La patru ani de după evenimentele reprobabile de la 10 august 2018…

0
595

Marele dosar „10 August” privind violențele jandarmilor împotriva protestatarilor pașnici trenează în pofida faptului că au trecut patru ani de la violențele din 10 august 2018. Cu toate acestea, jandarmii și șefii lor de atunci se află încă în cercetare.Faptul cel mai deranjant este acela că politicieni de calibrul lui Liviu Dragnea și Carmen Dan rămân în continuare neatinși în timp ce o parte din huligani au fost condamnați cu executare pentru agresiunea împotriva jandarmeriței Ștefania.

De altfel, nu trebuie să ne mai mire cumva că dosarul privind data cu pricina- 10 August 2018- a cunoscut episoade îndelungate de tăcere.În ceea ce privește suma de violențe ale jandarmilor îndreptate la ordin împotriva protestatarilor pașnici, se poate spune că este în cercetare penală la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului general.

La mai bine de 4 ani de la evenimente, sunt urmăriți penal șefii de atunci ai Jandarmeriei și câțiva jandarmi bătăuși, nu însă și conducerea politică a MAI și PSD, reprezentată de Carmen Dan și Liviu Dragnea.

În schimb și în contra evidentelor, din sursele publice am remarcat că anumiți huligani au fost condamnați definitiv, însă doar două din nouăsprezece persoane au primit pedepse cu executare, potrivit unei analize statistice oferite de către TVR, citate și de alte publicații și grupuri media autohtone.

Dosarul jandarmilor rămâne o altă himeră nedezlegată. De fapt, ar fi rămas pierdut și uitat în rafturile unor procurori care nu s-ar fi învrednicit să ducă până la capăt cercetarea.Din aceleași considerente ce fac trimitere la o parte dintre cei care au fost brutalizați, dosarul  cu șefii de atunci ai Jandarmeriei și alți nouăsprezece jandarmi este în cercetare la Parchetul Militar.Într-un stat de drept, putem să o considerăm ca fiind o veste bună pentru victimele represiunii violente a jandarmilor în condițiile în care inițial dosarul a fost preluat de DIICOT și… clasat.

După multe lupte în instanțe, protestatarii au reușit să obțină redeschiderea cazului în luna aprilie a anului 2021, primul care a spart gheața și a obținut o astfel de sentință de redeschidere fiind protestatarul Ioan Crăciuneanu.

Potrivit site-ului Declic.ro, după decizia de redeschidere, la începutul lunii aprilie 2022, foştii şefi ai Jandarmeriei Laurenţiu Valentin Cazan, Sebastian Gheorghe Cucoş şi Ionuţ Cătălin Sindile au fost puși din nou sub urmărire penală pentru abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, participaţie improprie la fals şi la uz de fals. Apoi, în iunie 2022, un grup de nouăsprezece jandarmi, printre care trei colonei în rezervă, au fost puși sub acuzare pentru reprimarea violentă a mitingului.

Aici puteți lectura câtva aspecte legate de calendarul audierilor.Numai că, din toate aceste amănunte lipsesc surprinzător date despre presupușii comanditari ai acestui măcel, a acestei agresiuni  îndreptate cu sălbăticie la adresa poporului român.

Cu alte cuvinte, în acest mult mediatizat dosar, numele unor importanți factori decizionali sau politici nu se regăsesc pe nicio filă, cu o notabilă excepție, pentru a închide un pic și forțat… gura contestatarilor și a cârcotașilor din diversele pături sociale.

Așa cum am subliniat și amintit, interesant este că numai un fost secretar de stat pus sub acuzare, acesta fiind din Ministerul Afacerilor Interne. Numele lui Mihai Dan Chirică este cel mai sonor, dar cu certitudine este prea puțin, chiar dacă a fost pus sub urmărire, alături de foștii șefi ai Jandarmeriei.

Ministrul de Interne de atunci, Carmen Dan, și fostul lider PSD Liviu Dragnea nu sunt deloc pomeniți, chiar dacă se aflau „la butoane” și stăpâneau România ca pe propria lor feudă.Și, chiar dacă pare deranjant, trebuie ținut cont și reamintit că „acest binom al puterii” nu a fost nici măcar învinuit, deși ambele fețe politice au fost audiate (la modul formal și prietenesc) de către unii procurori desemnați în acest caz.

Cum-necum, evenimentele s-au estompat și oarecum se păstrează puțin spre deloc în conștiința multora. Tăcerea, lentoarea și lipsa de atitudine au făcut posibilă trecerea a patru ani de la manifestația pașnică din 10 august 2018 .

