Una dintre reacțiile alarmante ale corpului, ce poate fi o caracteristică a alcoolismului, este nevoia fizică și psihică, la începutul fiecărei zile, de a bea, spune medicul legist Călin Scripcaru.

Orice supărare poate fi înecată în alcool, la fel cum orice fericire poate fi marcată prin consumarea câtorva pahare. Specialiștii spun că băuturile alcoolice sunt o componentă a vieții fiecăruia, însă limita între normalitate și dependență este una foarte fină.

Țările și-au impus de-a lungul timpului diferite limite în ceea ce privește alcoolismul cronic și definiția de persoană dependentă de alcool, dar există și o componentă genetică foarte importantă legată de acest aspect.

Prof. univ. dr. Călin Scripcaru, medic legist la Institutul de Medicină Legală Iași, a vorbit pentru „Weekend Adevărul“ despre efectele nocive ale alcoolului asupra creierului uman și limita dintre câteva pahare și prea multe pahare – care, de multe ori, se depășeste mai ales în perioada sărbătorilor.

Aproximativ 75% din cazuistica medico-legală a deceselor are legătură cu alcoolul – fie că vorbim de sinucideri, fie că vorbim de căderi, fie că vorbim de agresiuni. Toate sunt însoțite de consum de alcool, asta ne explică prof. univ. dr. Călin Scripcaru, medic legist la Institutul de Medicină Legală Iași.

Potrivit specialistului, consumul de alcool pe termen lung poate avea efecte multiple asupra psihicului uman. Poate cauza afecțiuni psihice precum sindrom depresiv pe fond de alcool, boala bipolară determinată de consumul de alcool, probleme de somn sau psihotice.

„Weekend Adevărul“: Domnule doctor, tot mai multe cazuri de alcoolism în jurul nostru. Cum vedeți dumneavoastră situația?

Dr. Călin Scripcaru: Situația este una foarte amplă. Mai ales pentru că nu numai persoanele cu un psihic mai labil, să zicem, sunt afectate de consumul de alcool. Acesta a devenit, practic, o componentă a vieții fiecăruia. Într-adevăr, la unele persoane, consumul depășește niște limite rezonabile. Și, mai mult decât atât, consumul de alcool tinde să crească în momente de dezechilibru. Adică orice supărare poate fi înecată în alcool, cum spun mulți. Sau chiar orice bucurie poate fi înecată în alcool. Dar asta nu înseamnă că persoanele cu un psihic echilibrat nu consumă alcool. Deci, vrem, nu vrem, alcoolul face parte din viața fiecăruia dintre noi. Și, consumat în cantități rezonabile, are un efect chiar benefic asupra organismului.

– Cum se face această diferență între consumul normal, în cantități rezonabile adică, și cel exagerat? Unde este acea delimitare?

Există o componentă genetică foarte importantă legată de consumul de alcool. Aceste limite sunt, dacă vreți, la fel de relative ca limitele care definesc bolile psihice. Referitor la acest lucru, legislațiile diverselor țări stabilesc niște limite legate de alcoolismul cronic (un consum abuziv). Și, în funcție de rezultatele științifice ale cercetătorilor din țările respective, aceste limite se situează undeva în jurul a 40 ml de alcool pur pe zi, timp de cinci ani – zilnic, deci. Asta înseamnă cam 100 ml de vodcă pe zi. Așadar, până la două pahare de vin consumate într-o zi nu putem considera că este vorba de un consum abuziv de alcool. Odată depășită această limită, deja putem să ridicăm niște semne de întrebare și să ne gândim la efecte nocive asupra organismului.

– Este aceeași limită în fiecare țară?

Nu, această limită variază de la țară la țară. Țările care au producție mare de alcool, Franța, de exemplu, urcă această limită până la 80-100 ml de alcool pur pe zi. Normalul este foarte greu de definit aici.

– Spuneați că există și o componentă genetică. Cât contează aceasta?

Sigur că trebuie să vorbim și despre acea zestre genetică. Acest alcool în organism, ca orice substanță toxică sau chimică, este metabolizat de diverse enzime. În cazul alcoolului, discutăm de o enzimă care poartă numele de alcool dehidrogenază. Această dotare genetică a indivizilor asigură o rezistență mai mare sau mai mică la consumul de alcool. Deci, persoanele care secretă alcool dehidrogenază mai mult vor metaboliza mai ușor alcoolul, iar efectele alcoolului vor fi mai scăzute.

De la noroc la traumatisme cranio-cerebrale mortale

– Domnule doctor, ce se întâmplă cu persoanele care consumă alcool frecvent, în cantități foarte mari?

La început, alcoolul are un efect stimulant asupra sistemului nervos central, în sensul că persoana devine mai volubilă, mai veselă. Poate chiar devine puțin agitată. Sare de la o idee la alta, are o tendință de exagerare a propriei personalități, deci se consideră mult mai puternică. Pe de altă parte, la doze și mai mari, tot acest efect excitant dispare și este înlocuit de un efect inhibitor, care este premergător stării de comă. Deci persoana nu mai este sensibilă la stimulii dureroși. Organele de simț nu mai funcționează la parametrii normali și există tendința de pierdere de echilibru, eventual cu căderi. Motiv pentru care multe dintre aceste persoane ajung la noi cu traumatisme cranio-cerebrale mortale sau cu alte tipuri de leziuni. Lipsa reflexelor face ca aceste căderi să aibă loc fără niciun fel de apărare. Deci capul este cel mai expus.

– Să înțelegem că sunt foarte multe cazuri de persoane decedate din această cauză?

Da, aș putea spune cam 75% din cazuistica medico-legală. Fie că vorbim de sinucideri, fie că vorbim de căderi, fie că vorbim de agresiuni, aproape toate sunt însoțite de consumul de alcool. În ultima perioadă, constatăm o creștere, mai ales la tineri, a consumului de droguri, care are cumva tendința de a se apropia de consumul de alcool. Ca factor determinant al violenței. Dar alcoolul rămâne în continuare principalul factor generator de violență. Și, dacă s-ar reduce acest consum la limite rezonabile, o mare parte din violența din jurul nostru ar dispărea.

– Când o persoană poate fi numită dependentă de alcool?

Granița este determinată, în majoritatea definițiilor dependenței de alcool, de începerea consumului de alcool dimineața. Persoanele care ajung la un anumit moment al alcoolismului să simtă nevoia de a consuma alcool dimineața… Și simt acest lucru deoarece consideră că nu au curajul sau energia necesară să se reintegreze social în ziua respectivă dacă nu obțin această sedare generată de alcool. Deci, în momentul în care se consumă alcool începând de dimineață, deja vorbim de dependență de alcool. Efectele sunt mult mai grave decât în consumul abuziv de alcool. Și, în general, cu toate metodele terapeutice utilizate, cei cu dependență de alcool sunt mult mai greu de recuperat decât persoanele cu consum abuziv.

– Ce tip de alcool rămâne pe o perioadă mai îndelungată de timp în organism?

Sunt niște aspecte foate interesante de discutat la acest capitol, al metabolizării alcoolului. Cu cât o băutură este mai slabă în concentrație alcoolică, cu atât efectele asupra psihicului sunt cumva mai tardive. Deci absorbția unei băuturi spirtoase se face ceva mai repede decât a unor băuturi mai slabe. Însă, trebuie menționat faptul că indiferent ce băutură consumăm se poate ajunge la o alcoolemie maximă, care este aceeași. Singurul factor care modifică substanțial absorbția alcoolului este legat de alimentație. Deci consumul pe stomacul gol ne face să ajungem la această alcoolemie maximă în 30 de minute, în timp ce consumul pe mâncate, de după un consum alimentar, lungește acest interval cam până la două ore. Se va ajunge la aceeași alcoolemie maximă, doar că ceva mai târziu.

40 ml de alcool pur pe zi este limita trasată de specialiști.

„Combinația alcool și droguri determină schimbări importante la nivelul creierului“

– Unele studii susțin că alcoolul duce la pierderea vitaminei D. Ce părere aveți?

Alcoolul este un vitaminizant, să știți. Aici nu mă refer la alcoolurile tari, dar vinurile și berea conțin multe vitamine. Drept dovadă, în curele de slăbire controlate de terapeuți, consumul de alcool este interzis. Deci băuturile de genul acesta introduc o cantitate mare de vitamine în organism. Băuturile spirtoase, mai puțin. În ceea ce privește glicemia, într-adevăr, alcoolul, mai ales în cantități mari, duce la o scădere importantă a glicemiei. De aceea și riscul de deces în comele alcoolice este legat de o comă hipoglicemică, adică este ceva invers diabetului.

– Am tot auzit și termenul de „anemia alcoolicului“. Ce înseamnă mai exact?

Da, asta e mai mult pentru că alcoolicii în fază avansată nu mai consumă alimente. Deci reduc mult consumul de alimente, astfel aportul caloric și de nutrienți scade. De aceea, în tratamentele persoanelor în comă alcoolică, primul lucru care este făcut este să se administreze glucoză, pentru aducerea glicemiei la nivelul normal.

Nu se scoate cui pe cui

– Ce se întâmplă cu sau în creierul unei persoane care consumă alcool?

Afectarea creierului la consumul ocazional este pasageră, aici vorbim de un edem cerebral, pentru că asta survine în final. Cu alte cuvinte, cantitatea mare de lichide ingerată, fie că este bere, fie că vin, fie că vorbim de băuturi spirtoase, duce inclusiv la creștea lichidelor de la nivelul creierului. Această creștere poartă numele de edem cerebral și este cauza inevitabilă a stării de mahmureală de a doua zi, pentru că durerile de cap după un consum abuziv, ocazional, de alcool sunt exact consecința acestui edem cerebral. Din fericire, această stare dispare în cursul zilei respective, ori cu, ori fără ajutorul unor pastile.

– „Cui pe cui se scoate“ în cazul acesta?

Unii spun că trebuie să mai bei ceva a doua zi ca să revii la zero, pentru că există teorii care spun că ziua următoare după ce am consumat mult alcool, alcoolemia devine negativă, deci scade sub zero. Așa că trebuie să consumi ceva ca să o readuci la zero. Lucru care nu este adevărat, bineînțeles.

Alcoolul și drogurile înseamnă izolare

– Ce se întâmplă când drogurile sunt combinate cu alcoolul?

Mulți recurg la asta pentru a grăbi efectul și pentru a-i da o amploare mai mare. Drogurile costă mult, deci nu sunt la îndemâna oricui. Tocmai de aceea unii aleg să consume o cantitate mai mică de drog cu ceva mai mult alcool, care este mai ieftin. Efectul este același sau poate mai puternic, dar la un cost mai mic. Aceasta este principala motivație a combinației, dar există și motivația legată de faptul că efectul este mult mai rapid. Ce trebuie știut este că această combinație poate fi extrem de periculoasă. Depinde însă și de ce tip de drog vorbim. Sunt droguri care pot avea efecte dezastruoase asupra creierului, mai ales dacă sunt combinate cu alcool. Efectele pe termen lung determină schimbări importante la nivelul creierului. Și, practic, izolarea tânărului respectiv de mediul social, mediul profesional în care trăiește.

– Asta înseamnă distrugerea neuronilor?

Exact, acesta este efectul pe termen lung. Creierul are foarte mulți neuroni, din păcate, mulți dintre noi nu folosim nici jumătate din ei. Oricum ar fi, distrugerea neuronilor duce la diverse afecțiuni psihice care se instalează treptat. Deci un alcoolic cronic devine o persoană dependentă, care poate recurge la orice metode pentru a-și procura alcoolul. Și se izolează. Pe de o parte, pentru că se simte mai bine să bea singur, dar, pe de altă parte, este izolat și de mediul social în care trăiește – prietenii refuză orice legătură cu o persoană care se manifestă agresiv. Așadar, este un fel de cerc vicios, care determină această izolare a persoanei și care în cele mai multe cazuri duce la suicid.

Cantitatea mare de alcool ingerată duce inclusiv la creștea lichidelor de la nivelul creierului. Aceasta poartă numele de edem cerebral și este cauza inevitabilă a stării de mahmureală de a doua zi.