Actualitate
16 februarie: Mineriada din 1999. Miron Cozma și grupurile de mineri din Petroşani porneau spre București
La 16 februarie, în 1930, s-a înfiinţat FRF, iar în 1968, Marea Adunare Naţională a votat legea privind organizarea administrativă a teritoriului României. În aceeași zi, în 1999, Miron Cozma și grupurile de mineri din Petroşani porneau spre București.
16 februarie 1906 – s-a născut matematicianul Tiberiu Popoviciu
Tiberiu Popoviciu a fost absolvent al Facultății de Științe din București, cu un doctorat susținut la Paris (1933) sub îndrumarea profesorului Paul Montel despre teoria funcțiilor convexe de ordin superior. A fost cadru didactic la universitățile din Cernăuți, București și Iași. În 1946 a fost numit profesor la Universitatea din Cluj (catedra de analiză matematică). De altfel, din 1995 Institutul îi și poartă numele. Grație eforturilor sale, în 1959 a fost reluată publicarea revistei Mathematica. Începând cu anul 1993, în cinstea sa și a însemnatei sale contribuții la întemeierea informaticii românești, Liceul de Informatică din Cluj îi poartă numele.
Tiberiu Popoviciu a fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 4 iunie 1937, pentru ca, din 1963, să devină membru titular.
La 16 februarie, 1930 – s-a înfiinţat FRF
La data de 16 februarie 1930 s-a înființat Federația Română de Fotbal Asociație, organism independent cu autoritate juridică, care avea să organizeze, în același an, participarea României la Campionatul Mondial de Fotbal din Uruguay. Un an mai târziu, în 1931, Federația a fost admisă la FIFA, după Congresul de la Budapesta din 1931.
Logo FRF. FOTO FRF
La 16 februarie 1933 – Pactul de reorganizare al Micii Înţelegeri
România, Iugoslavia şi Cehoslovacia au încheiat, pe 16 februuarie 1933, la Geneva, Pactul de reorganizare al Micii Înţelegeri. România a ratificat Pactul de organizare la 9 mai 1933, iar documentul a intrat în vigoare la 30 mai, în acelaşi an.
Prin Pactul de Organizare al Micii înțelegeri se hotărâse constituirea ca organ director al politicii externe comune a unui Consiliu Permanent al Micii înțelegeri, compus din miniștrii de Externe ai celor trei țări, fiecare dintre aceștia exercitând președinția Consiliului prin rotație, pe termen de un an.
Reuniunea Consiliului Permanent al Micii Înţelegeri. FOTO Arhivă
16 februarie 1941 – s-a născut Kim Jong-il
Kim Jong-il a fost un om politic din Coreea de Nord, comandant militar cu gradul de mareșal al RPD Coreene, conducătorul suprem al Republicii Populare Democrate Coreene între anii 1994 și 2011.
Kim Jong-il s-a bucurat de privilegii absolute și a avut un extraordinar cult al personalității în Coreea de Nord, unde Kim a fost venerat ca un erou, mare om politic, un „om măreț”, și chiar, după cum relatează anumite surse, regele-zeu. Datorită caracteristicii secrete a guvernului nord-coreean, mai mulți oficiali susțin că viața lui Kim și acțiunile sale au fost inconsistente.
Kim Jong-il în august 2011. FOTO Wikipedia
Kim Jong-il a murit pe 17 decembrie 2011.
16 februarie 1958 – s-a născut rapperul şi actorul Ice-T
Pe numele său real Tracy Lauren Marrow, rapperul Ice-T este cunoscut și pentru rolul detectivului Odafin „Fin” Tutuola din serialul de televiziune „Law & Order: Special Victims Unit” (2000-2018).
16 februarie 1958 – s-a născut actriţa Lisa Loring
Lisa Loring, cunoscută pentru interpretarea personajului Wednesday Addams din serialul de televiziune „The Addams Family” din 1960 s-a născut în aceeași zi cu Ice-T.
Lisa Loring avea șase ani când a primit rolul Wednesday Addams în prima ecranizare a benzilor desenate realizate de Charles Addams. Primul rol îl primise însă mai devreme, la vârsta de patru ani, într-un episod din serialul „Dr. Kildare”.
Lisa Loring, a murit în ianuarie 2023, la vârsta de 64 de ani.
16 februarie 1968 – Legea privind organizarea administrativă a teritoriului României
Legea privind organizarea administrativă a teritoriului României votată de Marea Adunare Naţională la 16 februarie 1968 prevedea desfiinţarea regiunilor şi raioanelor şi revenirea la judeţe.
Au rezultat astfel 39 de judeţe, plus municipiul Bucureşti.
16 februarie 1993 – s-a născut actorul Vlad Gherman
Vlad Nicolae Gherman, actorul și cântărețul român devenit cunoscut publicului odată cu apariția în serialul muzical Pariu cu viața, unde a jucat în rolul lui Vlad Stănescu, este, de asemenea membru fondator al trupei pop-rock Lala Band, activă între anii 2011-2014.
Ascensiunea lui Vlad Gherman se datorează, de altfel, succesului serialului și trupei. În mai puțin de un an de la lansare, Pariu cu viața a devenit un fenomen național.
Lala Band a reușind să atingă performanțe impresionante: cinci albume de studio, discul de aur pentru „Cel mai bine vândut album al anului 2012”, patru turnee naționale, peste 150 de ore de muzică live, peste 150.000 de fani veniți la concerte pentru a-și vedea idolii.
16 februarie 1999 – Grupuri de mineri din Petroşani au pornit spre Bucureşti
Mineriada din februarie 1999 a reprezentat cea de a șasea acțiune de acest gen întreprinsă în România după 1989.
Pe 16 februarie 1999, liderul minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, a organizat un marș către București, împreună cu 2.500 de ortaci, motivați fiind de decizia Curții Supreme de Justiție care îl condamna pe Miron Cozma la 18 ani de pușcărie pentru organizarea celei de a patra mineriade, din septembrie 1991.
Cu puțin timp înainte, în ianuarie 1999, la a cincea mineriadă, convoiul ortacilor pornit spre București fusese întrerupt în urma unor negocieri încheiate în favoarea cererilor minerilor.
La a șasea mineriadă, Miron Cozma plănuia parcurgerea întregului traseu, urmărind să dea o lovitură puterii de la acea vreme. Grupurile de mineri s-au urcat în 50 de autobuze în zorii zilei de 17 februarie.
Protestatarii au trecut de primul baraj al forțelor de ordine, aflat în dreptul localității Brădești, jud. Dolj. La ora 5 dimineața, marșul a fost oprit de către forțele de ordine la Stoenești, județul Olt. Minerii au fost atacați cu grenade lacrimogene și loviți violent. Miron Cozma a încercat să se refugieze în localitatea Caracal, însă a fost capturat pe drum și arestat, împreună cu 500 de mineri, la ora 9, în aceeași zi.
16 februarie 2013 – Filmul „Poziţia Copilului” a câștigat „Ursul de Aur”
Filmul „Poziţia Copilului”, regizat de Călin Peter Netzer, care vorbeşte cu dramatism, cu emoţie, dar şi cu umor despre traumele sufocării copiilor prin dragoste şi despre amprentele pe care le lasă părinţii asupra personalităţii acestora, a câştigat trofeul „Ursul de Aur” pentru cel mai bun film, la cea de-a 63-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. Filmul este considerat o radiografie a societății românești cu tarele ei: trafic de influenţă şi corupţie în instituţiile de bază ale societăţii şi extensiile acestora asupra întregului sistem socio-economic din România de azi.
16 februarie – Ziua naţională a Lituaniei
Lituania aniversează, pe 16 februarie, Proclamararea independenţei (1918). Este Ziua Națională a acestei țări.
16 februarie 1923 – deschiderea camerei mortuare a faraonului Tutankhamon
Howard Carter (1874-1939), arheolog şi egiptolog britanic, a deschis pe 16 februarie 1923 uşa sigilată de la cameră mortuară ce conţinea sarcofagul faraonului Tutankhamon.
Mormântul lui Tutankhamon din Luxor, Foto Shutterstock
Mormântul faraonului, pe care îl descoperise în noiembrie 1922, este considerat cel mai bine conservat şi intact mormânt faraonic găsit vreodată în Valea Regilor.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 3 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Comunicateacum 2 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Comunicateacum 3 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 3 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv
-
Comunicateacum 3 zileÎngrijire completă pentru pori dilatați: Hidratare și curățare în același timp
-
Stirea zileiacum 2 zileCauciucuri si masini in centrul stirii zilei – ce se intampla pe drumurile Romaniei




