Ziua de 28 decembrie a rămas în istorie drept cea în care planeta Neptun a fost observată pentru prima dată de către Galileo Galilei, în 1612, și cea în care s-au născut mai multe personalități istorice, precum Eftimie Murgu, în 1805, cel care avea să devină conducător al Revoluţiei române de la 1848 din Banat.

1612: Neptun este pentru prima dată observat de către Galileo Galilei

Desenele lui Galileo Galilei dovedesc că el este primul care a observat planeta Neptun la 28 decembrie 1612 și mai apoi la 27 ianuarie 1613. Dar de fiecare dată, Galileo a confundat planeta cu o stea fixă, aceasta apărând foarte aproape de Jupiter (în conjuncție), pe cerul înstelat; motiv pentru care descoperirea nu i se atribuie lui.

Abia peste 234 de ani, această planetă va fi considerată o nouă planetă a sistemului solar.

1805: S-a născut Eftimie Murgu, conducător al Revoluţiei române de la 1848 din Banat

Eftimie Murgu s-a născut pe 28 decembrie 1805, la Rudăria, Caraș-Severin și a murit pe 30 aprilie 1870, la Budapesta.

A fost un jurist și profesor de filosofie română, om politic, deputat în parlamentul revoluționar maghiar din timpul Revoluției de la 1848 (Dieta de la Debrețin), apoi avocat în Budapesta.

În toamna anului 1844 şi iarna anului 1845 a avut loc în Banat o puternică mişcare politică şi naţională, sub conducerea lui Eftimie Murgu, care milita pentru despărţirea Banatului de Ungaria şi unirea lui cu Transilvania, Ţara Românească şi Moldova, după cum se arată în volumul ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). În urma acestei acţiuni, a fost închis la Pesta. A fost eliberat din închisoare la 27 martie/8 aprilie 1848, 

conform Agerpres.  

În aceeaşi perioadă cu Adunarea de la Blaj (3-5 mai 1848) au avut loc adunări ale românilor din Banat, sub conducerea lui Eftimie Murgu. Acesta fusese împiedicat să participe la Adunarea de la Blaj, deşi fusese invitat aici în calitate de preşedinte al Adunării. Românii bănăţeni au hotărât organizarea unei reuniuni consultative, precum cea de la Blaj, la mijlocul lunii iunie, la Lugoj, potrivit lucrării „Revoluţia română de la 1848. Solidaritate şi unitate naţională” (Bucureşti, 1987).  

1872: S-a dat în exploatare, la Bucureşti, prima linie de tramvai cu cai – „tramcar”

Primul tramvai din Bucureşti a circulat pe traseul Calea Târgoviştei – Podul Mogoşoaiei – Teatrul Naţional – străzile Biserica Enei, Academiei, Colţei – Piaţa „Sfântul Gheorghe” – Moşi. 

Spre deosebire de zilele noastre, tramvaiele de acum 150 de ani aveau maxim  „doi cai putere” , cai care munceau ore bune în fiecare zi. Armăsari, mai exact, care înainte de a deveni „sufletul tramvaiului” erau duşi la medicul veterinar şi castraţi.

În interiorul primelor tramvaie trase de cai aveau loc aproximativ 10 persoane, care de cele mai multe ori stăteau pe băncile aşezate în interiorul vehiculului, de o parte şi de alta a acestuia.

Caii, care erau „motorul“ tramvaiului, erau atent supravegheaţi de o întreagă echipă de medici veterinari, hrăniţi cu mare grijă şi consultaţi periodic pentru a preveni orice problemă de sănătate.

După multe decenii de exploatare, ultimele tramcare sunt retrase din circulaţie în 1929. În Muzeul RATB sunt câteva tablouri şi o machetă a tramvaiului tras de cai, mărturie că aşa au stat lucrurile în trecut.

1932: S-a născut actriță americană Nichelle Nichols

Actriţa americană de culoare Nichelle Nichols (n. Grace Dell Nichols) s-a născut pe 28 decembrie 1932 la Chicago şi-a început cariera la vârsta de 14 ani ca dansatoare şi cântăreaţă alături de orchestra lui Duke Ellington.

Fostă dansatoare şi cântăreaţă, Nichelle Nichols a interpretat în seria originală Star Trek din anii 1960 rolul locotenentului Nyota Uhura, un ofiţer cu origini africane şi fluent în swahili, devenind rapid o figură emblematică a drepturilor civile.

Rolul ei de femeie de culoare într-o poziţie importantă i-a stârnit admiraţia lui Martin Luther King, asasinat în 1968, care i-a cerut să nu părăsească „Star Trek”, aşa cum ea intenţiona, spunându-i că este singurul serial pe care le-a permis copiilor săi să-l urmărească, a mărturisit actriţa.În 1968, William Shatner, care l-a interpretat pe celebrul căpitan Kirk în serial, şi Nichelle Nichols au devenit protagoniştii primului sărut între o persoană albă şi una de culoare la televiziunea americană.

Ea a murit pe 30 iulie 2022 la vârsta de 89 de ani, în Silver City, New Mexico, SUA.

1972: Kim Ir-sen a devenit primul președinte al Coreei de Nord

Kim Ir-sen (Kim Il-sung) s-a născut pe 15 aprilie 1912, în satul Mangjŏngde de lângă Phenian, a fost prim-ministru al Coreei de Nord (1948–1972) și Secretar General al Partidului Muncitorilor din Coreea, și a condus Coreea de Nord de la fondarea sa în 1948 până la moartea sa pe 8 iulie 1994.

1981: A fost inaugurat cel de-al doilea tronson al metroului din București 

Cel de-al doilea tronson al primei magistrale a metroului bucureştean a fost pus în funcțiune pe 28 decembrie 1981.

Traseul cuprindea șase stații între Uzinele Timpuri Noi și Republica -Mihai Bravu, Dristor, Leontin Sălăjan, Titan, Muncii, Republica, pe o lungime de 9,235 km.

1989: A murit savantul Hermann Oberth, care a ajutat NASA să ducă primii oameni pe Lună

Hermann Julius Oberth, s-a născut pe 25 iunie 1894, la Sibiu, în Transilvania, într-o familie de saşi și a murit pe 28 decembrie 1989 în Nürnberg, Republica Federală Germania (RFG)).

Hermann Oberth, savantul român cu origini săseşti, a contribuit la crearea celebrei rachete V-2 împreună cu cel căruia i-a fost mentor, Wernher von Braun. Tot împreună cu inginerul neamţ, Oberth a ajuns la NASA, unde au colaborat la programele americane spaţiale, printre care Misiunea Apollo 11.

Hermann Oberth avea să fie recunoscut, peste ani, drept unul dintre părinţii fondatori ai rachetei şi astronauticii, în onoarea căruia a fost denumit un crater de pe Lună.

El a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

2007: A murit actriţa Clody Bertola

Actriţa Clody Bertola s-a născut la Bucureşti, la 12 august 1913 și a decedat pe 28 decembrie 2007.

Potrivit siteului CineMagia, www.cinemagia.ro, ea a urmat încă din liceu şcoala particulară a Floriei Capsali, marea maestră a baletului clasic, care avea în program şi un curs de artă dramatică, predat de Marietta Sadova şi Haig Acterian.

A absolvit, în 1936, cursurile Conservatorului de Artă Dramatică din Bucureşti.

A jucat pe scena Teatrului Bulandra, dar şi pe cele ale Teatrului de Comedie, Teatrului Naţional din Bucureşti şi Teatrului Mic.

La Teatrul Bulandra, unde a şi debutat, a jucat în piese precum: „Pescăruşul” de A.P. Cehov (1949, alături de Liviu Ciulei), „Livada cu vişini” de A.P. Cehov (1967, r. Lucian Pintilie), „Play Stringberg” de Friedrich Dürrenmatt (1971, r. Liviu Ciulei), „Lungul drum al zilei către noapte” de Eugene O’ Neill (1976, r. Liviu Ciulei), „Gin Rummy” de Donald Coburn (1980, r. Liviu Ciulei) ş.a. A avut roluri şi în fi lme: „Ciulinii Bărăganului” (1957, r. Louis Daquin), „Facerea lumii” (1971, r. Gheorghe Vitanidis), „Felix şi Otilia” (1972, r. Iulian Mihu), „Ciprian Porumbescu” (1972, r. Gheorghe Vitanidis), „Profetul, aurul şi ardelenii” (1977, r. Dan Piţa).

A fost distinsă cu Ordinul „Meritul Cultural” clasa a II-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

A fost căsătorită de trei ori, cu pictorul Ştefan Constantinescu, cu regizorul Liviu Ciulei şi cu regizorul Lucian Pintilie.

În 1997, a apărut o carte dedicată actriţei – „La vie en rose cu Clody Bertola” (Ed. Humanitas), semnată de criticul de teatru Ludmila Patlanjoglu. (DAG)