Actualitate
Alexandru Solomon, regizor: „Influența politică a Bisericii e uriașă, cumva a luat locul partidului comunist ca autoritate“
Regizorul
Alexandru Solomon lucrează la un film care pune reflectoarele pe
impactul cultului lui Arsenie Boca în societatea românească, dar
și pe influența politică pe care o are Biserica în rândul
oamenilor abandonați de statul român
Alexandru Solomon e unul dintre cei mai apreciați cineaști din Estul Europei. FOTO Adevărul
Regizor de film documentar, director de imagine, producător și scenarist, Alexandru Solomon (56 de ani) a reușit să se remarce dincolo de granițele României. Cunoscut ca regizor îndeosebi pentru „Kapitalism – Rețeta noastră secretă“, „Război pe calea undelor“ și „Marele jaf comunist“, numele lui Solomon apare și în alte proiecte de anvergură. La cea mai recentă ediție a TIFF, cineastul bucureștean a fost omagiat, iar trei dintre filmele sale, „Ouăle lui Tarzan“, „Război pe calea undelor“ şi „Clara B“, au fost primite cu aplauze la scenă deschisă. De asemenea, el a făcut parte și din juriul competiţiei internaţionale de documentare din cadrul festivalului.
„Cred că documentarul, în primul rând, este o formă de a selecta ceva din realitate, de oameni, de scene, de felul de a te uita la oameni și realități, e invenție în sensul formal. Apoi, montajul e un soi de a pune totul cap la cap într-o narațiune, să îi dai sens bucății respective de realitate“, a spus cineastul în interviul acordat pentru „Weekend Adevărul“ în cadrul TIFF 2022.
Șansa unui examen picat
Alexandru Solomon provine dintr-o familie de artiști. De altfel, prima sa opțiune nu a fost regia. Mulți ani mai târziu, e de părere că marea sa șansă a fost că nu a reușit la acel examen. „Eu am dat la Arte Plastice inițial. Acum pot să zic din fericire că n-am intrat și apoi am mers la Film. Cred că a contat backgroundul vizual. Cred că e o chestie de educație și ce absorbi de la părinți“, admite cineastul.
Chiar și așa, pasiunea pentru desen nu i s-a stins. Mulți ani mai târziu, Solomon se folosește inclusiv de desen în munca sa. „Desenez de obicei pentru filme diverse chestii, scheme. Mă ajută să-mi găsesc un soi de drum în pregătire. Este un fel de imagine mentală pe care încerc să o pun pe hârtie cum se leagă personajele sau ce imagini vin“, explică artistul.
Regizorul a trăit mai bine de 20 de ani în „Epoca de Aur“. Și pentru că perioada respectivă echivalează în mare măsură cu anii copilăriei și ai adolescenței, amintirile sale sunt specifice.
„Când ești tânăr, amintirile nu sunt neapărat nașpa. Nu mergeam la Cenaclul Flacăra, deși era la modă. În schimb, la Vama Veche mergeam, era un fel de sătuc. Maică-mea mi-a făcut cadou o cameră Super8 când aveam 15 ani și cam de atunci am început să filmez. Aveam o mătușă fotografă. Dar sigur că m-am format într-un climat din ăsta, în anii ’80. Țin minte că era totul super-gri și super-închis. În schimb, nu am vrut să emigrez, deși probabil că aș fi putut să o fac. Ai mei nu voiau să plece nicăieri, deși au avut unele probleme. Pe tata l-au dat afară din partid, după un an. Sunt oameni care au suferit mult mai mult decât ei“, rememorează regizorul.
Misticismul prin ochii ateului
Cel mai recent proiect înseamnă o nouă provocare și explorează un aspect controversat: misticismul românesc reflectat prin cultul lui Arsenie Boca. De altfel, Alexandru Solomon nu face un secret că acesta e cel mai important proiect în prezent. „De obicei, sunt ultimele lucruri, alea sunt mai aproape de faza în care te afli tu ca cineast acum. În prezent, lucrez la un film despre cultul lui Arsenie Boca, se cheamă «Viața de apoi». N-am avut niciodată o poziție neutră, încerc să am o poziție echilibrată. În sensul că neutru ar însemna că eu nu am nicio perspectivă“, a explicat Solomon.
În schimb, cunoscutul regizor se declară ateu. Acest lucru nu îl împiedică, spune el, să se aplece asupra misticismului, să-l studieze și să-l prezinte apoi trecut prin filtrul său. „Pe mine mă interesează mai puțin biografia lui, cât ce văd oamenii în el azi. Acum a pălit un pic cultul ăsta, dar rămâne un fenomen social foarte interesant. Spune multe despre societatea românească. Sper să fie gata, să îi dăm drumul anul viitor. Întâi să fie gata și apoi începem să îl trimitem la festivaluri, nimic nu e garantat. E mult mai diversă piața. E și foarte bine că e atâta documentar românesc și că sunt oameni tineri care fac lucruri în afara cutiei“, consideră regizorul.
Biserica, moștenitoarea PCR
Chiar la 33 de ani de la Revoluție, religia și Biserica ocupă în continuare un loc important în viața românului de rând. Alexandru Solomon are propria explicație pentru asta. „Cred că s-au schimbat multe. E o nevoie de sprijin spiritual marcat. Pe fondul abandonului social și al unui dezastru medical, s-au dezvoltat multe probleme grele, pentru că oamenii și-au pierdut un sistem de valori, și-au pierdut din autoritate, și atunci caută autoritate și sprijin spiritual în altă parte. Așa se explică de ce Biserica e în Top 3. Cred că cumva filmul meu vorbește și despre faptul că e un fenomen universal întoarcerea la iraționalitate, la spiritualism. Personal, sunt foarte raționalist ca structură. Nu cred în Dumnezeu, cred că în viață ai sau nu ai «organul» ăsta, credința. În schimb, pe mine asta m-a interesat: în ce măsură acest «mistical turn» zice ceva despre noi și despre societatea românească“, susține el.
În opinia sa, religia a luat într-o mare măsură rolul pe care îl avea în anii comunismului singurul partid existent în România, de după venirea sovieticilor și până în 1990. „Ce mi se pare că mai e dincolo de pulsiunile astea ale omului: religia e instrumentalizată politic foarte tare. Asta se întâmplă la noi dincolo de dorința oamenilor de a crede în ceva. Influența politică a Bisericii e uriașă și cumva a luat locul partidului comunist ca autoritate“, adaugă Solomon.
Două epoci, un numitor comun
Deși s-au scurs deja peste trei decenii, unele lucruri au rămas neschimbate. Există, astfel, un numitor comun între anii Epocii de Aur și prezent. Grav este, spune el, că societatea românească nu pare să aibă nici măcar acum antidotul pentru totalitarism, iar mulți români îi duc chiar dorul. „Numitorul comun între perioada comunistă și ce este acum e fundalul pe care s-a format societatea românească. De evoluat, evoluează pe niște baze, rețele. Cred că există în continuare destul apetit pentru un regim autoritar în România. Tot auzi: «Ce bine ar fi să…» Și asta vine de undeva“, atenționează Solomon.
Principala vină o poartă chiar statul român, incapabil să își facă datoria față de cetățean și insensibil la problemele acestuia, crede regizorul. „E un reflex antidemocratic care vine din faptul că statul român a devenit foarte slab. E un stat care n-are grijă de cetățenii lui așa cum trebuie să aibă. E un stat în care libera expresie e cumva destul de îngrădită. Vezi și ce se întâmplă și cu aceste noi legi ale serviciilor secrete. Asta este o pulsiune autoritară a statului român“, mai spune acesta.
Unde începe și unde se termină democrația?
Regizorul consideră că problema nici măcar nu se limitează la spațiul geografic românesc. Cumva, o bună parte a lumii s-a molipsit, iar autoritarismul a ajuns și dincolo de Atlantic, în timpul lui Trump, crede el. Iar aici apar nuanțele tușate de Alexandru Solomon. Dacă Donald Trump, omul care ar fi încercat să submineze democrația în SUA, a fost practic interzis pe rețelele sociale în timpul bătăliei sale cu Joe Biden, când ultimul a fost ales președinte, aceasta nu ar fi o dovadă de cenzură și antidemocrație, cât o încercare de a-i proteja pe americanii de rând de ideile periculoase ale fostului număr unu din America.
„E o chestie globală. Problema acolo nu e paranoia. Problema este că impulsurile regimului Trump erau niște impulsuri autoritare, voiau să întoarcă alegerile. Și ce a făcut în timpul mandatului, ideea era să restrângă tot felul de libertăți, să-i controleze mai mult“, crede regizorul.
În schimb, spune el, e greșită percepția tot mai des întâlnită că democrațiile sunt mai slabe decât dictaturile. „E un clișeu că democrațiile sunt mai slabe decât dictaturile, mai incapabile, mai neputincioase. Evident că lucrurile se întâmplă mai greu într-un regim în care societatea poate să intervină în procesul acesta de luat decizii. Durează mai mult, e mai complicat, dar e mai bine“, consideră Solomon.
El a făcut o comparație între protestele românilor în timpul restricțiilor cauzate de pandemie și lipsa de reacție a oamenilor atunci când s-a discutat despre legile de securitate. „Faptul că n-am putut să mergem la mall nu înseamnă că a fost încălcat un drept al omului. Mi se pare foarte bizar că în România o bună parte din populație a protestat față de restrângerea libertăților de a merge la mall, dar câtă lume vezi că protestează împotriva altor lucruri autoritare din societatea românească? Oamenii reacționează mai puțin. De ce nu reacționează la fel de vehement ca împotriva măștilor?“, se întreabă Solomon.
De altfel, subliniază el, trăim vremuri complicate, iar asta nu se limitează la război. Într-o perioadă în care teoriile conspirației sunt ridicate la rang de artă, realitatea e una cu adevărat complicată.
„Cred că trăim vremuri complicate. Cred că realitatea e foarte complicată și teoriile conspirației nu fac decât să simplifice asta. Îți oferă un soi de teorie simplificată, totul e explicabil prin chestia asta, iar ideea că lumea e condusă de niște păpușari invizibili prinde din cauza nesiguranței și a lipsei de valori comune. Cred că a fost interesant în competiția asta de documentar de la TIFF că sunt filme care cumva reacționează la climatul acesta de neîncredere în imagini, neîncredere în știri, de neîncredere în construcțiile astea narative. În acest context, companiile de știri sau ziarele, ca și festivalurile, trebuie să facă un soi de curatoriat, să despartă apele“, mai spune regizorul.
Acuzat că e agent al serviciilor secrete belgiene
Poziția sa fermă, dar și unele dintre producțiile sale i-au adus și antipatie din partea unora. Așa a ajuns să fie chiar acuzat că ar reprezenta interesele unor țări străine, ba chiar că ar fi agent secret.
„Am fost acuzat și la «Kapitalism, rețeta noastră secretă» (n.r. – documentar regizat de Alexandru Solomon, lansat în 2010) că sunt agent al serviciilor secrete belgiene. Probabil pentru că Belgia era țară coproducătoare, am avut un coproducător belgian. A fost foarte amuzant, că tocmai serviciile belgiene, care nici măcat nu sunt așa renumite… Voiam și eu să fiu bănuit că sunt agent CIA sau ceva mai serios, dacă tot am primit asemenea acuzații“, se amuză Solomon.
„Nemurirea s-a mutat din teritoriul religiei în cel al științei pentru o vreme“
Printre cele mai apreciate proiecte ale sale se numără unul aparte, unic în documentarul românesc.
Apărut încă din 2017, „Ouăle lui Tarzan“ continuă să fie poate cel mai provocator documentar românesc și să ridice numeroase semne de întrebare. Tema e una pe măsură: un experiment secret făcut pe vremea lui Stalin în fosta Uniune Sovietică, despre care Occidentul a aflat după mulți ani. Pentru asta, Alexandru Solomon a învățat limba rusă și a filmat ani la rând tocmai în Institutul de Primatologie din Abhazia, regiunea separatistă prorusă din Georgia unde au avut loc experimentele cu iz de SF care au început încă din perioada interbelică.
„A existat intenția profesorului Ivanov, dar care nu a dus nicăieri. Adică a existat un urangutan, Tarzan chiar îl chema, pe care voiau să-l folosească, să îi insemineze sperma lui unei femei sovietice. Însă Tarzan a murit înainte de vreme, iar experimentul nu a mai dat rezultate. Acum, după atâția ani, mulți dintre ei percep mai degrabă asta ca o pată rușinoasă în istoria lor pentru că era o chestie neetică. Acum se dezvoltă niște vaccinuri, lucrează pentru companii rusești care îi subînchiriază să facă experimente, pentru că nu pot avea relații cu institute de top franțuzești sau germane pentru că nu sunt o țară recunoscută“, explică Solomon.
Dincolo de mister și de legendă, povestea reală a institutului fascinează încă o lume întreagă după atâtea decenii. Însă dincolo de teoriile conspirației, rămâne realitatea – un astfel de proiect cu greu ar fi putut avea loc altundeva decât în fosta Uniune Sovietică. Asta și pentru că, în opinia lui Solomon, cumva societatea sovietică de atunci, una atee, a încercat să dea științei unul dintre rolurile deținute anterior de religie.
Un urangutan mascul pe nume Tarzan era în centrul proiectului sovietic. FOTO: Pixabay
„Ceea ce e interesant în primatologie și ceea ce au făcut sovieticii atunci este tocmai încercarea de a plasa pe umerii științei ce făcea religia înainte: de a schimba omul, de a-i da un fel de a doua viață, o viață de apoi prin știință, prin a-i îmbunătăți genetica. Nemurirea s-a mutat din teritoriul religiei în cel al științei pentru o vreme“, subliniază regizorul.
Aventuri în „Transnistria“ Georgiei
Dincolo de atmosfera sumbră și de problemele pe care le-a generat, Abhazia are farmecul său și o doză de mister, care se risipește treptat, pe măsură ce anumite informații clasificate ajung să fie date publicității.
„Abhazia e o republică separatistă cam cum e Transnistria. În 1993 au avut un război civil, s-au separat de Georgia de facto și, în 2008, rușii i-au recunoscut. E o atmosferă foarte stagnantă. Nici rușii nu îi anexează, nici lumea nu îi recunoaște, nu pot să exporte absolut nimic, nu pot să aibă relații normale cu nimeni. E o bază militară rusească foarte mare. Politic. e același lucru ca în Transnistria, doar că e la mare și e mai frumos – e subtropical, cu vegetație, pe vremuri era un resort“, povestește regizorul.
Filmul său i-a împărțit pe cercetătorii care lucrează în prezent în institutul devenit celebru de pe vremea sovieticilor. „Eu am început să merg din 2011 până în 2016. În 2017 am mers să le arăt filmul. Am organizat o proiecție cu personalul de la institut. Ca în film, eram două tabere: cercetătorii în vârstă și cei tineri. Cei tineri mai degrabă erau nemulțumiți că nu am arătat și partea mai frumoasă a institutului, localul mai renovat sau laboratorul mai evoluat. Cei în vârstă au zis: «Ok, sigur, nu ne bucurăm că arătăm așa cum arătăm și suntem în stadiul ăsta, dar filmul e onest»“, își amintește Solomon.
Acolo, regizorul român a făcut cunoștință cu oameni de știință de anvergură, unii dintre ei cu notorietate în lume. E și cazul celebrului profesor nonagenar Boris Lapin, unul dintre savanții de care se leagă numele institutului, care apare și în film. „Mai trăia profesorul Lapin, care a dus institutul pe cele mai înalte culmi în anii ’60-’70. În film, este aniversarea lui la 95 de ani. Era o somitate recunoscută internațional: savant sovietic de renume, el era încă directorul onorific al institutului și chiar conducea o mașină. O figură patriarhală în toate sensurile“, rememorează Solomon.
Problemele filmului românesc
Arc peste timp, între anii tulburi ai experimentului sovietic și prezent, Alexandru Solomon vorbește și despre viitorul filmului românesc. În opinia sa, tinerii regizori și producători pot aduce un suflu nou în filmul românesc.
„Sunt mult mai mulți decât erau când am început eu. Anii ’90 au fost «dark ages», nu erau informații, nu puteai să călătorești. Nu se compară ce posibilități ai să te informezi, să cunoști oameni, locuri“, spune el. Și actorii care vin din urmă l-au impresionat. De altfel, Alexandru Solomon spune că România are o mulțime de actori de perspectivă, dar și mulți consacrați, foarte valoroși: „Îmi place cuplul de actori din filmul «Om Câine», Bogdan Dumitrache și Ofelia Popii. Sunt actori foarte buni în România, mulți“.
Chiar și așa, filmul românesc are mai multe piedici decât atuuri. Infrastructura și dezinteresul reprezintă două dintre marile handicapuri în raport cu cinematografia din alte țări. Iar Bucureștiul e un bun exemplu. „În București sunt patru săli de cinema: una e a Institutului Francez, cele două săli ale Cinematecii și Muzeul Țăranului. Asta este tot, la un oraș de două milioane de locuitori. Rețeaua s-a prăbușit, au lăsat-o să se facă praf în anii ’90-2000. Cinematografele au și filme românești, dar presiunea e atât de mare când vin atâtea filme, încât un film românesc supraviețuiește o săptămână, poate două la mall“, mai spune regizorul.
Cinemaul, cultură sau industrie?
În opinia sa, o altă problemă este că nimeni nu cultivă interesul pentru cinematografia românească, aceasta fiind condamnată și la subfinanțare. „E și o chestie de cultivare, e ca la cărți. Totul se cultivă prin consum. Și cererea se cultivă. Ca să dau un alt exemplu, întâi trebuie să îl înveți pe om că berea artizanală e bună. Ține și de un soi de voință politică, dar cultura e ultima roată. Banii sunt o unealtă, dar nu e numai atât. Din păcate, cred că la noi există percepția asta că cinemaul nu e chiar cultură, e așa, un fel de mic circ, care oricum se descurcă – e și comercial, că fac bani din bilete. Lucru fals, pentru că în Europa, cinemaul nu e industrie, e industrie culturală, artistică“, e radiografia făcută de Solomon.
În comparație, spune el, alte țări din centrul și din estul Europei nu se confruntă cu aceleași probleme. Cultura pur și simplu nu se vinde în România, iar filmul nu face excepție. „Pornim cu un handicap. În Cehia, în Polonia există o cultură a cinematografului. Cât film românesc e la televiziunea publică? TVR Cultural s-a reînființat acum, bravo lor, dar după ce dispăruse. E totuși o misiune publică, trebuie să ți-o asumi. Platformele de streaming pun film românesc, dar nefiind contextualizat, îl găsești greu printre toate lucrurile alea. Cred că manelismul este o cultură populară, dar comercialismul e altceva. S-a schimbat cultura populară, a înghițit tot felul de lucruri venite din alte părți. Suntem o societate mixtă și cultura asta e vie“, a încheiat Alexandru Solomon.
Actualitate
Piața auto din România își revine. Dacia ajunge la un pas de BMW, iar BYD urcă puternic în top
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil. În primul semestru din 2026, românii au înmatriculat peste 236.000 de autoturisme, iar luna iunie a adus cea mai bună evoluție din acest an. Deși mașinile second-hand continuă să domine piața, segmentul autoturismelor noi câștigă teren.
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil
În același timp, Dacia se apropie de BMW în clasamentul general al mărcilor preferate, iar producătorii chinezi, în special BYD, schimbă rapid echilibrul pe piața automobilelor electrice.
Piața auto a crescut ușor, dar mașinile rulate domină în continuare
Piața auto din România a ajuns la 236.126 de înmatriculări în primele șase luni ale anului 2026, potrivit unei analize realizate de plus-auto.ro pe baza datelor oficiale DRPCIV.
Structura pieței arată însă că România rămâne o piață dominată de autoturismele second-hand. Din totalul înmatriculărilor, 171.276 de mașini au fost rulate, reprezentând 72,5% din piață, în timp ce autoturismele noi au totalizat 64.850 de unități, respectiv 27,5%.
Comparativ cu primul trimestru al anului, când ponderea mașinilor rulate ajunsese la 76,7%, datele indică o ușoară revenire a segmentului de mașini noi.
Situația este apropiată de cea înregistrată în 2025, când raportul dintre mașini rulate și mașini noi era de aproximativ 71,5% la 28,5%.
Iunie a fost cea mai bună lună pentru piața auto din 2026
Evoluția lunară arată un parcurs oscilant în prima jumătate a anului.
Piața a pornit de la 33.912 înmatriculări în ianuarie, a crescut până la 42.739 de unități în martie, apoi a încetinit în aprilie și mai, cu 38.216, respectiv 37.590 de autoturisme.
Revenirea a venit în iunie, când au fost înmatriculate 43.461 de autoturisme, cel mai ridicat nivel lunar din primul semestru.
Creșterea a fost susținută în special de segmentul mașinilor noi. În iunie au fost înmatriculate 16.120 de autoturisme noi, cu aproape 60% mai multe decât în aprilie.
„Iunie a fost o lună de accelerare pentru piața de mașini noi. Am văzut un apetit mult mai mare pentru Dacia, Toyota și pentru mărcile chinezești, în special BYD, ceea ce ne spune că bugetele consumatorilor rămân concentrate pe modele accesibile, dar mai mulți români aleg acum să cumpere direct o mașină nouă”, a explicat expertul auto Veronica Negru.
Dacia recuperează teren în fața BMW
În clasamentul general al mărcilor, Volkswagen rămâne lider detașat.
Marca germană a acumulat 33.468 de înmatriculări în primul semestru, fiind susținută în special de piața autoturismelor rulate.
Pe locul al doilea se află BMW, cu 23.404 unități, însă avantajul față de Dacia este aproape dispărut.
Constructorul român a ajuns la 23.278 de autoturisme înmatriculate, la doar 126 de unități distanță de BMW.
Apropierea vine în special datorită cererii ridicate pentru modele Dacia noi, unde marca este lider incontestabil, a declarat pentru „Adevărul” Veronica Negru.
„Apropierea dintre BMW și Dacia nu înseamnă un interes egal pentru cele două mărci, ci două comportamente de cumpărare diferite care converg spre un total similar. BMW ajunge la acest volum aproape exclusiv prin piața de mașini rulate (peste 90% din unități), acesta fiind modul în care mulți români accesează o mașină premium, prin depreciere. Dacia, în schimb, e singura marcă unde cererea e la fel de puternică atât pe mașini noi, cât și pe rulate, ceea ce confirmă poziția sa de lider incontestabil pe segmentul de mașini noi din România„, a spus ea.
Topul general al mărcilor este completat de Audi, cu 17.487 de unități, Renault cu 15.438, Skoda cu 14.153, Mercedes-Benz cu 13.376, Ford cu 10.599, Toyota cu 10.011 și Hyundai cu 7.155.
„Volkswagen și BMW rămân alegerile de încredere pentru cumpărătorii care caută performanță, fiabilitate și valoare de revânzare pe piața second-hand. În același timp, Dacia confirmă statutul de brand național preferat”, a adăugat experta.
Dacia conduce piața mașinilor noi, iar BYD intră în top 10
Dacă analizăm doar autoturismele noi, clasamentul este diferit. Dacia conduce cu 11.673 de unități și o cotă de 18% din piață. Pe următoarele poziții se află Toyota, cu 6.031 de mașini noi, Skoda cu 5.447 și Volkswagen cu 4.799.
Surpriza primului semestru este BYD, care intră direct în top 10 al celor mai cumpărate mărci noi din România. Constructorul chinez a ajuns la 2.140 de autoturisme noi înmatriculate, depășind numeroși producători consacrați.
Clasamentul complet al mașinilor noi este:
- Dacia – 11.673 unități
- Toyota – 6.031 unități
- Skoda – 5.447 unități
- Volkswagen – 4.799 unități
- Renault – 2.983 unități
- Hyundai – 2.789 unități
- Ford – 2.724 unități
- Mercedes-Benz – 2.399 unități
- BMW – 2.335 unități
- BYD – 2.140 unități
BYD intră în lupta cu Tesla pe electrice
Segmentul automobilelor electrice este unul dintre cele mai interesante puncte ale pieței auto din 2026.
Tesla rămâne foarte aproape de BYD la nivel general, cu 2.446 de înmatriculări în primul semestru, dintre care 1.459 de mașini noi și 987 rulate.
BYD a ajuns la 2.340 de unități, însă diferența importantă este structura vânzărilor: 2.140 de automobile noi și doar 200 second-hand.
Pe segmentul strict al mașinilor electrice noi, BYD a ajuns la 1.092 de unități și se apropie rapid de Tesla, care are 1.459.
La electrice rulate, Tesla rămâne lider detașat.
Hibridul domină mașinile noi, dieselul domină piața second-hand
Preferințele românilor diferă radical între mașinile noi și cele rulate.
La automobilele noi, hibridul este alegerea dominantă. 57,9% dintre mașinile noi înmatriculate în primul semestru sunt hibride.
Mașinile pe benzină sau GPL reprezintă 27,2%, electricele 8,5%, iar dieselul doar 6,3%.
Pe piața second-hand situația este inversată. Motorina reprezintă 61% din înmatriculări, urmată de benzină și GPL cu 25,9%, hibride cu 11,3% și electrice cu doar 1,8%.
Bucureștiul concentrează mai mult de jumătate din mașinile noi
Un alt element important al pieței este concentrarea foarte mare în Capitală.
Din cele 64.850 de autoturisme noi înmatriculate în România în primul semestru, 35.062 au fost înregistrate în București.
Asta înseamnă că Bucureștiul concentrează 54,1% din toate mașinile noi cumpărate în România.
Ilfov, aflat pe locul al doilea, are doar 2.942 de unități.
Diferența este și mai vizibilă la automobilele electrice. Aproape jumătate dintre toate electricele noi din România au fost înmatriculate în Capitală: 2.565 dintr-un total de 5.522.
Cum ajung în România mașini second hand cu daună totală. Chichița legală care permite vânzarea mașinilor care ar trebui casate
Piața diferă puternic de la un județ la altul
Preferințele regionale confirmă diferențe importante.
Dacia domină în județe precum Mureș și Argeș, unde are cote de peste 39% din piața mașinilor noi, în tinp ce în Cluj, Audi a devenit cea mai cumpărată marcă nouă, schimbând clasamentul față de începutul anului.
Greșeala care îți scade valoarea mașinii cu mii de euro la revânzare
Pe piața second-hand, Volkswagen și BMW rămân lideri în majoritatea județelor.
În București, BMW este cea mai cumpărată marcă rulată, cu o pondere de 17,7%, urmat de Mercedes-Benz cu 13,1%.
APIA: Revenirea trebuie privită cu prudență. Electrificarea devine noua regulă a pieței
Potrivit datelor APIA consultate de „Adevărul”, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 53% în iunie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, însă evoluția este influențată în mare parte de lichidarea stocurilor și anticiparea unor schimbări de reglementare. Astfel, creșterea nu indică încă o revenire structurală a pieței.
„Rezultatul din luna iunie trebuie analizat cu prudență. Această evoluție reflectă într-o măsură importantă efectul unui sfârșit de serie, determinat de lichidarea stocurilor și de anticiparea schimbărilor de reglementare și de piață”, spune Dan Vardie, președintele APIA.
În același timp, datele APIA confirmă accelerarea electrificării. Automobilele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 64% în luna iunie și la 67% după primele șase luni ale anului, depășind pentru prima dată motorizările clasice.
Cele mai mari creșteri vin din zona automobilelor pur electrice și plug-in hybrid. Mașinile 100% electrice au crescut cu 352% în iunie față de aceeași lună din 2025, ajungând la o cotă de piață de 9,4%, în timp ce modelele plug-in hybrid au crescut cu 125%, până la o cotă de 9,6%.
Clasamentul electricelor confirmă ascensiunea BYD. Tesla conduce încă după volumul total al mașinilor electrice noi, cu 1.459 de unități în primele șase luni, însă BYD a ajuns rapid la 1.092 de unități, după doar patru mașini în aceeași perioadă din anul precedent.
Pe segmentul plug-in hybrid, producătorul chinez este deja lider, cu 1.048 de unități, depășind mărci tradiționale precum Volkswagen, Mercedes-Benz sau BMW.
O altă schimbare importantă este dominația SUV-urilor. În luna iunie, acest segment a avut o cotă de piață de 58,5% din totalul mașinilor noi, mult peste clasa compactă (21%) și clasa mică (12,8%).
Actualitate
Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”
Un moment tensionat
din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a
fost rugat să oprească show-ul şi să convingă un spectator cocoţat pe un stâlp
să coboare, însă reacția rapperului nu a fost cea așteptată.
Incidentul a avut loc sâmbătă, 4 iulie, în timpul concertui susținut de Puya în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul Zilelor Orașului Ghimbav, județul Brașov.
Imaginile, surprinse
în timpul show-lui lui Puya, au fost publicate pe TikTok și îl arată pe
artist în timp ce un bărbat din apropierea scenei îi tot face semn din mâini să
întrerupă muzica. Iniţial, artistul se întrerupe şi se apropie de cel care îi
solicitase asta, încercând să afle ce se întâmplă.
Puya, chemat la marginea scenei. FOTO: captură video
Însă, imediat ce află ce
anume vrea spectatotul de la el, adică să convingă un un fan cocoţat pe un
stâlp să coboare de acolo, rapperul se enervează.
„Ești de la poliție? De la scenă? Păi, și îmi
oprești mie concertul ca să îi spun ăluia să se dea jos de pe stâlp? Ferească
Dumnezeu!
Băi, fraților, hai ca
să înțelegeți: aici, când se suie lumea pe scenă, face un spectacol. Mă oprești
din spectacol… este treaba lui dacă vrea să stea acolo”, se aude Puya
comentând.
Scena surprinsă în
videoclipul devenit viral a generat reacții diferite în rândul celor care au
urmărit imaginile. O parte dintre cei care au comentat i-au dat dreptate lui
Puya, considerând că nu era rolul lui să oprească un concert pentru a rezolva
problema unui spectator, în timp ce alții au susținut că ar trebui ca siguranţa
spectatorilor să fie prioritară pentru organizatori şi artişti.
În ciuda criticilor, Puya,
pe numele său real Dragoș Gărdescu, este unul dintre cei mai cunoscuți rapperi
români și unul dintre artiștii care au pus bazele scenei hip-hop autohtone.
El a devenit cunoscut
în special ca membru al trupei La Familia, care a avut un rol important în
dezvoltarea rapului românesc. După perioada La Familia, Puya a continuat pe
cont propriu și a lansat numeroase piese care au ajuns cunoscute publicului
larg.
Stilul său combină
rapul de stradă cu teme sociale, povești personale și influențe mai comerciale,
iar printre piesele sale cele mai cunoscute se numără „Undeva-n Balkani”,
„Change” și „Americandrim”.
Un semn că artistul
are încă mulţi fani şi este apreciat este faptul că şi în 2026 Puya se află pe
lista artiștilor români care vor urca pe scena Festivalului Beach, Please!,
eveniment dedicat în special zonei hip-hop, rap și muzicii urbane.
Actualitate
A cumpărat o casă veche de 120 de ani, iar ce a descoperit în interior i-a schimbat complet planurile: „Nu am putut să o distrug”
O tânără din Statele Unite, care plănuia să renoveze complet o casă colonială construită în 1905, și-a schimbat radical planurile după ce a descoperit o scară ascunsă, veche de peste un secol. Folosită odinioară de personalul locuinței, aceasta a convins-o să renunțe, cel puțin deocamdată, la demolările pe care le avea în vedere.
Casa veche de 120 de ani care ascundea un detaliu istoric foto:captura tiktok
Nina Becht, în vârstă de 27 de ani, și-a documentat prima săptămână în casa veche de 120 de ani într-un videoclip publicat pe TikTok, care a devenit viral în rândul proprietarilor de locuințe istorice.
La momentul cumpărării imobilului, Becht și soțul ei aveau în vedere un proiect de renovare de amploare. Planul prevedea unirea sufrageriei, bucătăriei și a camerei de serviciu într-o singură bucătărie spațioasă, precum și combinarea mai multor dormitoare pentru a crea un dormitor matrimonial mai mare, potrivit People.
„Când am cumpărat casa, intenționam să începem imediat o renovare mult mai amplă”, a declarat Nina Becht pentru People.
Casa și-a spus propria poveste
Totul s-a schimbat însă imediat după mutare. În loc să înceapă demolările, tânăra și-a petrecut prima săptămână curățând geamurile, transportând cutii și explorând fiecare încăpere.
Pe măsură ce locuiau în casă, cei doi au început să descopere numeroase detalii originale care rezistaseră mai bine de un secol. „Sincer, schimbarea de perspectivă a venit aproape imediat ce am intrat și am început să locuim aici. Pe măsură ce făceam curățenie și începeam să trăim cu adevărat în casă, descopeream tot mai multe detalii originale care supraviețuiseră mai bine de un secol”, a spus ea.
Scara ascunsă care i-a făcut să renunțe la demolare
Momentul decisiv a venit odată cu descoperirea unei scări ascunse, amplasată lângă bucătărie. În urmă cu peste 100 de ani, aceasta era utilizată în principal de personalul care lucra în locuință.
„Extinderea bucătăriei, așa cum plănuiserăm, ar însemna, cel mai probabil, eliminarea acelei scări. Nu am putut să o distrug. Discuția despre demolarea ei m-a făcut să realizez că unele elemente merită apreciate înainte de a fi schimbate pentru totdeauna”, a explicat Becht.
În prezent, Nina Becht spune că încearcă să găsească un echilibru între confortul unei locuințe moderne și păstrarea identității istorice a casei.
Tânăra mărturisește că avea și o altă idee preconcepută despre viața într-o casă veche de peste un secol.
„Mă așteptam ca locuința să pară puțin bântuită. Dar este surprinzător de luminoasă, caldă și plină de viață, așa că nu am simțit nici măcar o clipă vreo atmosferă ciudată”, a spus ea.
Deși proiectul de renovare a fost regândit, Becht afirmă că nu exclude posibilitatea extinderii bucătăriei în viitor, deoarece atât ea, cât și soțul ei, sunt pasionați de gătit și le place să primească prieteni și rude.
Totuși, după numai o săptămână petrecută în locuință, anumite idei au fost deja abandonate.
„Inițial vorbeam despre transformarea casei într-un spațiu complet deschis, dar acum nu-mi mai pot imagina să renunț la sufragerie”, a declarat ea.
-
Breakingacum 3 zileRăzboi în Ucraina, ziua 1.592. Rusia anunță că loviturile ucrainene asupra Sankt Petersburgului nu vor rămâne „fără răspuns”
-
Actualitateacum 3 zile
Se știe data la care Soarele va distruge Planeta Pământ. Ce au descoperit oamenii de știință
-
Breakingacum o ziEmmanuel Macron și-a luat cu el faimoșii ochelari de soare la cina cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa
-
Actualitateacum 2 zile
Mâncărurile delicioase pe care le poți face cu numai două ingrediente. Printre acestea se numără și un desert italian legendar
-
Actualitateacum 2 zile
Avertismentul medicilor privind pastilele banale din farmacii care pot deveni toxice sau își pierd efectul din cauza caniculei
-
Actualitateacum 3 zile
Cea mai frumoasă poveste din fotbalul românesc: dubla lui Răducioiu și cele cinci minute până la visul semifinalei
-
Actualitateacum o zi
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
-
Actualitateacum 2 zilePeste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite





