Actualitate
15 decembrie, 162 de ani de când împăratul Austriei hotărea alipirea Banatului la Ungaria
Tot pe 15 decembrie s-a născut prozatoarea și pianista Cella Delavrancea și inginerul francez Gustave Eiffel și a luat ființă actualul Cerc Militar Național.
Arcul de Triumf din Hunedoara. Foto: Vasarnapi Ujsag. Şi Franz Joseph (dreapta)
1832 – S-a născut inginerul Alexandre-Gustave Eiffel.
Alexandre Gustave Eiffel, un inginer francez, cunoscut în special pentru realizarea Turnului Eiffel, s-a născut pe data de 15 decembrie 1882 la Dijon, în Franța și a murit la Paris, pe 27 decembrie 1923.
Lista de construcții a lui Eiffel este descurajantă. A construit Observatorul de la Nisa, Catedrala San Pedro de Tacna din Peru, plus teatre, hoteluri și fântâni.
Printre numeroasele lui construcții, un proiect a concurat cu Turnul Eiffel în ceea ce privește faima și gloria: proiectarea cadrului interior pentru Statuia Libertății, din New York.
Statuia Libertății a fost terminată și deschisă în 1886.
În anul următor au început lucrările pe piesa de definire a turnului Eiffelul, un turn pentru expoziția universală din 1889 din Paris, Franța, construit pentru a onora aniversarea a 100 de ani de la Revoluția franceză. Construcția Turnului Eiffel, o operă uimitoare de inginerie, a durat mai mult de doi ani.
În 1876, Gustave Eiffel a construit Podul Eiffel, la Ungheni. În 1882 Gustave Eiffel a retușat la Iași, pe pământ românesc, într-unul din centrele care a polarizat conștiințele și energiile întregii țări, „Grand Hotel Traian”, din Piața Unirii. El poate fi admirat și astăzi.
Tot în Iași, Gustave Eiffel a construit, în 1873, Hala Mare (devenită Hala Centrală), structură ce avea sa fie demolată în anii 1960.
De asemenea, după planurile lui s-a ridicat și mausoleul familiei politicianului Petre P. Carp, de pe moșia conacului din Țibănești, Iași.
Gustave Eiffel a înălțat turnul în doar doi ani, lovindu se inițial de foarte multe critici.
1860: Împăratul Austriei, Franz Joseph I, hotărăște alipirea
Banatului la Ungaria
Conferinţa naţională a fruntaşilor politici din Banat, ţinută la Timişoara, adoptă o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului, teritoriul acestuia urmând să fie numit „Căpitanatul român”, sau să fie încorporat la Transilvania (devenită autonomă).
Cu toate acestea Împăratul Austriei, Franz Joseph I, hotărăște alipirea Banatului la Ungaria fără a ține seama de cererea românilor bănățeni de a se înființa în Banat un „Căpitănat român”
Franz Joseph a fost ultima persoană care a ocupat funcția de mare principe al Transilvaniei.
1876 – A luat ființă actualul Cerc Militar Național
În 1876 a fost înființat Cercul Militar al ofițerilor din garnizoana București, actualul Cerc Militar Național. Construcția Palatului Cercului Militar Național, sediul de astăzi al instituției, a început în anul 1911 și s-a încheiat în 1923
Palatul Cercului Militar Naţional este un edificiu unicat, în primul rând pentru autenticitatea lui şi prin faptul că de-a lungul timpului s-a intervenit minim în menţinerea lui. Palatul Cercului Militar Naţional este nominalizat monument istoric în Lista Monumentelor Istorice din Municipiul Bucureşti, în Grupa A, ceea ce-i conferă statut de monument istoric de nivel naţional.
1887 – S-a născut prozatoarea şi pianista Cella Delavrancea, fiica scriitorului Barbu
Delavrancea
Maria Cella Delavrancea-Lahovary s-a născut la 15 decembrie 1887, la Bucureşti și a murit la 9 august 1991, la vârsta de 103 ani, la Bucureşti, fiind înmormântată în cimitirul Bellu, pe Aleea Artiştilor.
