Actualitate
20 Decembrie: Ziua în care Timișoara a devenit primul oraș liber de comunism
Ziua de 20 decembrie a rămas în istorie ca cea în care Timişoara a devenit primul oraş liber de comunism, deşi Ceauşescu era încă la putere. Tot în această zi avea să se născă și marele arhitect român Ion Mincu, dar și actrița Ruxandra Sireteanu, care a jucat la Teatrul Nottara din Bucureşti și a primit roluri în mai multe filme cunoscute.
Pe 20 decembrie 1989 a luat fiinţă Frontul Democratic Român, în Timișoara Foto: Arhivă
1842: Alegerea domnitorului Gheorghe Bibescu
Gheorghe Bibescu (născut pe 26 aprilie 1804, la Craiova – decedat pe 1 iunie 1873, la Paris) a fost domn în Țara Românească în perioada 1 ianuarie 1843 – 13/25 iunie 1848.
Gheorghe Bibescu era descendent direct al domnitorului Constantin Brâncoveanu, și frate cu principele Barbu Știrbei.
După ce-și făcut studiile la București și Paris, a intrat în 1824 în administrația publică a țării, la Ministerul de Justiție și de Externe, dar a demisionat în 1834, trăind până la 1842 la Paris și Viena.
Reîntors, conduce opoziția contra domnitorului Alexandru D. Ghica și este ales domnitor de Obșteasca Adunare Extraordinară a Țării Românești, câștigând alegerile din 20 decembrie 1842, cu circa 69% dintre voturi.
Ca domnitor a luat unele măsuri bune: a mărit armata numeric, a pus ordine în finanțele țării, i-a ajutat pe sinistrații bucureșteni care și-au pierdut casele în urma unui incendiu în ziua de Paști a lui 1847.
Gheorghe Bibescu a abdicat în iunie 1848.
Gheorghe Bibescu
1852: S-a născut Ion Mincu
Ion Mincu s-a născut pe 20 decembrie 1852, la Focşani, și a murit pe 6 decembrie 1912, în București. El a a fost cel mai de seamă arhitect din secolul XIX, principalul promotor al stilului românesc în arhitectură.
Printre cele mai cunoscute lucrări arhitectonice ale lui Ion Mincu se află Casa Lahovari, Casa Vernescu, Şcoala centrală de fete, Bufetul de la Şoseaua Kiseleff în Bucureşti, Vila Robescu în Sinaia, Palatul Administrativ din Galaţi. Mincu a fost preşedinte al Societăţii Arhitecţilor Români între 1903 şi 1912. A fost şi deputat în Parlamentul României în perioada 1895 – 1899.
Ion Mincu (1852-1912) Foto: Arhivă
1861: S-a născut Constantin Mille
Constantin Mille s-a născut pe 20 decembrie 1861, la Iași, și a murit în februarie 1927. El a fost ziarist, nuvelist, poet, avocat și militant socialist român, precum și un activist prominent pentru apărarea drepturilor omului.
Constantin Mille a fost, fără îndoială, inovatorul absolut al publicaţiei „Adeverul”, moştenite de la Beldiman şi cel care a plasat-o definitiv în elita presei române moderne. Virulentele campanii purtate de „Adeverul”au zguduit din temelii peisajul politic şi social al vremii.
În centrul imaginii, Constantin Mille, înconjurat de cei mai buni prieteni:colegii de redacţie
1943: S-a născut actrița Ruxandra Sireteanu
Ruxandra Sireteanu s-a născut pe 20 decembrie 1943, la Craiova, și a murit pe 18 februarie, 2014, la vârsta de 70 de ani.
