Actualitate
Țuica cu schinduc, ginsengul României. Licoarea este preparată doar la mănăstirile seculare de la Ceahlău
Fiecare regiune a României se laudă cu preparate culinare deosebite, lucru atestat locanicilor prin aprecierile primite de la turiști, români și străini. Neamțul are un preparat cu adevărat rar, chiar și prin părțile locului.
Ţuica cu schinduc are o aromă deosebită FOTO Shutterstock
Prin România, fiecare regiune se laudă cu preparate
culinare care mai de care mai deosebite, lucru atestat prin aprecierile primite
la târguri și festivaluri gastronomice, ori
de cei ce ajung la pensiuni, pentru un sejur de câteva zile, unde vor ca pe
masă să fie ceva tradițional, de-al locului, nu din cele găsite peste tot.
Dincolo de toate acestea, în ultimii ani, turismul ecumenic
a început să capete amploare, astfel că bucatele oferite la trapeza mănăstirilor,
după un drum lung și participarea la slujbele religioase, au o savoare unică. Și parcă
nicăieri nu-i mai bun un banal borș de fasole, de ciuperci, de verdețuri, de
lobodă, de leurdă, ori un pilaf cu hribi sau niște sarmale de post.
Dar pe la
așezămintele de cult, după clipe de reculegere, obștile monahale mai pun la
dispoziția pelerinilor și alte delicatese, unele cu ceva grade prin ele – fie
un vin vechi sau mai nou, atunci scos de prin pivnițe, care face pe loc
broboane pe pahare de rece ce este, fie o vișinată, afinată, cătinată, cornată,
zmeurată. Sau vreun amestec din toate aceste fructe de pădure, despre al cărui
gust doar cei care au băut pot să-l catalogheze.
Prin Neamț, mai este ceva deosebit în ceea ce privește
licorile făcute meșteșugit la mănăstirile seculare: țuica cu schinduc, pe
care o prepară călugării care trăiesc în cadrul lăcașurilor monahale străjuite
de masivul Ceahlău.
Schinducul este o plantă rară, cu proprietăți miraculoase,
care crește în țară doar în zona Muntelui Sfânt al românilor. Se vehiculează că
a fost adusă cu veacuri în urmă – dar vreo dată certă nu este pomenită – de
către călugări de la Muntele Athos și a fost aclimatizată în ținutul Neamțului,
în arealul Ceahlăului.
„Doar țuica de prună face «casă bună» cu schinducul“
Pe unde crește schinducul o știu cu exactitate puțini
mireni, iar turiștii care se avântă spre crestele muntelui n-au cum s-o
recunoască, deoarece pare o banală plantă. Doar călugării și maicile cunosc
locurile unde dezvoltarea acesteia este propice. „Se spune că schinducul este
ginsengul României“, spune Florentina Buzenschi, de la Muzeului de Etnografie din Piatra Neamț.
Expertul în etnografie detaliază spunând că schinducul este
o plantă întăritoare, folosită mai ales în perioadele de post sau primăvara,
când omul iese slăbit din iarnă.
Țuica cu schinduc are o culoare spre galben și
un gust aparte, pentru că dispare gustul de prune și capătă un parfum delicat. Aceasta
se face în special în mediile monahale.
Despre cum se prepară, am aflat de la Iosif, un călugăr de
la Mănăstirea Petru Vodă, care-i aflată chiar la poalele Ceahlăului, în comuna
Poiana Teiului. Pare a nu fi mare lucru, dar, ca orice rețetă, are dichisurile
ei pentru a căpăta aroma deosebită care i-a dus vestea.
În țuică trebuie pusă o anumită cantitate de schinduc FOTO Montaniarzi.ro
„Odată ce a fost
culeasă planta, indicat este să fie folosită cât îi încă verde, pentru că dacă se
usucă își mai pierde din proprietăți, din aromă. Trebuie folosită, musai, numai
țuică de prună, curată, nu altceva. Asta pentru că doar țuica de prună face
«casă bună» cu schinducul și iese ce trebuie, nu vreo poșârcă“, detaliază
Iosif.
Călugărul mai spune că esențial este și alt lucru, de fapt,
un secret. Contează câtă tulpină și rădăcină de schinduc se pun în sticlă sau în
damigeană, în funcție de câți litri de țuică sunt. Apoi se lasă la macerat luni
în șir. Bună este de degustat atunci când țuica pusă limpede, împreună cu planta care crește numai în Ceahlău, a căpătat culoarea
galbenă, ca a gutuii coapte.
„Și mai merge o cinzeacă, două-trei sau mai multe“
Monahul susține că dacă-i ceva de calitate, simți: „Înainte
de masă, la agapele cu mirenii veniți la slubele de la sărbători, hramuri sau
pomeniri, un păhărel de schinduc merge uns. Prima dată nu simți tăria, dar după
vreun minut te iau călduri prin stomac și apoi se îmbujorează fața. Și mai
merge o cinzează, două-trei sau mai multe, după cât poate «duce» fiecare“.
La prepararea licorii se mai poate folosi și palincă, dar
băutura este mult mai tare. Un loc unde se poate degusta aceasta este chiar pe
Ceahlău, pe creasta muntelui, la cabana Dochia. De ani, palinca cu schinduc a
devenit o „carte de vizită“ a refugiului montan, fiind extrem de apreciată de
turiști după urcușul greu pe potecile alpine.
Însă trebuie savurată cu
precauție, pentru că mai multe pahare nu fac decât să îndemne la somn sau
„toarnă plumb“ în bocanci și-nmoaie picioarele.
Licoarea mai poate fi găsită şi la pensiuni FOTO Pensiunea Vânătorul Durău
Alte locuri pe unde poate fi
găsită este la pensiunile și restaurantele de la poalele masivului, cele din
stațiunea Durău. Iar pe site-ul montaniarzi.ro sunt câteva comentarii edificatoare:
„Excelentă… Numai cine nu a fost prin pensiunile Ceahlăului nu știe de
magnifica țuică de prune cu schinduc“. „Țuica cu schinduc este o băutură foarte
interesantă și este în pensiuni și restaurante din stațiunea Durău; nu e expusă
la bar, așa că trebuie să întrebați dacă este la vânzare; eu am servit băutura
la pensiunea (…)“.
Schinduc și schinduf,
plante total diferite
Relevante sunt și articolele postate de un pelerin ajuns la
un cunoscut așezământ: „Am trecut pe la Mănăstirea Neamț și am cumpărat o
sticlă de țuică de prune cu rădăcină de schinduc în ea. Când am ajuns acasă, am
servit un păhăruț. Pe loc m-am revigorat după oboseala acumulată într-o zi de
călătorie. Este fantastică, e medicament curat“.
În mediul virtual, mulți confundă schinducul cu schinduful,
spunând că și din ultima se prepară licoarea pomenită. Este greșit, plantele
fiind total diferite. În dicționar, schinducul este astfel definit: „Plantă
erbacee din familia umbeliferelor (Conioselinum vaginatum), cu flori
albe-verzui, cu fructele ovale, aromatice, din care se prepară un fel de rachiu“.
Schinducul creşte doar în masivul Ceahlău FOTO Montaniarzi.ro
Aceasta se găsește în Masivul
Ceahlău, fiind adusă de la Muntele Athos. Are proprietăți curative deosebite,
fiind folosită sub formă de produs macerat în țuică tare de prune și ca
energizant pentru călugării aflați în posturi prelungite. Se deosebește ușor de
alte plante otrăvitoare prin mirosul cu tentă de pătrunjel.
În ceea ce privește schinduful (Trigonella foenum-graecum),
i se mai spune fân grecesc, sfindoc sau regional molotru, aparținând familiei
Fabaceae. Este o plantă erbacee din familia leguminoaselor, fiind cultivată
pentru proprietățile sale medicinale încă din Antichitate. Despre schinduc se
spune că are proprietăți afrodisiace.
Actualitate
Petrișor Peiu îi atacă pe Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu: „Unele glume se scriu singure”
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, acuză Guvernul că prezintă drept sprijin pentru economia românească o discuție a premierului Ilie Bolojan cu unele dintre cele mai mari rețele de import din România.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. FOTO Mediafax
„Unele glume se scriu singure, mai ales atunci când guvernul vrea să îşi cosmetizeze cele mai penibile acţiuni. Premierul Ilie Bolojan se întâlneşte cu cei mai mari importatori din România pentru a vorbi despre ‘promovarea producătorilor români”, spune Peiu, duminică, într-o postare pe Facebook.
Liderul senatorilor AUR susține că întâlnirea dintre Ilie Bolojan şi conducerea grupului german Schwarz, n-ar avea legătură cu sprijinirea industriei locale.
„Omul nostru de la palatul Victoria s-a întâlnit, servil, cu un mare producător german de mâncare, care îşi vinde produsele aici prin cele mai mari supermarket-uri din ţară şi vrea să ne convingă că a făcut-o pentru a promova industria românească. De fapt, este ca în bancurile de la Radio Erevan: nemţii nu doreau să cumpere ceva din România, ci doreau să vândă. Şi nu mâncare, ci ‘servicii de digitalizare’. Şi nu pe piaţa liberă, ci direct instituţiilor de stat, inclusiv STS”.
Petrișor Peiu continuă ironic:
„În contextul efortului depus de vicepremierul Oana Gheorghiu, de promovare a serviciilor grupului german Schwarz către achizitorii publici din ţară am aflat cu toţii că, în ziua de 10 martie 2026, premierul Ilie Bolojan şi CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, s-au întâlnit, la Palatul Victoria, pentru a vorbi despre ‘oportunităţile de investiţii în sectorul producţiei alimentare din România, precum şi despre promovarea producătorilor români pe pieţele europene’”.
„Ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns”
Liderul AUR subliniază că Lidl și Kaufland, companii ale grupului Schwarz, sunt printre cei mai mari importatori din România:
„Ei bine, ar fi de râs dacă nu ar fi de plâns, dar Lidl şi Kaufland, firmele din grupul Schwarz prezente în România, sunt printre importatorii fruntaşi la noi în ţară: Lidl pe locul 5, iar Kaufland pe locul 20. E drept că una dintre ele, Kaufland, se află printre primii 500 de exportatori din România. Dar pe locul 281! Pentru a fi cât se poate de clar: cele două reţele germane domină piaţa locală a comerţului alimentar: în funcţie de cifra de afaceri din 2024, Lidl a ocupat primul loc, cu aproximativ 24 de miliarde de lei, iar Kaufland locul al doilea, cu aproape 20 de miliarde de lei”.
„Au tot interesul să importe cantități uriașe de mâncare”
Peiu mai spune că „oricine intră în magazinele Lidl și Kaufland va vedea produsele importate care fac din cele două firme unii dintre marii importatori de alimente din țară”:
„Nu ştiu cum i-o fi prezentat Oana Gheorghiu realitatea şefului ei de guvern, dar firmele Lidl şi Kaufland au tot interesul să importe cantităţi uriaşe de mâncare, căci Schwarz Group deţine 23 de fabrici care produc dulciuri, băuturi şi produse de patiserie destinate în special mărcilor private ale Lidl şi Kaufland”.
Amintim că, sâmbătă, vicepremierul Oana Gheorghiu a respins acuzațiile de trafic de influență într-un mesaj publicat pe Facebook, apărut la scurt timp după ce AUR a cerut explicații privind întâlniri dintre instituții ale statului și un grup german implicat în digitalizare.
„Întâlnire publică, înregistrată”
Unul dintre principalele puncte invocate de vicepremierul Oana Gheorghiu se referă la caracterul întâlnirilor din Guvern, pe care le descrie ca fiind transparente și strict tehnice.
Aceasta afirmă că reuniunea din 19-20 ianuarie 2026 a fost una oficială, înregistrată și comunicată public, la care au participat instituții precum ADR, MAI, STS, SRI, MApN și Ministerul Economiei, subliniind că nu a fost vorba despre negocieri sau decizii administrative, ci despre discuții tehnice între specialiști.
„Pe 19-20 ianuarie 2026 a avut loc în guvern o întâlnire publică, înregistrată în RUTI și comunicată pe pagina mea de Facebook, între reprezentanți ai grupului Schwartz și instituțiile române implicate în digitalizare: ADR, MAI, STS, SRI, MAPN, MEDAT. Eu am participat la deschidere, maximum o oră. Restul au fost discuții tehnice între specialiști.
De ce grupul Schwartz (sic!)? Peste 600.000 de locuri de muncă în România și unul dintre pionierii ecosistemului digital european, orientat către suveranitate digitală. Un proiect din care România ar trebui să facă parte”, a explicat Oana Gheorghiu.
Anterior, premierul interimar Ilie Bolojan declarase că nu vede nicio problemă în discuțiile vicepremierului Oana Gheorghiu cu reprezentanții grupului german Schwarz, companie care a finanțat ONG‑ul acesteia.
Actualitate
Alexandra Căpitănescu, după performanța la Eurovision 2026: „Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă”
Alexandra Căpitănescu a reacționat spumos pe Facebook după ce obținut locul 3 la Eurovision 2026, unde a acumulat 296 de puncte, cel mai mare scor obținut vreodată de țara noastră într-o finală a celebrei competiții.
„Noi am făcut asta! Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă pentru seară asta! Să zguduim lumea!”, a scris artista, duminică, pe Facebook.
Alexandra Căpitănescu a postat și un clip în care face aluzie la surpriza de care au avut parte cei care n-o vedeau atât de sus.
„Dumnezeule, ești atât de frumoasă! Câți ani ai? România în top 3, în finala Eurovision?! Asta e de-a dreptul nebunesc! Oh, Dumnezeule…”.
Alexandra și echipa sa. FOTO FB Alexandra Căpitănescu
Finala Eurovision 2026, organizată la Viena, a fost marcată de o competiție strânsă, un interes public ridicat și o prezență puternică a țărilor din Europa Centrală și de Est.
Amintim că Alexandra Căpitănescu a urcat pe scenă cu numărul 24 și a încheiat competiția pe locul al treilea. Dacă juriile au tratat piesa României cu reținere, publicul european a votat masiv pentru Alexandra Căpitănescu, ea obținând 232 de puncte la televot și un total 296, unul dintre cele mai mari scoruri ale serii, iar acest val de susținere a ridicat România până pe podiumul competiției.
Cea mai mare surpriză neplăcută a venit din Republica Moldova, țară de la care publicul din România se aștepta la un sprijin consistent. Cele doar 3 puncte acordate de juriul moldovean au provocat reacții intense, inclusiv peste Prut, unde mulți spun că decizia nu reflectă votul publicului.
Trofeul a fost câștigat de Bulgaria, cu piesa „Bangaranga”, interpretată de artista Dara.
Pe locul al doilea s‑a clasat reprezentantul Israelului, care a beneficiat din nou de un televot masiv, în ciuda protestelor și controverselor internaționale.
Pentru România, rezultatul este unul istoric: Alexandra Căpitănescu a acumulat, în total 296 de puncte, cel mai mare scor obținut vreodată de țara noastră în finala Eurovision.
Felul în care părinții discută despre credință cu cei mici poate avea un impact mai mare decât simpla prezență la slujbă, în biserică, arată un studiu publicat în Journal for the Scientific Study of Religion. Cercetarea, realizată pe mai bine de 16.000 de persoane arată cum dialogul constant despre credință și exemplul oferit în familie ne influențează semnificativ viața la maturitate.
Sursă foto: Shutterstock
Participanții care au declarat că au avut conversații frecvente despre credință cu părinții lor în copilărie merg mai des la slujbe ca adulți, discută mai mult despre religie cu proprii lor copii și raportează un sentiment mai puternic de apartenență la comunitatea religioasă.
Coordonată de cercetătoarea Julia S. Nakamura, analiza a urmărit modul în care experiențele din copilărie ne influențează viața religioasă de la maturitate. Cercetătorii au luat în calcul mai mulți factori: relația copiilor cu părinții, stabilitatea familiei, frecvența participării la slujbe religioase și cât de des se discutau în casă teme legate de credință.
Concluziile studiului arată că educația religioasă nu se rezumă la mersul la biserică. Mai importantă pare să fie relația construită în familie și dialogul constant dintre părinți și copii despre valorile religioase, acestea având un rol esențial în felul în care credința este transmisă de la o generație la alta.
Cum ar fi bine să vorbim despre credință cu adolescenții
Caradel Elena Alina, profesoară de religie, explică pentru „Adevărul” că educația religioasă începe în familie și este susținută în primul rând prin comportamentul părinților.
„În opinia mea, copilul trebuie să primească educația religioasă de mic, din familie, iar cel mai important rol îl are exemplul personal. Chiar dacă micuții nu înțeleg prea multe, ei văd ce se petrece și imită comportamentul părinților”, a declarat aceasta.
Potrivit spuselor profesoarei, copiii crescuți într-un mediu în care rugăciunea și valorile religioase sunt prezente vor căuta, odată cu maturizarea, să înțeleagă mai bine dimensiunea morală și spirituală a credinței.
„Contează foarte mult să primească modele bune din familie și aici avem exemple din viețile sfinților, care erau îndrumați de părinți credincioși sau de bunici, cum ar fi Sfântul Ierarh Vasile cel Mare”, a mai explicat ea.
Studiul arată că persoanele apropiate de părinții lor se simt, în general, mai conectate la comunitatea religioasă și spun că le este mai ușor să ierte. Totodată, cei care au avut în familie discuții frecvente despre credință au ajuns să vorbească despre aceste lucruri și cu propriii copii.
Caradel Elena Alina spune că adolescența este una dintre perioadele în care părinții trebuie să acorde mai multă atenție felului în care discută cu copiii despre credință, mai ales că mulți tineri încep tocmai în această perioadă să pună sub semnul întrebării practicile religioase.
„Mai ales în adolescență este foarte important să nu fie obligat cu privire la mersul la biserică, postul și rugăciunea, ci trebuie purtate discuții cu mult calm, atenție la cuvinte și rugăciunea venită din inimă”, a afirmat profesoara.
Ea consideră că părinții trebuie să transmită credința prin propriul exemplu și printr-o relație bazată pe echilibru și răbdare.
„Roagă-te tu, ca părinte, pentru copilul tău și el îți va urma exemplul chiar dacă la vârsta adolescenței intervine un spirit mai rebel”, a mai declarat aceasta pentru „Adevărul”.
Datele cercetării indică și faptul că persoanele care au crescut în familii stabile și au avut relații bune cu părinții tind să manifeste o implicare religioasă mai mare la maturitate. De altfel, Caradel Elena Alina subliniază că discuțiile despre credință nu reprezintă un proces limitat la copilărie. „Discuțiile despre Dumnezeu nu se termină într-un an sau doi, ci durează pe tot parcursul vieții”, a mai spus Caradel Elena Alina.
Petrișor Peiu îi atacă pe Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu: „Unele glume se scriu singure”
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, acuză Guvernul că prezintă drept sprijin pentru economia românească o discuție a premierului Ilie Bolojan...
Adrian Zuckerman: Președintele Nicușor Dan este o voce de prim-plan pe flancul estic al Europei
Într-un moment în care alianța transatlantică se confruntă cu cel mai serios test din ultimele decenii, leadershipul nu este doar...
Alexandra Căpitănescu, după performanța la Eurovision 2026: „Cu toții am făcut asta! Recunoscătoare și emoționantă”
Alexandra Căpitănescu a reacționat spumos pe Facebook după ce obținut locul 3 la Eurovision 2026, unde a acumulat 296 de...
Ce rol au conversațiile despre Dumnezeu în educația copiilor
Felul în care părinții discută despre credință cu cei mici poate avea un impact mai mare decât simpla prezență la...
Horoscop duminică, 17 mai. Nativii unei zodii au oportunitatea să câștige bani din activități personale
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de duminică, 17 mai. FOTO...
Turcia propune un proiect strategic NATO: conductă militară de combustibil până în România
Turcia propune construirea unei conducte de combustibil către România, via Bulgaria, ca parte a extinderii sistemului NATO de aprovizionare. Proiectul...
Elevi răpiți în nord-estul Nigeriei după un atac atribuit grupărilor jihadiste
Mai mulți elevi au fost răpiți sau dați dispăruți în urma unui atac armat asupra unor unități de învățământ din...
-
Actualitateacum 2 zile
Diana Buzoianu anunță un buget mai mare pentru Programul Rabla în 2026 și accent pe mașinile produse în Europa
-
Actualitateacum 3 zile
Pariul pentru independență al Kievului. Compania Fire Point vrea să spargă monopolul tehnologic al SUA cu „zeci de sateliți” și rachete autohtone
-
Breakingacum 3 zileNetanyahu: „Vom menține Ierusalimul sub suveranitate israeliană pentru totdeauna”
-
Breakingacum 2 zileRăzvan Pîrcălăbescu, șeful Romarm, întâlnire cu Simion la BSDA. Declarații explozive: „Romarm este compania tuturor românilor”
-
Actualitateacum 2 zile
Liderul UDMR, Kelemen Hunor: „Poate că vom intra în opoziţie. Pe mine nu mă sperie aşa ceva”
-
Actualitateacum 3 zile
Ilie Bolojan vs. Marcel Ciolacu – Administrația Prezidențială clarifică cine a propus reformularea cheie pentru miliardele din apărare
-
Actualitateacum 2 zile
Capcana în care pică mulți utilizatori Tinder: cum le scade, fără să-și dea seama, stima de sine
-
Actualitateacum 2 zile
Scandal și amenințări în Timiș. Un bărbat a scos cuțitul la tatăl său și s-a folosit de cei trei copii ai săi pentru a îngreuna intervenția polițiștilor