Cine dintre dumneavoastră nu-și poate măcar fugitiv aminti de Piața Victoriei din București, care a fost practic inundată de speranțele românilor veniți special din strainătate, dar care au fost drastic spulberate, chiar cu violență de către autoritățile statului? Iar toate acestea s-au realizat cu deplinul ajutor al Jandarmeriei Române, cea care se face vinovată de încălcarea drepturilor cetățenilor care își manifestau în stradă nemulțumirea cu privire la modificările legislative din domeniul Justiției.Cei veniți din Diaspora și nu numai să protesteze în țară au fost tratați de către statul român cu gaze, bastoane, calomnii și manipulările de la televizor.

Conform mărturiilor și arhivelor filmate, zeci de mii de oameni, majoritatea veniți special din țări cu mult mai civilizate și prospere din punct de vedere financiar, au protestat în Piața Victoriei, cerând demisia Guvernului condus de Viorica Dăncilă. Cauza a constituit-o atunci nemulțumirea legată de atacul repetat la justiție al Partidului Social Democrat, în fruntea căruia, la momentul respectiv era Liviu Dragnea.

Violențele îndreptate împotriva protestatarilor de către forțele de ordine nu au întârziat să apară, iar manifestația a degenerat, jandarmii intervenind cu gaze lacrimogene, tunuri de apă pentru a dispersa mulțimea și a evacua zona.Sebastian Cucoș,Cătălin Sindile, Laurențiu Cazan, șefii Jandarmeriei care au executat represaliile, cât și colonelul Paraschiv – “dirijorul în alb”- nu au fost pedepsiți pentru violențele pe care le-au săvârșit în stradă, ci doar o parte deposedați temporar de importanța și ierarhia în câmpul… muncii.De asemenea, nici Carmen Dan- ministrul de Interne de pe atunci- nu a fost atribuită cu nicio pedeapsă pentru folosirea Jandarmeriei ca armă în razboiul pe care îl purta puterea cu protestatarii.Faptul cel mai evident gravitează în jurul legăturii sale cu Liviu Dragnea. Surprinzător este că această evidență de necontestat nici măcar nu a fost stabilită de către anchetatori.

Un aspect revoltător și deosebit de intrigant rămâne acela al procurorului Doru Stoica, cel care a clasat dosarul, a restituit telefoanele părților implicate fără să facă o percheziție informatică. Efectul acțiunii sale poate duce la neclaritatea probelor rămase și la soluționarea cazului superficial, fără ca vinovații să fie pedepsiți în conformitate cu actele lor.De asemenea, tot pe același modus operandi se situează și Giorgiana Hosu, fosta șefă DIICOT, cea care a instrumentat cu rea voință dosarul 10august, astfel încât acesta a fost clasat.Domnia sa a obținut performanța de a se pensiona la cerere, la „venerabila” vârstă de 49 de ani.

 

Dosarul din 10 august 2018 a fost redeschis, numai că asistăm practic iar la tergiversarea lui. Efectele sunt logice și au dus la anularea și distrugerea unor probe care nu mai pot fi recuperate. Acesta s-a întors la procurorii militari unde istoria ne-a învățat că ajung să zacă dosare istorice chiar și decenii întregi , precum nefericitele și sângeroasele Mineriade dar și Revoluția din Decembrie 1989.

Revenind la acest trist tablou, în urma violențelor Jandarmeriei Române asupra oamenilor care protestau pașnic în Piața Victoriei, pe 10 august 2018, peste 700 de persoane au depus plângere la parchet pentru că au fost lovite sau gazate.

Nu pot trece cu vederea atât de ușor aceste fapte. De altfel, ca martor ocular al acelor tulburate evenimente, din fericire neatins de niciun baston, proiectil, gaz lacrimogen, pietre etc și ocrotit de Dumnezeu, pot afirma că adevărul trebuie neapărat devoalat, mărturisit și lucrurile puse în rânduială.A trecut vremea minciunilor, a simulacrelor de tot felul și a umilințele pe care de atâta amar de vreme le tot îndurăm!

Oare când poporul va avea demnitatea de a solicita și de a ieși în stradă ca să ceară pedepsirea vinovaților pentru represaliile din 10 august 2018? Totul ar trebui urgentat și astfel am merita să cunoaștem toate aspectele, printr-o anchetă corectă, reală, în spiritul și litera legii și care să aibă o durată rezonabilă de timp.

Sursa foto: https://google.com

 

Acest material a fost realizat de către Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național 

 

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Pentru a susține jurnalismul independent, aveți linkul de donații mai jos:

 DONEAZĂ PENTRU JURNALISMUL INDEPENDENT

 

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here