Actualitate
10 februarie, ziua în care s-a născut Victor Rebengiuc, care s-a identificat cu imaginea lui Moromete VIDEO
La 10 februarie 1933 s-a născut marele actor Victor Rebengiuc.
Tot într-o zi de 10 februarie domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost silit să
abdice, iar Regele Carol al II-lea a instaurat dictatura personală.
1388: oraşul-cetate Suceava a fost menționată, pentru prima
dată, drept capitală a statului feudal Moldova
Cetatea Sucevei este menționată pentru prima dată într-un document din 10 februarie 1388 al voievodului moldovean Petru al II-lea Mușat (1375-1391), în care este vorba de împrumutul (3.000 de ruble de argint frâncesc) cerut de regele Poloniei, care a oferit drept garanție de restituire a banilor provincia Pocuția.
Documentul se încheie cu textul „Și s-a scris cartea în Cetatea Sucevei, luni, în întâia săptămână a Postului sub pecetea noastră, în anul nașterii Domnului 1388”.
1866: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a fost
silit să abdice
De departe, domnia lui
Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a fost una dintre cele mai spectaculoase şi mai
eficiente din istoria României. A iniţiat şi implementat în ritm accelerat
importante reforme interne: secularizarea averilor mânăstireşti, reforma agrară,
reforma învăţământului, reforma justiţiei, care au creat premisele înființării
statului modern.
Alexandru Ioan Cuza
După ce, în 1866, Alexandru
Ioan Cuza, principele Moldovei şi Munteniei, a fost detronat în urma unui
complot, diplomaţia românească a declanşat negocieri intense cu marile puteri
europene, ce vizau aducerea la domnie a unui prinţ străin. La 10 mai
1866, Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, sosit de curând în România,
depunea în faţa Parlamentului următorul jurământ: „Jur de a fi credincios
legilor ţării, de a păstra religiunea României precum şi întegritatea
teritoriului ei, şi de a domni ca domn constituţional”.
1919: s-a născut părintele Iustin Pârvu, stareţ al
Mănăstirii Petru-Vodă din Piatra Neamţ
Părintele Iustin Pârvu s-a născut la 10 februarie 1919, în satul Poiana
Largului, la acea vreme comuna Călugăreni, judeţul Neamţ. În cel de-al doilea
Război Mondial, a participat, împreună cu Divizia 4 Vânători de Munte, la
luptele duse de Armata Română, iar după întoarcerea de pe frontul de est, unde
a activat ca preot militar, a fost arestat în anul 1948 de comunişti.
Condamnat la 12 ani de temniţă grea,
părintele Iustin a fost încarcerat la Suceava, apoi la Aiud şi Gherla şi a
prestat muncă obligatorie la Baia Sprie şi Cavnic, apoi la Periprava şi Culmea.
Părintele Iustin Pârvu
La expirarea termenului de detenţie, pentru că nu a vrut să se
lepede de dreapta credinţă, părintele a mai primit un spor de pedeapsă de patru
ani. „Îmi amintesc că, la un moment dat, ne-au aliniat pe toţi şi ne-au întrebat
care dintre noi mai crede în Dumnezeu. Am păşit în faţă şi am mai căpătat un
spor de pedeapsă“, mărturisea părintele.
1933: s-a născut actorul Victor Rebengiuc
De la debutul său în teatru, care a avut loc
pe scena Teatrului Naţional Craiova (1956), şi până astăzi, nu există rol
interpretat de Victor Rebengiuc care să nu-i poarte amprenta, iar publicul să
nu aprecieze şi aplaude imensul său talent.
Victor Rebengiuc împlinește 90 de ani
În cinematografie, şi-a făcut debutul cu producţia „Mândrie”
(1956), regizată de Marius Teodorescu. După rolul magistral din „Pădurea
spânzuraţilor”, în regia lui Liviu Ciulei, artistul devine cu adevărat o figură
majoră a cinematografiei româneşti şi datorită modului în care a dat viaţă
personajului din „Moromeţii” lui Stere Gulea. A jucat în filmele lui Dan Piţa
(„Tănase Scatiu”, „Dreptate în lanţuri”, „Faleze de nisip”, „Omul zilei”),
Lucian Pintilie („De ce trag clopotele, Mitică?”, „Balanţa”, „Prea târziu”,
„Paradisul ultimelor opriri”, „Niki şi Flo”, „Tertium non datur”), Radu Jude
(„Aferim”), Horaţiu Mălăiele („Nunta mută”), iar pe scenă, în piesele regizate
de Liviu Ciulei, Radu Penciulescu, Andrei Şerban, Cătălina Buzoianu, Yuri
Kordonsky, Tompa Gábor, Alexandru Dabija şi alţii.
A primit numeroase premii şi distincţii, printre care Ordinul
Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei
dramatice” şi Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, în
2017.
UNITER i-a oferit în mai multe rânduri premiul pentru cel mai bun
actor în rol principal, aşa cum a fost în 1993 pentru rolurile Svetlovidov şi
Smirnov în spectacolul „Comedii… comedii”, la Teatrul Odeon, şi Iosef Kaplan în
„Forma mesei”, la Teatrul Bulandra, pentru rolul Dodge în spectacolul „Copilul
îngropat”, la Teatrul Bulandra (anul 1997), pentru rolul Preobrajenski din
spectacolul „Inimă de câine“, la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“ din
Bucureşti (2006) sau pentru rolul Willy Loman în spectacolul „Moartea unui
comis voiajor” la Teatrul Bulandra (2009) şi pentru „Regele moare (2018).
Uniunea Teatrală din România i-a acordat în 2003 Premiul pentru întreaga
activitate, iar în 2014 pe cel pentru Excelenţă.
Între anii 1991 şi 1996 a fost rector al Universităţii Naţionale
de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, în 2008 fiindu-i
acordat titlul de Doctor Honoris Causa din partea UNATC.
Cunoscut şi ca activist al societăţii civile, a participat la
Revoluţia Română, iar apoi, de-a lungul anilor, s-a implicat activ în modelarea
societăţii româneşti. Într-un moment memorabil de la Revoluție, el a arătat spre cameră o rolă de hârtie igienică, îndemnând privitorii și membrii personalului din televiziune care au promovat cultul personalității lui Ceaușescu să se șteargă la gură.
1938 – Regele Carol al II-lea a instaurat dictatura
personală
La data de 10
februarie 1938, Regele Carol al II-lea demite guvernul condus de Octavian Goga și
instaurează în
România un regim de dictatură regală, ce va dura până la abdicarea sa din septembrie 1940.
Cum toate
instituţiile
statului erau subordonate regelui Carol al II-lea, acesta va da o nouă
lovitură
formaţiunilor
politice pe 30 martie 1938, când este publicat decretul de dizolvare a grupărilor
şi
partidelor politice din România, ceea ce a făcut ca în decembrie acelaşi an
să se
constituie „Frontul Renașterii Naționale”, unica organizaţie politică în stat a cărui conducător era regele Carol al II-lea.
În perioada următoare,
regele Carol își va
consolida și
mai mult regimul personal autoritar, odată cu instituirea cenzurii asupra publicaţiilor
și cu
punerea presei şi radioului în slujba propriilor interese.
Tot în 1938,
regele a inițiat
o reformă
administrativă de
inspirație
fascistă,
prin care a împărțit teritoriul României în zece ținuturi conduse de rezidenți
regali, reorganizând rapid „Straja Țării”, organizație obligatorie a tineretului din România,
instrumentată
politic și
propagandistic și în care comandantul suprem era desigur regele, denumit
foarte sugestiv „marele străjer al țării”.
Regimul instaurat de Carol al II-lea s-a caracterizat
printr-o mare instabilitate şi incoerenţă politică deoarece în intervalul 10 februarie 1938 – 6 septembrie
1940, s-au perindat la conducerea țarii nu mai puțin de șase guverne, ceea ce a adâncit și
mai mult criza politică din România, acest lucru ducând la pierderea de către
România în același fatidic an 1940, a Bucovinei de nord, a Basarabiei și a
nord-vestului Transilvaniei.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum o ziComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv




