Connect with us

Actualitate

Dacia 1300, prima mașină românească de mare succes la export. „Era ușor de reparat“

Publicat

pe

Dacia 1300, prima mașină românească de mare succes la export. „Era ușor de reparat“

Produsă
începând cu octombrie 1969 la uzina de la Mioveni, Dacia 1300 avea
să se dovedească un autoturism foarte apreciat, fiind fabricat
împreună cu toate derivatele sale până în 2004.

Dacia 1300 a fost exportată și în America de Sud și Africa FOTO Renault Group

Dacia 1300 a intrat
în fabricație în 1969, în aceeași perioadă în care, la uzina
de la Mioveni, se producea Dacia 1100. Evenimentul major al
anului 1969 în industria auto românească a fost
lansarea comercială a primelor modele R12 produse la
noi în țară sub numele Dacia 1300. Modelul s-a dovedit un
adevărat succes comercial atât în România, cât și în alte țări
din Europa de Est, unde a
fost exportat începând cu 1971.

Lux
Super pentru Securitate

La început, modelul Dacia
1300 avea o singură variantă de caroserie, berlină cu patru uși
și cinci locuri. Motorul avea 1.289 centimetri cubi și 54 de
cai-putere. Mașina putea atinge o viteză maximă de 144 km/h, iar
consumul mediu era unul foarte bun pentru acele vremuri: 7 litri/100
km.

În 1970, după doar
câteva luni de la intrarea în producție a Daciei 1300, au mai fost
lansate încă două versiuni de echipare în afară de cea standard:
echiparea Lux și Lux Super 1301. Cea din urmă era destinată doar
oficialilor din Securitate și din Partidul Comunist Român. Această
echipare de top avea mai multe dotări speciale, precum parasolar
pasager cu oglindă, torpedou iluminat, brichetă electrică,
instalație spălare parbriz electrică, scaune față supraînălțate
și instalație radio din fabrică.

„În 1969 s-au
fabricat primele loturi din Dacia 1300 berlină. Îmi amintesc că am
muncit trei zile și trei nopți pentru a produce primele 50 de
exemplare, deoarece urma defilarea de 23 August, iar câte 25 de
mașini erau prevăzute pentru paradele de la București și
Pitești“
,
povestea în urmă cu peste două decenii regretatul Constantin
Stroe, fost director general Dacia
și totodată omul grație căruia
Dacia a renăscut.

Succes
afară, succes acasă

În 1973 a început
producția Daciei 1300 break, iar doi ani mai târziu a început să
fie fabricată și autoutilitara Dacia 1302, ce putea suporta o
sarcină utilă maximă de 400 de kilograme. Cele două derivate ale
berlinei Dacia 1300 vor avea un rol important la creșterea
spectaculoasă a exporturilor Dacia, ce vor ajunge în următorii ani
la peste 10.000 de autoturisme anual.

Primele destinații la
export pentru gama Dacia 1300 fabricată la Mioveni au fost țările
socialiste vecine. În scurt timp, Dacia 1300, ce era deja
considerată o mașină fiabilă și ieftină, avea să fie exportată
și în America de Sud și Africa. Iar Daciile 1300 break și 1302
s-au vândut în mii de exemplare în Algeria, Cehoslovacia,
Columbia, Egipt, Republica Democrată Germană și Polonia. În 1977,
în RDG au fost exportate nu mai puțin de 5.000 de autoturisme
produse la fabrica de la Mioveni. În perioada 1975-1985, în
Columbia au ajuns 2.500 de autoutilitare Dacia 1302.

Marele succes al Daciei
1300 a dus la un fenomen în premieră în România: luni întregi de
așteptare pentru a putea cumpăra o mașină. Până în 1972, un
client român care comanda o Dacia 1300 avea de așteptat maximum
șase luni. După 1975, timpul de așteptare a crescut sesizabil, nu
puține fiind cazurile în care clienții așteptau chiar și zece
luni livrarea unei Dacii 1300.

Simbolul
șoferului român

Integrarea tot mai
mare în România a producătorilor de componente auto pentru Dacia a
contat și în ceea ce privește păstrarea unui preț competitiv. În
perioada 1970-1979, la noi erau aproximativ 80 de întreprinderi ce
fabricau componente auto pentru Dacia, cele mai multe folosind cele
50 de brevete preluate prin contractul de bază încheiat cu Renault
în 1966.

„Începând cu
primii ani ai anilor ’70,
în industria orizontală românească au fost demarate sau au fost
modernizate la nivelul cerințelor Renault: fabricația de faruri și
dispozitive de iluminat ce respectau reglementările internaționale
ale etapei respective, distribuitoare de aprindere, demaroare și
alternatoare, carburatoare, tablouri de bord, amortizoare,
ștergătoare de parbriz, piese de frânare, ambreiaje, transmisii
homocinetice, yale uși“,
se precizează în cartea „De la IMS 57 la Dacia Duster. O istorie
a fabricației de autoturisme în România“
,
scrisă de Constantin Stroe, Gheorghe Druță și Silviu Sepciu.

Producția de autoturisme
Dacia la uzina de la Mioveni a ajuns la creșteri spectaculoase,
grație succesului gamei 1300. Astfel, în 1972, producția a fost de
28.004 unități (autoturisme + autoutilitare ușoare), ajungând în
1976 la 62.745 de unități și la nu mai puțin de 73.868 de unități
în 1979. O producție-record la Dacia a fost în 1984, când au fost
realizate 87.600 de unități.

În total, Dacia 1300 și
toate derivatele sale, inclusiv Dacia 1310, au fost produse în peste
1,9 milioane de unități la uzina de la Mioveni în perioada
1969-2004. Dacia 1300 a ieșit definitiv din producție în iulie
2004. Grație numărului mare de mașini produse și vândute, Dacia
1300 a devenit un simbol auto la fel de puternic în România precum
a fost mașina Trabant pentru Germania de Est.

Nostalgii

Sorin Antonescu (78
de ani) locuiește în orașul argeșean Ștefănești și a deținut
o Dacia 1300 timp de 18 ani, din 1973 și până în 1991. „Țin
minte că a durat mai bine de șase luni din clipa în care am dat
comanda și până a venit mașina. Eram bucuros ca un copil când am
condus-o prima oară. Dacia 1300 a fost la vremea ei cea mai modernă
mașină din Europa de Est. Nu era o mașină scumpă, iar dacă
aveai cunoștințe minime de mecanică o puteai repara și pe
marginea drumului dacă apărea vreo problemă. Am fost extrem de
mulțumit de ea, m-am atașat mult de Dacia 1300, și de atunci am
rămas fidel mașinilor românești. Acum, mașinile ce se fabrică
peste tot au foarte multă electronică, pe de o parte e bine, dar pe
de altă parte e mai complicat, căci dacă te lasă mașina în drum
nu mai poți meșteri la ea, trebuie să suni la service. Cu Dacia
1300 era totul atât de simplu și clar făcut…“
,
povestește Sorin Antonescu pentru „Weekend Adevărul“. 

„Era o mașină de cumpărat“

Unul dintre cei mai
respectați oameni din industria auto românească din ultimele
decenii, Paul Schiaucu a lucrat la Dacia din 1978 până în 1989,
iar între 1989 și 1992 a fost reprezentantul Dacia la Paris. Paul
Schiaucu a fost președintele APIA (Asociaţia Producătorilor şi
Importatorilor de Automobile din România) între 1996 și 2000,
precum și vicepreşedinte OICA (Organizaţia Internaţională a
Constructorilor de Automobile) între 1998 și 2002

„Dacia 1300 a fost
o mașină foarte populară, inclusiv datorită prețului. Era o
mașină de cumpărat. Dacia 1300 a avut și o longevitate de
invidiat pe plan intern și extern. A fost o mașină foarte bine
vândută în străinătate timp de mai mulți ani. Până în 1990
erau exporturi foarte mari de Dacia 1300 în special în țările
socialiste, cred că cele mai mari exporturi au fost în Ungaria și
în Republica Democrată Germană. Era o mașină simplă din punct
de vedere tehnic, avea un motor cu o putere rezonabilă, cu
carburator la care se putea ușor interveni“
,
a declarat Paul Schiaucu pentru „Weekend Adevărul“.

Fostul
președinte APIA a și condus o Dacia 1300 timp de 15 ani, între
1973 și 1988. „Am condus mașina peste tot în România și nu am
rămas niciodată în pană în acești 15 ani cu Dacia 1300, iar
acest lucru cred că spune foarte multe legat de fiabilitatea Daciei
1300. Îi făceam constant întreținerea ce era recomandată și nu
am avut probleme“
,
a adăugat Paul Schiaucu.

Comentarii Facebook

Actualitate

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Publicat

pe

De

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.

Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.

Reducerea dezordinii și a distragerilor

Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.

Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.

De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.

Creșterea productivității angajaților

Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.

Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.

În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.

Un spațiu de lucru mai curat și sigur

Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.

Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.

Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.

Concluzie

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.

Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

Publicat

pe

De

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.

Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.

Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.

Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)

Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.

Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:

  • Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
  • Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
  • Creșterea confortului interior;
  • Prevenirea condensului pe margini.

Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.

Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul

O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.

Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:

  • Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
  • Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
  • Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.

Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.

Măsurarea performanței înainte și după schimbare

O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.

Evaluarea performanței se poate face prin:

  • Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
  • Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
  • Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).

După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.

Concluzie

Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.

Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Publicat

pe

De

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.

Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.

Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?

O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.

Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.

Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile

Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.

Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.

Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer

Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.

Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:

  • Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
  • Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
  • Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.

Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.

Concluzie

Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.

În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Actualitateacum o zi

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere...

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
Actualitateacum o zi

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice...

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Actualitateacum 2 zile

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei...

Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin
Actualitateacum o săptămână

Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin

Oamenii adoră senzația de păr curat și proaspăt imediat după spălare, însă uneori exagerează cu tratamentele din dorința de a-l...

Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie” Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie”
Actualitateacum o săptămână

Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie”

Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele partidului conservator Acțiunea Conservatoare, a reacționat ferm la informațiile potrivit cărora compania Pfizer solicită României plata...

Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri
Actualitateacum 2 săptămâni

Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri

Timișoara se află între orașele cu activitate economică diversificată, în care companiile din producție, tehnologie și servicii utilizează tot mai...

Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor
Actualitateacum 2 săptămâni

Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor

Gestionarea documentelor într-o organizație nu reprezintă doar o obligație administrativă, ci și un element esențial pentru funcționarea eficientă și protecția...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro