Actualitate
The Guardian: La 60 de ani de la criza rachetelor cubaneze, Casa Albă și-a învățat lecțiile, dar Kremlinul nu
Unii din anturajul lui Vladimir Putin caută o cale de ieșire din războiul din Ucraina. O parcurgere a cărților despre criza rachetelor din Cuba le-ar fi utilă.
FOTO Shutterstock
Atât de multe crize mari din trecut sunt reduse la aniversări, când ies pentru o zi în atenția presei și dispar apoi pentru încă un an sau încă un deceniu. Cu toate acestea, aniversarea din acest an a crizei rachetelor din Cuba pare diferită față de alte dăți. Pe neașteptate, un pericol din trecut pare că se repetă. În septembrie, Vladimir Putin a declarat că, în cazul „amenințării integrității teritoriale a țării noastre”, „pentru a apăra Rusia și poporul nostru, cu siguranță vom folosi toate mijloacele pe care le avem la dispoziție”. „Nu este o cacealma”, a insistat el. Această declarație sinistră a fost interpretată de mulți ca un semn că liderul rus ar putea recurge la arme nucleare pentru a preveni înfrângerea și umilirea sa în Ucraina. Așadar, drama petrecută acum 60 de ani a căpătat din nou rezonanță.
În mai 1962, lui Nikita Hrușciov i-a venit o idee pe care o credea genială: să trimită pe ascuns în Cuba rachete balistice cu ogive nucleare. Acest proiect impetuos, implementat în grabă, a condus la cel mai mare risc de explozie nucleară din istorie. În memoriile sale, Hrușciov și-a expus motivele. Se temea că „americanii aroganți” ar putea încerca să răstoarne regimul Castro și ar umili astfel Uniunea Sovietică, sponsorul Cubei. Rachetele au fost trimise ca un mijloc de descurajare.
Conducerea armatei sovietice a îmbrățișat cu entuziasm ideea lui Hrușciov din dorința de a echilibra balanța, care înclina în favoarea SUA. Revoluționarii cubanezi și-au dat și ei acordul. Nimeni, însă, nu l-a întrebat pe Hrușciov ce s-ar întâmpla dacă americanii ar descoperi rachetele în drum spre Cuba sau dacă ar reacționa violent odată ce ar fi fost instalate. Nu exista un „plan B”.
Această scăpare a fost agravată de o neglijență în planificarea sovieticilor. Șeful Forței Strategice de Rachete, mareșalul Serghei Biriuzov, i-a promis lui Hrușciov că americanii nu vor descoperi rachetele sovietice deoarece vor fi acoperite de palmieri. Un expert, care cunoștea mai bine vegetația Cubei, a vrut să obiecteze, doar că s-a trezit călcat pe picior sub masă de superiorul său și a tăcut. Tradiția de a le spune șefilor ceea ce își doresc să audă ascunzând realitățile incomode sub preș nu este un monopol sovieto-rus. Însă această tradiție a înflorit cu adevărat sub sovietici, afectând procesul decizional chiar și în situații de viață și de moarte.
În orice caz, armata sovietică a reușit să facă ceea ce părea aproape imposibil: a expediat 42.000 de soldați alături de rachete tactice cu focoase nucleare prin Canal și peste Atlantic fără știrea serviciilor secrete americane și a celor britanice. La început, furtunile tropicale au împiedicat avioanele de recunoaștere U-2 să depisteze rachetele sovietice, dar, odată ce vremea s-a îmbunătățit, s-a produs inevitabilul – nu puteau fi ascunse sub palmieri.
FOTO Arhivă
Gambitul lui Hrușciov l-a pus pe președintele american John F. Kennedy sub o presiune imensă pentru a autoriza o lovitură preventivă împotriva Uniunii Sovietice. Istoricul Martin Sherwin scrie că șefii armatei americane erau la fel de pregătiți ca și omologii lor sovietici să ducă un război nuclear. Din fericire, nu au fost la fel de iresponsabili și au acordat mai multă atenție detaliilor. Ei i-au recunoscut lui Kennedy că nu pot garanta distrugerea totală a rachetelor sovietice. Acest lucru a temperat Casa Albă și a mutat discuția către o blocadă militară.
Hrușciov a început să bâjbâie după o ieșire din această situație. A fost ajutat de Casa Albă, care a deschis o linie de comunicare secretă prin intermediul ambasadorului sovietic. În stilu-i caracteristic, liderul sovietic și-a retras rachetele în grabă, fără o planificare. În timp ce lumea ofta de ușurare, Hrușciov se străduia să-și prezinte înfrângerea drept o „victorie”. A fost ajutat din nou de Casa Albă, care a decis să-și elimine rachetele vechi din Turcia. Cu toate acestea, Hrușciov nu reușea să scape de percepția că fusese umilit. Tovarășii săi de la Moscova, care așteptau în tăcere, au dat un verdict final asupra autorității sale la doi ani după criză. Sătui de imprevizibilitatea sa și speriați de imprudența de care dădea dovadă, l-au îndepărtat de la putere.
În prezent, discuția despre riscul unui război nuclear are loc într-un mediu radical diferit, dar unii au învățat din nebuloasa din 1962 mai mult decât alții. Există o întreagă bibliotecă de cărți excelente ale istoricilor americani despre criza rachetelor din Cuba. Au avut loc nenumărate conferințe, seminarii și simulări în încercarea de a învăța această lecție de istorie. Nu e de mirare că Biden, oamenii săi și armata americană nu mai împărtășesc abordarea energică a războiului nuclear din epoca Kennedy. Dimpotrivă, sunt extrem de atenți și prudenți la cele mai mici pericole ale escaladării în Ucraina. Și sunt hotărâți că ar trebui de menținut un tabu în privința utilizării armelor nucleare.
La Moscova, direcția este inversă. Putin, propagandiştii săi şi conducerea militară nu mai spun că „războiul nuclear nu trebuie purtat”. În schimb, par să trezească frica de un conflict nuclear. Povestea gambitului și retragerii lui Hrușciov este rar discutată, iar detaliile ei nu au fost digerate de cohorta actuală de factori de decizie de la Moscova. Multe fișiere cruciale rămân încă secrete și uitate, adunând praf în arhive.
La fel ca acum 60 de ani, mulți din anturajul lui Putin au încercat să descopere cum ar putea să-l scoată din situația pe care el însuși a creat-o. Escaladarea nucleară pare a fi un instrument pe care Putin și-ar dori să îl țină în joc. Ce va face dacă va fi nevoit să facă o nouă retragere umilitoare? Discuția tinde să meargă în cerc, concentrându-se pe megalomania lui Putin și obiceiul său de a surprinde oamenii. Toate acestea lasă loc pentru un nivel deconcertant de incertitudine. În mod clar, Putin intenționează ca lucrurile să rămână așa. Deocamdată, liderul de la Kremlin leagă păstrarea „suveranității” Rusiei de descurajarea nucleară, nu de o diplomație de succes, și, dacă este necesar, de politica pe muchie de cuțit.
În același timp, la Kiev, mulți politicieni și conducători militari regretă că țara lor a renunțat la statutul de putere nucleară după obținerea independenței pe fondul destrămării Uniunii Sovietice. Ei tind să respingă amenințările lui Putin, considerându-le drept o cacealma. Această manifestare este logică: ucrainenii sunt conștienți de noua lor superioritate în arme convenționale și încearcă să profite cât mai mult posibil de această situație.
Totuși, aceste aspecte conturează un triunghi neliniștit. Ofensiva ucraineană, susținută de arme occidentale și informații culese de americani, expune o precaritate a securității internaționale. Vor forța oare ucrainenii până la recăpătarea întregului teritoriul pierdut sau se vor opri la granița cu Crimeea? Vor începe oare să bombardeze Sevastopolul cu lansatoarele de rachete primite de la SUA? Dacă o vor face, presiunea asupra lui Putin de a escalada ar crește enorm.
Ce ar fi făcut Kennedy în octombrie 1962 dacă cubanezilor li s-ar fi oferit ocazia să bombardeze orașele din Florida? Dacă Kremlinul nu ar mai avea căi convenționale de a escalada, tentația recurgerii la un dispozitiv nuclear tactic ar crește. Nu putem ști dacă Putin a învățat ceva din criza rachetelor din Cuba. Ceva a reținut probabil: după 1962, Hrușciov a fost nevoit să bată în retragere. În ceea ce-l privește pe Putin, nu este vorba doar despre păstrarea averii și supraviețuire. El pare convins că Rusia ar pieri în lipsa lui. Și, așa cum a spus comentatorul său TV favorit la începutul războiului din Ucraina: „De ce avem nevoie de lume dacă Rusia nu este în ea?”. Pe măsură ce pariul său delirant din Ucraina va continua să eșueze, Putin va fi nevoit să găsească o cale de ieșire. Pur și simplu nu avem niciun mijloc de a afla ce fel de ieșire va alege, scrie pentru „The Guardian” Vladislav Zubok, profesor de istorie la London School of Economics.
Actualitate
„Dacă-l vezi, omoară-l”. Un deputat rus cere exterminarea a jumătate din populația Ucrainei
Discursul public din Federația Rusă atinge noi culmi ale extremismului și violenței verbale, depășind granițele propagandei clasice de război și intrând direct în zona instigării deschise la genocid.
Aleksei Juravliov, liderul partidului ultranaționalist Patria FOTO: X
Deputatul Dumei de Stat a Rusiei, AleKsei Juravliov, a făcut o altă declarație scandaloasă despre Ucraina. Într-un interviu, el a declarat deschis că până la jumătate din populația țării ar putea fi distrusă pentru a combate așa-numitul „nazism”.
Politicianul rus și-a explicat cuvintele spunând că, în opinia sa, unii ucraineni nu își vor schimba opiniile. De asemenea, a afirmat că cei care nu „își schimbă hainele” ar trebui fie expulzați, fie uciși, potrivit ua.news.
„Toți naziștii trebuie exterminați. Toți! Vedeți, chiar dacă este vorba de 50% – chiar 50% – cu toții trebuie să exterminați. Pentru ca această infecție să nu existe acolo, pentru ca nimeni să nu ne amenințe”, a declarat Juravliov.
Această dinamică a cifrelor arată cum mașinăria de propagandă își modifică justificările pe măsură ce conflictul se prelungește. Dacă la debutul invaziei declanșate de Vladimir Putin ponderea elementelor catalogate de Moscova drept periculoase era estimată de deputat la doar două procente, prelungirea rezistenței ucrainene l-a determinat pe acesta să declare că procentul celor care manifestă o atitudine ostilă a urcat artificial la 20-30%, considerând că aplicarea măsurilor extreme este o opțiune de preferat.
Mitraliera ca singur criteriu de departajare între viață și moarte
Sistemul de clasificare propus de deputatul rus elimină orice nuanță juridică sau investigație specifică, reducând identificarea inamicului la un singur element factual: deținerea unui mijloc de protecție sau a unei arme de foc în fața trupelor de ocupație. Întrebat cum ar trebui să se facă distincția clară în teren între combatanți și civili, oficialul de la Moscova a oferit o soluție simplistă și violentă.
„Dacă are o mitralieră, da, trebuie ucis. Ce este de distins? Dacă îl vezi, omoară-l”, a spus el.
Analiștii politici și experții în relații internaționale avertizează că această alunecare ideologică a Moscovei, vizibilă accentuat după anul 2012 și consolidată prin anexarea Crimeei în 2014, poartă numele de „ruscism”.
Acest curent totalitar contemporan se manifestă prin cultul liderului absolut, imperialism agresiv, revizionism istoric și o subjugare strictă a societății civile prin intermediul legilor abuzive și al aparatului administrativ de represiune.
Utilizarea obsesivă a etichetelor de tip „fascism” sau „nazism” la adresa criticilor externi servește doar ca paravan menit să ascundă propriile practici totalitare și să legitimeze epurarea etnică în fața publicului intern.
Actualitate
Piața auto din România își revine. Dacia ajunge la un pas de BMW, iar BYD urcă puternic în top
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil. În primul semestru din 2026, românii au înmatriculat peste 236.000 de autoturisme, iar luna iunie a adus cea mai bună evoluție din acest an. Deși mașinile second-hand continuă să domine piața, segmentul autoturismelor noi câștigă teren.
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil
În același timp, Dacia se apropie de BMW în clasamentul general al mărcilor preferate, iar producătorii chinezi, în special BYD, schimbă rapid echilibrul pe piața automobilelor electrice.
Piața auto a crescut ușor, dar mașinile rulate domină în continuare
Piața auto din România a ajuns la 236.126 de înmatriculări în primele șase luni ale anului 2026, potrivit unei analize realizate de plus-auto.ro pe baza datelor oficiale DRPCIV.
Structura pieței arată însă că România rămâne o piață dominată de autoturismele second-hand. Din totalul înmatriculărilor, 171.276 de mașini au fost rulate, reprezentând 72,5% din piață, în timp ce autoturismele noi au totalizat 64.850 de unități, respectiv 27,5%.
Comparativ cu primul trimestru al anului, când ponderea mașinilor rulate ajunsese la 76,7%, datele indică o ușoară revenire a segmentului de mașini noi.
Situația este apropiată de cea înregistrată în 2025, când raportul dintre mașini rulate și mașini noi era de aproximativ 71,5% la 28,5%.
Iunie a fost cea mai bună lună pentru piața auto din 2026
Evoluția lunară arată un parcurs oscilant în prima jumătate a anului.
Piața a pornit de la 33.912 înmatriculări în ianuarie, a crescut până la 42.739 de unități în martie, apoi a încetinit în aprilie și mai, cu 38.216, respectiv 37.590 de autoturisme.
Revenirea a venit în iunie, când au fost înmatriculate 43.461 de autoturisme, cel mai ridicat nivel lunar din primul semestru.
Creșterea a fost susținută în special de segmentul mașinilor noi. În iunie au fost înmatriculate 16.120 de autoturisme noi, cu aproape 60% mai multe decât în aprilie.
„Iunie a fost o lună de accelerare pentru piața de mașini noi. Am văzut un apetit mult mai mare pentru Dacia, Toyota și pentru mărcile chinezești, în special BYD, ceea ce ne spune că bugetele consumatorilor rămân concentrate pe modele accesibile, dar mai mulți români aleg acum să cumpere direct o mașină nouă”, a explicat expertul auto Veronica Negru.
Dacia recuperează teren în fața BMW
În clasamentul general al mărcilor, Volkswagen rămâne lider detașat.
Marca germană a acumulat 33.468 de înmatriculări în primul semestru, fiind susținută în special de piața autoturismelor rulate.
Pe locul al doilea se află BMW, cu 23.404 unități, însă avantajul față de Dacia este aproape dispărut.
Constructorul român a ajuns la 23.278 de autoturisme înmatriculate, la doar 126 de unități distanță de BMW.
Apropierea vine în special datorită cererii ridicate pentru modele Dacia noi, unde marca este lider incontestabil, a declarat pentru „Adevărul” Veronica Negru.
„Apropierea dintre BMW și Dacia nu înseamnă un interes egal pentru cele două mărci, ci două comportamente de cumpărare diferite care converg spre un total similar. BMW ajunge la acest volum aproape exclusiv prin piața de mașini rulate (peste 90% din unități), acesta fiind modul în care mulți români accesează o mașină premium, prin depreciere. Dacia, în schimb, e singura marcă unde cererea e la fel de puternică atât pe mașini noi, cât și pe rulate, ceea ce confirmă poziția sa de lider incontestabil pe segmentul de mașini noi din România„, a spus ea.
Topul general al mărcilor este completat de Audi, cu 17.487 de unități, Renault cu 15.438, Skoda cu 14.153, Mercedes-Benz cu 13.376, Ford cu 10.599, Toyota cu 10.011 și Hyundai cu 7.155.
„Volkswagen și BMW rămân alegerile de încredere pentru cumpărătorii care caută performanță, fiabilitate și valoare de revânzare pe piața second-hand. În același timp, Dacia confirmă statutul de brand național preferat”, a adăugat experta.
Dacia conduce piața mașinilor noi, iar BYD intră în top 10
Dacă analizăm doar autoturismele noi, clasamentul este diferit. Dacia conduce cu 11.673 de unități și o cotă de 18% din piață. Pe următoarele poziții se află Toyota, cu 6.031 de mașini noi, Skoda cu 5.447 și Volkswagen cu 4.799.
Surpriza primului semestru este BYD, care intră direct în top 10 al celor mai cumpărate mărci noi din România. Constructorul chinez a ajuns la 2.140 de autoturisme noi înmatriculate, depășind numeroși producători consacrați.
Clasamentul complet al mașinilor noi este:
- Dacia – 11.673 unități
- Toyota – 6.031 unități
- Skoda – 5.447 unități
- Volkswagen – 4.799 unități
- Renault – 2.983 unități
- Hyundai – 2.789 unități
- Ford – 2.724 unități
- Mercedes-Benz – 2.399 unități
- BMW – 2.335 unități
- BYD – 2.140 unități
BYD intră în lupta cu Tesla pe electrice
Segmentul automobilelor electrice este unul dintre cele mai interesante puncte ale pieței auto din 2026.
Tesla rămâne foarte aproape de BYD la nivel general, cu 2.446 de înmatriculări în primul semestru, dintre care 1.459 de mașini noi și 987 rulate.
BYD a ajuns la 2.340 de unități, însă diferența importantă este structura vânzărilor: 2.140 de automobile noi și doar 200 second-hand.
Pe segmentul strict al mașinilor electrice noi, BYD a ajuns la 1.092 de unități și se apropie rapid de Tesla, care are 1.459.
La electrice rulate, Tesla rămâne lider detașat.
Hibridul domină mașinile noi, dieselul domină piața second-hand
Preferințele românilor diferă radical între mașinile noi și cele rulate.
La automobilele noi, hibridul este alegerea dominantă. 57,9% dintre mașinile noi înmatriculate în primul semestru sunt hibride.
Mașinile pe benzină sau GPL reprezintă 27,2%, electricele 8,5%, iar dieselul doar 6,3%.
Pe piața second-hand situația este inversată. Motorina reprezintă 61% din înmatriculări, urmată de benzină și GPL cu 25,9%, hibride cu 11,3% și electrice cu doar 1,8%.
Bucureștiul concentrează mai mult de jumătate din mașinile noi
Un alt element important al pieței este concentrarea foarte mare în Capitală.
Din cele 64.850 de autoturisme noi înmatriculate în România în primul semestru, 35.062 au fost înregistrate în București.
Asta înseamnă că Bucureștiul concentrează 54,1% din toate mașinile noi cumpărate în România.
Ilfov, aflat pe locul al doilea, are doar 2.942 de unități.
Diferența este și mai vizibilă la automobilele electrice. Aproape jumătate dintre toate electricele noi din România au fost înmatriculate în Capitală: 2.565 dintr-un total de 5.522.
Cum ajung în România mașini second hand cu daună totală. Chichița legală care permite vânzarea mașinilor care ar trebui casate
Piața diferă puternic de la un județ la altul
Preferințele regionale confirmă diferențe importante.
Dacia domină în județe precum Mureș și Argeș, unde are cote de peste 39% din piața mașinilor noi, în tinp ce în Cluj, Audi a devenit cea mai cumpărată marcă nouă, schimbând clasamentul față de începutul anului.
Greșeala care îți scade valoarea mașinii cu mii de euro la revânzare
Pe piața second-hand, Volkswagen și BMW rămân lideri în majoritatea județelor.
În București, BMW este cea mai cumpărată marcă rulată, cu o pondere de 17,7%, urmat de Mercedes-Benz cu 13,1%.
APIA: Revenirea trebuie privită cu prudență. Electrificarea devine noua regulă a pieței
Potrivit datelor APIA consultate de „Adevărul”, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 53% în iunie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, însă evoluția este influențată în mare parte de lichidarea stocurilor și anticiparea unor schimbări de reglementare. Astfel, creșterea nu indică încă o revenire structurală a pieței.
„Rezultatul din luna iunie trebuie analizat cu prudență. Această evoluție reflectă într-o măsură importantă efectul unui sfârșit de serie, determinat de lichidarea stocurilor și de anticiparea schimbărilor de reglementare și de piață”, spune Dan Vardie, președintele APIA.
În același timp, datele APIA confirmă accelerarea electrificării. Automobilele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 64% în luna iunie și la 67% după primele șase luni ale anului, depășind pentru prima dată motorizările clasice.
Cele mai mari creșteri vin din zona automobilelor pur electrice și plug-in hybrid. Mașinile 100% electrice au crescut cu 352% în iunie față de aceeași lună din 2025, ajungând la o cotă de piață de 9,4%, în timp ce modelele plug-in hybrid au crescut cu 125%, până la o cotă de 9,6%.
Clasamentul electricelor confirmă ascensiunea BYD. Tesla conduce încă după volumul total al mașinilor electrice noi, cu 1.459 de unități în primele șase luni, însă BYD a ajuns rapid la 1.092 de unități, după doar patru mașini în aceeași perioadă din anul precedent.
Pe segmentul plug-in hybrid, producătorul chinez este deja lider, cu 1.048 de unități, depășind mărci tradiționale precum Volkswagen, Mercedes-Benz sau BMW.
O altă schimbare importantă este dominația SUV-urilor. În luna iunie, acest segment a avut o cotă de piață de 58,5% din totalul mașinilor noi, mult peste clasa compactă (21%) și clasa mică (12,8%).
Actualitate
Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”
Un moment tensionat
din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a
fost rugat să oprească show-ul şi să convingă un spectator cocoţat pe un stâlp
să coboare, însă reacția rapperului nu a fost cea așteptată.
Incidentul a avut loc sâmbătă, 4 iulie, în timpul concertui susținut de Puya în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul Zilelor Orașului Ghimbav, județul Brașov.
Imaginile, surprinse
în timpul show-lui lui Puya, au fost publicate pe TikTok și îl arată pe
artist în timp ce un bărbat din apropierea scenei îi tot face semn din mâini să
întrerupă muzica. Iniţial, artistul se întrerupe şi se apropie de cel care îi
solicitase asta, încercând să afle ce se întâmplă.
Puya, chemat la marginea scenei. FOTO: captură video
Însă, imediat ce află ce
anume vrea spectatotul de la el, adică să convingă un un fan cocoţat pe un
stâlp să coboare de acolo, rapperul se enervează.
„Ești de la poliție? De la scenă? Păi, și îmi
oprești mie concertul ca să îi spun ăluia să se dea jos de pe stâlp? Ferească
Dumnezeu!
Băi, fraților, hai ca
să înțelegeți: aici, când se suie lumea pe scenă, face un spectacol. Mă oprești
din spectacol… este treaba lui dacă vrea să stea acolo”, se aude Puya
comentând.
Scena surprinsă în
videoclipul devenit viral a generat reacții diferite în rândul celor care au
urmărit imaginile. O parte dintre cei care au comentat i-au dat dreptate lui
Puya, considerând că nu era rolul lui să oprească un concert pentru a rezolva
problema unui spectator, în timp ce alții au susținut că ar trebui ca siguranţa
spectatorilor să fie prioritară pentru organizatori şi artişti.
În ciuda criticilor, Puya,
pe numele său real Dragoș Gărdescu, este unul dintre cei mai cunoscuți rapperi
români și unul dintre artiștii care au pus bazele scenei hip-hop autohtone.
El a devenit cunoscut
în special ca membru al trupei La Familia, care a avut un rol important în
dezvoltarea rapului românesc. După perioada La Familia, Puya a continuat pe
cont propriu și a lansat numeroase piese care au ajuns cunoscute publicului
larg.
Stilul său combină
rapul de stradă cu teme sociale, povești personale și influențe mai comerciale,
iar printre piesele sale cele mai cunoscute se numără „Undeva-n Balkani”,
„Change” și „Americandrim”.
Un semn că artistul
are încă mulţi fani şi este apreciat este faptul că şi în 2026 Puya se află pe
lista artiștilor români care vor urca pe scena Festivalului Beach, Please!,
eveniment dedicat în special zonei hip-hop, rap și muzicii urbane.
-
Actualitateacum 3 zile
Avertismentul medicilor privind pastilele banale din farmacii care pot deveni toxice sau își pierd efectul din cauza caniculei
-
Actualitateacum 2 zile
Mâncărurile delicioase pe care le poți face cu numai două ingrediente. Printre acestea se numără și un desert italian legendar
-
Breakingacum o ziEmmanuel Macron și-a luat cu el faimoșii ochelari de soare la cina cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa
-
Actualitateacum 2 zilePeste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite
-
Actualitateacum 3 zile
Cea mai frumoasă poveste din fotbalul românesc: dubla lui Răducioiu și cele cinci minute până la visul semifinalei
-
Actualitateacum 2 zile
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
-
Actualitateacum 2 zile
Presa din Italia scrie că Radu Drăgușin va pleca de la Tottenham Hotspur
-
Actualitateacum o zi
Chinezii promovează ideea că „energia verde” va rămâne determinată în dinamica pieței. China la zi