A fost fiica actorului Nicolae Sireteanu, artist emerit, de la care a moştenit talentul şi dragostea pentru această meserie. A debutat la zece ani, într-o piesă rusească, alături de Calboreanu şi Geo Barton. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, la clasa profesorilor Ion Finteşteanu şi Sanda Manu, după care a mers la Craiova pentru patru ani. Aici a fost Catarina din O femeie îndărătnică de Shakespeare, Dorina în Tartuffe de Molière, Şura din Egor Balâciov de Gorki. Nina Zarecinaia din Pescăruşul, în regia lui Alexandru Colpaci, a adus-o la Teatrul de Stat din Oradea. Din 1972, a fost actriţa Teatrului Nottara. A fost casa ei, putem spune chiar şi la propriu, pentru că de mai bine de 40 de ani a locuit sub acelaşi acoperiş.
Ruxandra Sireteanu, imagine din spectacol FOTO: Teatrul Nottara
1989: Timişoara, oraş liber de comunism
Pe 20 decembrie 1989 a luat fiinţă Frontul Democratic Român, în foaierul Teatrului Naţional din Timişoara, fiind primul organism public al Revoluţiei din 1989, şi curând aveau să declare oraşul liber de comunism.
În seara zilei de 20 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu, întors din vizita efectuată în Iran decretează instituirea stării de necesitate. Seara apare la postul de televiziune, calificând evenimentele de la Timişoara ca fiind opera unor huligani, elemente antinaţionale, teroriste etc.
În cadrul aceluiaşi discurs, secretarul general al PCR anunţă că, întrucât manifestanţii au atacat unităţile militare, acestea au fost obligate să se apere, folosind armamentul din dotare.
2009: A murit actrița Brittany Murphy
Actrița și cântăreața americană Brittany Murphy s-a născut pe 10 noiembrie 1977, în Atlanta, și s-a stins fulgerător pe 20 decembrie 2009, la vârsta de 32 de ani, în urma unei combinaţii de pneumonie, anemie şi intoxicaţie cu medicamente.
Ea a fost cunoscută pentru rolurile din Girl, Interrupted, Don’t Say a Word sau 8 Mile.
Murphy s-a bucurat de mai mult succes în televiziune şi şi-a împrumutat vocea unor personaje animate, precum cel al Luannei Platter din serialul „King of the Hill“. Totodată, ea a asigurat vocea unuia dintre pinguinii din filmul de succes „Happy Feet“ (2006).
Brittany Murphy Foto: Profimedia
2015: A murit actorul Sorin Medeleni
Actorul Sorin Medeleni s-a născut pe 18 mai 1952, în București, și a murit, pe 20 decembrie 2015, la vârsta de 63 de ani.
Sorin Medeleni şi-a dedicat 37 de ani din carieră scenei Teatrului Mic din Bucureşti, unde a jucat în numeroase spectacole precum: „Nebuna din Chaillot”, regia Silviu Purcărete, 1978, „Zbor de sticleţi”, regia Dem Rădulescu, 1979 sau „Nu sînt Turnul Eiffel”, regia Cătălina Buzoianu,1979.
Pe de altă parte, la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani, Sorin Medeleni a jucat în spectacole precum: „Unde eşti, mamă?”, regia Ion Olteanu, 1976, „Un proces posibil”, regia Cazimir Tănase, 1976 sau „Cantemir Bătrânul”, regia Constantin Dinischiotu, 1976.
Pe scena Teatrului de Comedie din Bucureşti, Sorin Medeleni a jucat în „O, tată, sărmane tată, mama te-a spânzurat în dulap iar eu sunt foarte trist”, regia Iarina Demian, 2000.Totodată, Sorin Medeleni a avut roluri în filme precum „Poarta Albă”, „Aurora”, „Amintiri din Epoca de Aur 1 – Tovarăşi, frumoasă e viaţa!”, „Anticamera”, „Păcală se întoarce”, „Călătorie de vis”, „Une mere comme on n’en fait plus – Un syndicaliste”, „Stare de fapt” etc.
Sorin Medeleni, în filmul „Aurora” Foto: Arhivă
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 3 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum 2 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 3 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 3 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv




