Mario Alexandru Fojică, elevul de la Colegiul Naţional Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova condamnat la 15 ani de detenție după ce a ucis cu maceta o fată în vârstă de 14 ani care se plimba, alături de un băiat, în Grădina Botanică din oraș, s-a spânzurat în celulă. Deținutul a fost salvat de personalul închisorii, iar la ceva timp a încercat din nou să se omoare: și-a tăiat gâtul cu un ciob.

Loading …

Motivul crimei

Melis Mihaela Lungu, o adolescentă în vârstă de 14 ani, se afla, la data de 27 iunie 2023, în Grădina Botanică din Craiova, unde se plimba alături de Emanuel Bădică, un prieten în vârstă de 19 ani.

Cei doi au fost atacați din senin de către un puști înarmat cu o macetă, care a omorât-o pe fată, iar pe Bădică l-a rănit grav.

Anchetatorii au descoperit că agresorul avea 17 ani și era elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional Militar „Tudor Vladimirescu”. Întrebat de ce i-a atacat pe cei doi, băiatul a explicat că „nu mai suporta să vadă lume fericită”.

Condamnat la 15 ani de închisoare de către magistrații Tribunalului Doj, Fojică a fost închis inițial la Rahova. În detenție, acesta ar fi fost bătut ore în șir de doi agenți de penitenciare, care, la un moment dat, ar fi folosit inclusiv un ciocan.

Criminalul are două tentative de suicid

Surse din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că, ulterior, deținutul diagnosticat cu personalitate multiplă ar fi decis să-și pună capăt zilelor.

Fără să dea în vreun fel de înțeles că este chinuit de gânduri suicidale, criminalul și-ar fi făcut o frânghie dintr-un cearșaf și s-ar fi atârnat în laț. Condamnatul a fost însă observat aproape imediat și a fost salvat de polițiștii de penitenciare înainte să fie prea târziu.

Sursele citate au afirmat că, după acest incident, Fojică a stat izolat în așa-numita cameră de protecție, o celulă cu pereți moi, în care nu-și mai putea face rău. Trimis înapoi într-o celulă obișnuită, ucigașul de la Grădina Botanică ar fi încercat din nou să se omoare. De această dată, a spart un geam al celulei și s-ar fi tăiat la gât cu un ciob, însă rănile nu ar fi fost suficient de adânci încât să fie fatale.

Fojică a snopit în bătaie un alt deținut

După cele două tentative de suicid, Mario Alexandru Fojică ar fi devenit un deținut-problemă, implicat în acte de violență. În cursul anului 2025, a fost lovit de un alt deținut, însă, nu după multă vreme, ar fi snopit în bătaie un coleg de suferință.

Apoi, numele lui Fojică este consemnat într-un alt raport de incident, după ce s-ar fi implicat într-o bătaie doi la doi, care ar fi izbucnit în camera de detenție, din cauza unor presupuse glume proaste.

Tânărul deținut s-ar fi potolit abia după ce a fost transferat la Penitenciarul Arad. Cu toate că este foarte departe de casă, ar fi vizitat de familie. În plus, acesta ar lucra, din interiorul închisorii, pentru o multinațională producătoare de mase plastice.

Fostul șef al Cancelariei Prim-ministrului României, Mihai Jurca, a publicat joi, 29 octombrie, pe pagina personală de Facebook, un mesaj în care vorbește despre „greaua moștenire” pe care actualii miniștri din PSD i-o atribuie fostului premier Ilie Bolojan. După ce a prezentat concluzia că sintagma pusă în cârca liderului PNL reprezintă doar „un pretext ca (n.r. – miniștrii PSD) să nu facă ceea ce au promis”, Jurca amintește despre povestea SUV-urilor închiriate de Guvernul Bolojan prin leasing operațional, în toamna anului 2025. Conform calculelor prezentate de fostul șef al Cancelariei, costurile au fost reduse cu 90% după ce Executivul condus de Bolojan a renunțat la mașinile închiriate inițial de la RA-APPS.

Loading …

„La Sănătate, la Muncă, la Justiție, la Agricultură au rămas aceiași miniștri. Moștenire de la cine?”

„De câteva zile nu mai sunt șeful Cancelariei Prim-Ministrului. Mandatul s-a încheiat, însă rămân câteva lucruri pe care simt nevoia să le lămuresc — pentru că ele nu țin de o funcție, ci de adevăr.

Tot mai des aud sintagma „greaua moștenire”. E convenabilă, recunosc. Numai că, în spatele ei, se ascund de regulă trei lucruri:

1. e un pretext ca să nu facă ceea ce au promis — au spus că au soluții, dar, de fapt, nu le au;
2. acoperă ceea ce unii nu au curajul să recunoască;
3. scoate anume pe tapet teme care ne fac să uităm întrebările incomode.

Și, până la urmă, ce înseamnă cu adevărat „greaua moștenire”? La Sănătate, la Muncă, la Justiție, la Agricultură au rămas aceiași miniștri. Așa că e cinstit să întrebăm: moștenire — de la cine?”, a scris Mihai Jurca în postarea publicată pe Facebook.

„Reducere de 90%. Și, pe deasupra, sunt mașini făcute în România”

„Un exemplu bun este chiar ce s-a întâmplat aseară, cu povestea „SUV-urilor de la Cancelarie”. Hai să le luăm pe rând, cu cifre:

1. Iunie 2025 (înainte de a prelua guvernarea) — 30 de mașini cu șofer, închiriate de la RAPPS: 780.000 lei/lună.
2. Final 2025 — 17 Dacia Duster Pick-up: 81.000 lei/lună.
3. Septembrie 2026 — aceleași 17 mașini: 51.000 lei/lună, în leasing pe trei ani.

Asta înseamnă o reducere de 90%. Și, pe deasupra, sunt mașini făcute în România — spre deosebire de cele de la RAPPS, care nici de lux nu erau, nici produse la noi.

„Dar licitația?”, va spune cineva. A fost publică și a fost scoasă de două ori (se poate verifica aici: https://e-licitatie.ro/…/proce…/statement/view/100283068 ). Abia a doua oară s-a prezentat o firmă — asocierea LEASEIN–PADIEX —, pe care acum unii se grăbesc s-o eticheteze drept „firma de casă a PNL”. Adevărul e mult mai banal: nu a ales-o nimeni. A câștigat pe criterii clare:

1. cel mai bun preț;
2. cel mai mic consum;
3. cel mai scurt termen de livrare.

Aici e, de fapt, toată diferența. Când nu hotărăști dinainte cine câștigă, câștigă oferta, nu relația. Statul nu are de împărțit favoruri; are doar de organizat o competiție corectă și de respectat rezultatul ei.

Știu că vor mai veni atacuri de felul acesta, și la adresa mea, și a lui Ilie Bolojan. Nu mă feresc de ele. Pentru că, dincolo de zgomot, oamenii au văzut deja ceea ce conta cu adevărat: că se poate guverna și fără minciuni”, a mai precizat Mihai Jurca.

Potrivit documentelor publicate de Ministerul Finanțelor, veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile sunt diminuate cu 1,2 miliarde de lei. Diferența determină creșterea deficitului cu aproximativ 3,5 miliarde de lei.

Menținerea țintei de 6,2% din PIB este posibilă deoarece Produsul Intern Brut nominal utilizat la rectificare a fost actualizat la 2.086,3 miliarde de lei, pe baza celor mai recente date statistice.

Rectificarea a fost elaborată pe baza execuției bugetare din primele nouă luni ale anului, perioadă în care deficitul a ajuns la 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% din PIB în intervalul similar din 2025.

Câștigătorii rectificării – instituțiile care primesc bani în plus

1. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: +3,32 miliarde lei – în principal pentru finanțarea sistemului public de pensii.
2. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +983,6 milioane lei – în special pentru proiecte finanțate din fonduri europene.
3. Ministerul Afacerilor Interne: +166,8 milioane lei – pentru pensii, personal și cheltuieli operaționale.
4. Ministerul Sănătății: +71,9 milioane lei – suplimentare netă, după alocări pentru ambulanțe, UPU/SMURD și programe de sănătate, compensate în mare parte prin reduceri la alte capitole.

Separat de bugetele ministerelor, Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate primește 3,22 miliarde de lei în plus, iar bugetele locale beneficiază de o suplimentare de aproximativ 2,81 miliarde de lei din sumele defalcate din TVA.

Pierzătorii rectificării – instituțiile cărora li se reduc bugetele

1. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: −1,1 miliarde lei.
2. Ministerul Energiei: −1,05 miliarde lei – inclusiv o diminuare de 800 de milioane de lei la subvenții.
3. Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: −946,9 milioane lei – reducere netă, deși alocările pentru dobânzile datoriei publice cresc cu 3,5 miliarde de lei.
4. Ministerul Finanțelor: −582,3 milioane lei.
5. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: −563,6 milioane lei.
6. Ministerul Educației și Cercetării: −386,5 milioane lei.
7. Secretariatul General al Guvernului: −152 milioane lei.
8. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: −103,5 milioane lei.
9. Curtea de Conturi: −69,2 milioane lei.

Sumele reprezintă modificările nete ale creditelor bugetare,

Peste 3,2 miliarde de lei în plus pentru sănătate. Bani pentru ambulanțe și spitale

Una dintre principalele priorități ale rectificării este finanțarea sistemului sanitar. Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este suplimentat cu 3,22 miliarde de lei, dintre care 3,2 miliarde de lei sunt destinate medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale, inclusiv programelor naționale de sănătate și decontării serviciilor spitalicești.

Totodată, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va putea utiliza aproximativ 3,9 miliarde de lei din fondurile reținute la începutul anului.

Pentru Ministerul Sănătății sunt prevăzute alocări suplimentare de 774 de milioane de lei. Din această sumă, 183 de milioane de lei sunt destinate drepturilor salariale ale personalului serviciilor județene de ambulanță, 200 de milioane de lei vor finanța unitățile de primiri urgențe și structurile SMURD, iar 391 de milioane de lei sunt alocate programelor naționale de sănătate și spitalelor din subordinea ministerului.

În paralel, sunt reduse cu 700 de milioane de lei fondurile aferente unor proiecte finanțate din surse externe nerambursabile, din cauza gradului redus de execuție. Astfel, creșterea netă a bugetului Ministerului Sănătății este de aproximativ 72 de milioane de lei.

Bani în plus pentru pensii și pentru plata datoriilor primăriilor

Bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale crește cu 3,32 miliarde de lei. Principala modificare vizează suplimentarea cu 3,47 miliarde de lei a transferurilor către bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru asigurarea finanțării pensiilor până la sfârșitul anului.

Ministerul Afacerilor Interne primește, la rândul său, fonduri suplimentare, inclusiv 563 de milioane de lei pentru plata pensiilor în luna decembrie și 68,6 milioane de lei pentru încadrarea absolvenților Academiei de Poliție.

O altă componentă importantă privește autoritățile locale. Sumele din TVA distribuite bugetelor locale cresc cu aproximativ 2,81 miliarde de lei, dintre care 2 miliarde de lei sunt destinate stingerii plăților restante.

Aceste fonduri vor putea fi folosite pentru achitarea obligațiilor către furnizori, inclusiv cele ale spitalelor aflate în subordinea autorităților locale, precum și pentru unele datorii legate de termoficare și transportul public.

Sunt prevăzute, de asemenea, finanțări pentru protecția copilului, persoanele cu dizabilități, căminele pentru vârstnici și programele destinate elevilor.

Ministerele Dezvoltării și Energiei pierd fiecare peste un miliard de lei

În timp ce unele instituții beneficiază de alocări suplimentare, altele înregistrează reduceri ale bugetelor.

Cele mai mari diminuări nete sunt prevăzute la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care pierde aproximativ 1,1 miliarde de lei, și la Ministerul Energiei, unde reducerea este de 1,05 miliarde de lei.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are o diminuare de 563,6 milioane de lei, iar Ministerul Educației și Cercetării pierde 386,5 milioane de lei.

În schimb, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale beneficiază de o suplimentare netă de 983,6 milioane de lei, în principal pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile.

Ministerul Finanțelor explică reducerile prin identificarea unor economii și prin diminuarea sumelor estimate că nu vor mai fi utilizate până la sfârșitul anului. O parte dintre ajustări provin din fondurile reținute inițial la nivelul ministerelor, conform legislației finanțelor publice.

Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 3,5 miliarde de lei. Investițiile ajung la 170 de miliarde

Rectificarea prevede și majorarea cu aproximativ 3,5 miliarde de lei a cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice, o sumă comparabilă cu întreaga creștere a deficitului bugetar.

Pe partea de venituri, Ministerul Finanțelor estimează încasări peste program din TVA, cu 7,18 miliarde de lei, și din impozitul pe venit, cu 2,03 miliarde de lei. În schimb, sunt revizuite în scădere încasările din accize, cu 3,68 miliarde de lei, și sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate, cu 4,58 miliarde de lei.

În ceea ce privește investițiile publice, bugetul consolidat destinat acestora crește cu 900 de milioane de lei, până la 170,1 miliarde de lei, echivalentul a 8,2% din PIB. Sunt prevăzute suplimentări pentru proiectele finanțate din împrumuturile PNRR și pentru cheltuielile de capital.

Proiectul urmează să fie aprobat de Guvern

Prima rectificare bugetară din 2026 a fost publicată în transparență decizională și urmează să parcurgă procedurile de avizare și consultare înaintea aprobării de către Guvern.

Ministerul Finanțelor a solicitat opinia Consiliului Fiscal și a anunțat consultări cu reprezentanții autorităților administrației publice locale.

Potrivit instituției, rectificarea urmărește acoperirea obligațiilor urgente de la finalul anului, fără asumarea unor cheltuieli noi pentru care nu există surse de finanțare.

Guvernul pregătește și o a doua rectificare bugetară, în cadrul căreia ar urma să fie analizate alte solicitări de finanțare ale ministerelor, în funcție de resursele disponibile și de evoluția execuției bugetare.