3580 de judecători acuză încercarea de subordonare Justiției

Peste 98% judecătorii din România denunță intern, dar și la toate organismele internaționale în materie, încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică din România, preia Mediafax postarea CSM. Anunțul a fost făcut ieri, comunicatul integral azi.  Practic, 3580 de judecători acuză încercarea de subordonare Justiției, fără să formuleze clar cine sunt factorii politici inplicați. Presedinție, Guvern sau Parlament. ONG-urile sunt primele în tirul magistraților.

Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat existenţa unui ”atac fără precedent” la adresa independenţei justiţiei, susţinând că ”acţiunile de denigrare nu au urmărit îmbunătăţirea actului de justiţie.

Dimpotrivă, au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privinţa regulilor şi a persoanelor în funcţii-cheie”.

Totodată, judecătorii au susţinut că sistemul judiciar a fost supus unor ”manifestări explicite de ostilitate” din partea unor exponenţi ai factorului politic.

Comunicatul CSM

”Măsura a fost adoptată ca urmare a realizării unei ample analize a acţiunilor şi poziţiilor publice ale clasei politice, ale mass media, ale unor ONG-uri şi persoane publice. Acestea au impact asupra independenţei justiţiei, încrederii publice în actul de justiţie şi a imaginii puterii judecătoreşti.

În ansamblu începând din luna iulie a anului 2025 şi până în prezent, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului”, scrie în comunicat.

În acest context, toate cele 239 de instanţe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, marţi, în adunările generale ale judecătorilor.

Un vot fără istoric, unanimitate în cele 239 de adunări generale

”Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenţi (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcţie) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică.

Totodată, au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să realizeze toate demersurile naţionale şi internaţionale în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică”, arată CSM.

Judecătorii aliniați în spatele CSM și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

De asemenea, adunările generale ale judecătorilor au respins ca inacceptabile dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor. Ei susțin susţinând în integralitate observaţiile înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii.

”Analizând contextul general prin prisma evenimentelor şi evoluţiilor înregistrate pe parcursul ultimului an, secţia a constatat că acţiunile de denigrare şi de destabilizare a autorităţii puterii judecătoreşti nu au urmărit îmbunătăţirea actului de justiţie, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privinţa regulilor şi a persoanelor aflate în funcţii-cheie ale sistemului judiciar

Precum şi afectarea încrederii publice în justiţie. Aceste demersuri sunt de natură să conducă la contestarea rolului şi autorităţii justiţiei ca putere a statului şi ca autoritate publică care înfăptuieşte actul de justiţie în România”, arată Secţia pentru Judecători.

Sistemul judiciar a fost supus unor ”manifestări explicite de ostilitate” de presă și ONG-uri

Potrivit sursei citate, sistemul judiciar a fost supus unor ”manifestări explicite de ostilitate” din partea unor exponenţi ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susţinuţi de o parte din presă şi ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, ”generate în mod evident de dorinţa de acumulare a capitalului politic şi de exercitare a unui control asupra justiţiei”, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi şi în activitatea puterii judecătoreşti.

”Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat, aşa cum era de aşteptat, şi consecinţe colaterale de o gravitate greu de imaginat şi imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziţie pe reţelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar şi instigări directe la săvârşirea unor infracţiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor.

Mai mult, manifestări similare au avut loc şi în incinta instanţelor, în sălile de judecată, conducând inclusiv la emiterea unor ordine de protecţie care să prevină materializarea unor fapte antisociale grave”, mai scrie în comunicat.

Toate mediile juridice naţionale şi europene avizate

Secţia pentru Judecători adaugă că situaţia ”dramatică” a justiţiei din România nu poate să rămână fără ecou şi consecinţe în mediile juridice naţionale şi internaţionale, motiv pentru care aspectele menţionate trebuie aduse la cunoştinţă tuturor entităţilor relevante din domeniu.

• Comisia Europeană
• Parlamentul European
• Reţeaua Curţilor Supreme, a Inspecţiilor Judiciare, a Consiliilor Judiciare
• Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
• Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni
• Asociaţiile internaţionale ale judecătorilor (MEDEL, EAJ) – OCDE
• Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Recomandarea autorului: Consiliul Superior al Magistraturii contestă la Ministerul Justiției „legitimitatea Guvernului demis” de a iniția legea salarizării