A fost fiica cea mai mare a scriitorului, avocatului de renume şi fostului primar al Capitalei, Barbu-Ştefănescu Delavrancea (1858-1918) şi a Mariei Lupaşcu, licenţiată în filosofie şi matematică, profesoară de liceu şi, în acelaşi timp, o admirabilă pianistă.
Cella Delavrancea a manifestat un talent precoce şi o rară sensibilitate pentru muzică, fiind cunoscută ca o bună pianistă încă de la opt ani. A beneficiat de o educaţie şi instrucţie deosebită în familie, cunoscând la perfecţie limbile franceză şi germană.
A studiat la Conservatorul de Muzică din Bucureşti, după care a plecat la Paris pentru a-şi desăvârşi arta interpretativă. A concertat cu succes în toată Europa, talentul ei fiind recunoscut de însuşi George Enescu.
Pianista Cella Delavrancea a ocupat un loc important în evoluţia artei interpretative româneşti din secolul al XX-lea şi a influenţat mult şcoala muzicală românească atât prin perfecţiunea interpretării, cât şi datorită activităţii sale de cronicar muzical.
A fost primul artist din istoria culturii române care a participat la sărbătorirea propriului centenar.
Ca fapt divers, a fost una din prietenele intime ale reginei Maria a României şi a rămas cunoscută şi datorită relaţiei romantice avută cu profesorul Nae Ionescu.
Talentul Cellei Delavrancea a fost recunoscut de însuşi George Enescu.
1939 – Premiera filmului „Pe aripile vântului”
„Pe aripile vântului” („Gone With the Wind”) este un film american, regizat de Victor Fleming, cu Vivien Leigh și Clark Gable în rolurile principale. Este unul din cele mai vizionate filme din istorie, deținând recordul de cele mai mari încasări.
Filmul, ecranizare a romanului omonim scris de Margaret Mitchell, prin tehnica cinematografică folosită devine primul film color de asemenea proporții, realizat prin folosirea procedeului Technicolor. Filmările au durat 140 de zile.
New York Herald Tribune scria, la vremea apariției filmului, că este „un spectacol cinematografic monumental”, iar New York Times l-a apreciat ca „cea mai mare înscenare cinematografică văzută până azi și cel mai ambițios film de acțiune din istoria spectaculoasă a Hollywoodului”.
A primit zece premii Oscar, un record deținut timp de douăzeci de ani, „Ben-Hur” doborându-l în 1960. În lista Insitutului American de Film „100 de ani…100 de filme” (1998), „Pe aripile vântului” a fost clasată pe locul patru, iar în lista omonimă aniversară a coborât două locuri. În iunie 2008, AFI a publicat lista AFI 10 top 10 – o listă a celor mai bune zece filme din zece genuri. „Pe aripile vântului” a fost clasat al patrulea în categoria „Epopei”.
Ajustând per inflație, suma încasărilor face ca filmul să dețină recordul celor mai mari încasări ale tuturor timpurilor.
1972 – S-a născut politicianul Cristian Boureanu
Cristian Boureanu este un fost politician român, fost membru al Parlamentului în legislaturile 2004 – 2008 și 2008 – 2012.
În legislatura 2004-2008, Cristian Boureanu a fost ales pe listele PNL iar din septembrie 2006 a devenit deputat independent. Cristian Boureanu a devenit membru al PDL din februarie 2008 și a fost membru de marcă al Partidului Democrat Liberal, având funcția de vice-președinte. În ambele sale cadenții de deputat, Cristian Boureanu a fost membru în grupurilor parlamentare de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Republica Africa de Sud și Republica Estonia.
În decembrie 2012 s-a retras din politică, demisionând din toate funcțiile deținute în cadrul Partidului Democrat Liberal.
1990 – A fost semnat documentul de constituire a „Convenţiei Naţionale pentru Instaurarea Democraţiei”
Convenţia Naţională pentru Instaurarea Democraţiei a fost alianţă politică fondată pe 15 decembrie 1990 de Partidul Naţional Ţărănesc-Creştin Democrat, Partidul Naţional Român, Partidul Social Democrat Român, Partidul Ecologist din România şi Uniunea Democratică a Maghiarilor din România. Ulterior, alianţei i s-a alăturat şi Partidul Alianţei Civice. Conducerea a fost asigurată de Corneliu Coposu, preşedintele PNŢ-CD.
Obiectivele declarate în protocolul de constituire erau „instaurarea unei societăţi profund democratice, instaurarea adevărului în toate domeniile vieţii publice, a unui climat de înţelegere, toleranţă, armonie socială, patriotism autentic”.
Formaţiunile semnatare şi-au păstrat individualitatea, Statutul şi programul politic propriu.
La 26 noiembrie 1991, formaţiunile membre ale CNID şi o parte a formaţiunilor civice membre ale Forumului Democratic Antitotalitar din România au format Convenţia Democratică din România.
1993 – S-a născut Alina Eremia
Alina Eremia s-a născut pe 15 decembrie 1993, în Buftea și este o actriță de televiziune și cântăreață română, participanta la Junior Eurovision Song Contest in 2005, membră a formației Lala Band, cunoscută pentru evoluția din serialul muzical „Pariu cu viața”, difuzat pe postul de televiziune Pro TV și pentru telenovela românească „O nouă viață”, difuzată pe postul Acasă TV.
2000 – A fost închisă definitiv centrala
nucleară rusă de la Cernobîl.
Centrala nucleară „Vladimir Ilici Lenin” a exploatat patru reactoare nucleare de tip RBMK–1000 (reactoare cu uraniu îmbogățit răcite cu apă ușoară și moderate cu grafit), iar construcția centralei a fost începută pe 15 septembrie 1972. Reactorul 1 a fost inaugurat pe 20 septembrie 1977, urmând astfel reactoarele 2 (1978), 3 (1981) și 4 (1983).
Explozia din 26 aprilie 1986 a distrus reactorul 4 și a cauzat evacuarea orașelor Prîpeat și Cernobîl, și a câtorva sate din apropiere, aflate într-o regiune puternic contaminată radioactiv. Activitatea centralei a fost oprită temporar, însă cele 3 reactoare rămase și-au reluat activitatea mai târziu.
Reactorul 2 a fost închis în 1991, în urma unui incendiu, urmând închiderea reactorului 1 în 1996, și în cele din urmă, reactorul 3 fiind închis în 2000.
Centrala de la Cernobîl FOTO Shutterstock
2002 – Prima nominalizare a României în cadrul galei Premiilor MTV Europa
Pentru prima dată, România a fost nominalizată în cadrul
galei Premiilor MTV Europa (Barcelona) prin introducerea secțiunii „Cel
mai bun artist român”.
Câștigătoare a fost trupa „Animal X”. Printre nominalizații la această categorie au fost BUG Mafia, Partizan și Zdob și Zdub.
Premiile Europe Music Awards 2002 au avut loc la Palau Sant Jordi, Barcelona. Spectacolele au inclus o interpretare a piesei „Dirrty” de la Christina Aguilera, cu Redman în timp ce cântau într-un ring de box.
Actualitate
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
-
Lifeacum 3 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Uncategorizedacum 3 zileSezamo: Vânzările de produse fără zahăr și cu conținut redus de zahăr au crescut cu 30% în 2026
-
Uncategorizedacum 3 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Actualitateacum 2 zileȘapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 3 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 2 zileBlack Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
-
Actualitateacum 2 zile
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
-
Actualitateacum 2 zile
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese





