Connect with us

Actualitate

20 februarie – ziua în care, în 1937, debuta Maria Tănase, simbol al cântecului popular românesc

Publicat

pe

20 februarie – ziua în care, în 1937, debuta Maria Tănase, simbol al cântecului popular românesc

La 20 februarie 1924 s-a născut scriitorul Eugen Barbu, iar în 1937 a debutat, la postul de radio Bucureşti, Maria Tănase. În aceeași zi, dar în 1954, s-a născut Grigore Leşe, iar în 1971, Virgil Ianţu.

20 februarie 1878 – Scrisoare adresată de Carol I, ţarului Rusiei  

Domnitorul României, Carol I îl felicita, printr-o scrisoare trimisă în urmă cu exact 145 de ani, pe ţarului Rusiei, Alexandru al II-lea, pentru încheierea păcii, fără a face însă niciun fel de aluzii la prevederile nedrepte ale Tratatului de la San Stefano privitoare la România.

De amintit că declararea Independenţei României în Parlamentul de la Bucureşti a fost urmată de câştigarea ei pe câmpurile de bătălie de la sud de Dunăre, armata română participând la cele mai dure încleştări pe linia de fortificaţii din Bulgaria. Domnitorul Carol I a condus armata română în condiţii dificile care s-au înrăutăţit odată cu venirea unei ierni grele ce a costat multe vieţi. Obţinerea victoriei şi recunoaşterea Independenţei în cadrul negocierilor dintre Marile Puteri au fost pline de capcane şi de dificultăţi cu repercursiuni de lungă durată. România a trebuit să accepte cedarea a trei judeţe din sudul Basarabiei către Rusia, fapt ce a determinat un alt curs al politicii externe la Bucureşti.

Carol I. FOTO Arhivă

20 februarie 1918 – s-a semnat, la Buftea, Tratatul preliminar de pace între România şi Puterile Centrale

Pacea de la Buftea a fost un tratat semnat de România cu Puterile Centrale, în timpul Primului Război Mondial. După lovitura de stat din 7 noiembrie 1917, când bolşevicii, conduşi de Lenin şi cu suportul financiar al Germaniei, au preluat puterea prin înlăturarea guvernului republican democrat al lui Kerenski, Rusia s-a retras din Război.

Lăsat singur, Guvernul român, refugiat la Iasi, este nevoit să încheie tratatul de pace, prin care România a trebuit să retrocedeze Dobrogea de sud, Cadrilaterul, şi să cedeze o parte a Dobrogei de nord Bulgariei. Restul Dobrogei urma să fie controlat şi ocupat de Germania şi Bulgaria, deşi rămânea în proprietatea României.

De asemenea, România a fost nevoită să cedeze Austro-Ungariei controlul asupra trecătorilor Munţilor Carpaţi, iar România a fost obligată să concesioneze Germaniei toate exploatările petroliere pe 90 de ani.

Tot pe 18 februarie 1918 s-a semnat, la Focşani, un protocol de prelungire a armistiţiului cu Puterile Centrale.

20 februarie 1924 – s-a născut scriitorul Eugen Barbu

Fiul scriitorului și jurnalistului Nicolae Crevedia, Eugen Barbu s-a născut pe 20 februarie 1924 în București. Jurnalist, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist și deputat român, laureat al premiului Herder, director de reviste și membru corespondent al Academiei Române Eugen Barbu rămâne un personaj controversat, datorită legăturilor sale cu regimul comunist, acuzațiilor de plagiat și antisemitism.

Eugen Barbu. FOTO Wikipedia

În 1969 a fost ales membru supleant al CC al PCR, iar în anul 1974, după obținerea premiului Herder, l-a desemnat bursier pe Corneliu Vadim Tudor. Un an mai târziu a devenit deputat în Marea Adunare Națională. I-a atacat verbal pe intelectualii care au fugit din România comunistă și pe scriitorii critici față de regimul comunist. A fondat și condus revista Săptămâna și revista România Mare, iar alături de Corneliu Vadim Tudor, a înființat partidul cu doctrină naționalistă România Mare, pe care l-a reprezentat în Parlamentul României în mandatul 1992-1996. 

20 februarie 1927 – s-a născut matematicianul, diplomatul şi eseistul Mircea Maliţa

Mircea Maliţa a fost ministru al Învăţământului între 1970 și 1972, ambasador în Elveţia (1980-1982), apoi în SUA (până în 1985) și Membru titular al Academiei Române (1991). A murit pe 21 mai 2018.

20 februarie 1929 – s-a născut medicul Leonida Gherasim

Cu o activitate medicală de mai bine de o jumătate de veac, prof. dr. Leonida Gherasim a creat o autentică scoală medicală, selectând si promovând valori, fiind un model pentru profesorii și șefii de clinică de la noi din țară. În cele peste 200 de lucrări publicate, prof. Gherasim a adus contribuții esențiale în diverse patologii.

Participarea sa la peste 20 de monografii sau tratate, dintre care unele volume sunt de referință în literatura medicală, ilustrează aportul de mare valoare științifică pe care prof. dr. Leonida Gherasim îl are la progresul medicinei romanești. În 2001, reputatul medic a devenit membru de onoare al Academiei Române.

20 februarie 1937 – a debutat, la postul de radio Bucureşti, Maria Tănase

 Maria Tănase, interpreta care a devenit un simbol al cântecului popular românesc s-a născut la 25 septembrie 1913, în Bucureşti, în mahalaua Cărămidarilor (dintr-o mamă sibiancă şi un tată oltean). Artista a debutat pe scenă de la o vârstă fragedă. La 14 ani deja cânta prin cârciumile bucureştene, iar la 16 ani (după ce a concurat la Miss România) a cunoscut prima iubire: un doctor cu 20 de ani mai mare decât ea, de care se desparte după un avort care i-a răpit pentru totdeauna dreptul de a fi mamă.

Deşi a trăit numai 49 de ani (a murit pe 22 iunie 1963, cu câteva luni înainte de a împlini 50 de ani), Maria Tănase a avut parte de o viaţă  spectaculoasă. A cântat pe scene mari, a fost prietenă cu artişti de talie mondială și a lăsat în urmă un tezaur folcloric greu de egalat.

20 februarie – decretarea Constituţiei care legifera instaurarea dictaturii personale a regelui Carol al II-lea

Personaj controversat, Regele Carol al II-lea, a condus între 1930-1940 Regatul României Mari, înconjurat de o camarilă păguboasă pentru țară.

La începutul anului 1938, România, când trăia mari frământări politice interne, Regele Carol al II-lea a simțit nevoia să facă o schimbare majoră, cauzată şi de demisia neaşteptată a prim-ministrului Octavian Goga, care nu a rezistat în fruntea Guvernului decât ceva mai mult de o lună. Pe 11 februarie 1938, Regele Carol al II-lea şi-a constituit propriul guvern, avându-l alături pe primul patriarh al României, Miron Cristea.

Carol al II-lea. FOTO Profimedia

A semnat apoi decretul de promulgare a noii Constituţii care legifera sfârşitul regimului parlamentar în România şi instaurarea dictaturii.

Decretată pe 20 februarie 1938,  noua Constituţie a fost promulgată la 27 februarie 1938. 

Prin această mișcare, toate puterile erau concentrate în mâna Regelui, ceea ce i-a permis să instaureze un regim autoritar. Potrivit istoricilor, a fost perioada când s-a manifestat cu preponderență cultul personalităţii, lucru care nu era caracteristic până atunci.

20 februarie 1954 – s-a născut Grigore Leşe

Solist de muzică populară, rapsod al Ţării Lăpuşului, Grigore Leşe nu este doar rapsodul care a lansat cântecul despre Bucovina. Grigore Leșe este și profesor universitar, realizator de emisiuni TV, etnomuzicolog, autor de cărţi despre folclor.

Mulţi oameni se întreabă dacă valorile trecutului vor rezista în avatarurile mileniului trei. Astăzi, prezentul este hodorogit (…) Prezentul are taine noi, este un urcuş, ne dă putere. Nu-l putem lăsa în singurătate. El se va lumina prin înfăptuirea, puterea, forţa şi tăria lui, ne va proteja de reacţiile trecutului datorită ritmicităţii sale. Nu-i grija mea ce se va întâmpla cu trecutul. Eu trebuie să trăiesc prezentul, horind“, declara rapsodul la una dintre lansările sale de carte.

20 februarie 1971 – s-a născut Virgil Ianţu   

Pe numele real Virgil Gătăianțu, apreciatul cântăreţ şi prezentator de emisiuni TV s-a născut pe 20 februarie 1971, în Timișoara. 
„Vrei să fii miliardar?”, „Copiii spun lucruri trăsnite” și „Te crezi mai deștept?”, emisiuni prezentate de Virgil Ianțu, sunt printre cele mai populare producții TV românești. 

Iubesc la România liniştea. Dacă ne uităm la celelalte ţări, o să vedem că nu e pacea şi siguranţa de la noi, şi aici mă refer conflictele existente la nivel internaţional şi la teama de terorism. Pe de altă parte, am avut o mare dezamagire atunci când am observat că cei care ar fi trebuit să se activeze pentru a schimba ceva nu au făcut-o, preferând să stea acasă”, spunea Virgil Ianțu într-un interviu, în 2018.

20 februarie 1993 – a murit omul de afaceri Ferruccio Lamborghini, fondatorul Automobili Lamborghini

Industriașul Ferruccio Lamborghini, născut pe 28 aprilie 1916, într-o familie de viticultori din Renazzo Italia – a creat, în 1963, Automobili Lamborghini, producând mașini sport de ultimă generație la Sant’Agata Bolognese.

Anterior, fondase Lamborghini Trattori, care a devenit rapid un important producător de mașini și echipamente pentru agricultură, iar 1959, deschisese o fabrică de arzătoare de hidrocarburi,. 

20 februarie 2010 – Filmul „Eu când vreau să fluier, fluier”, distins cu „Ursul de Argint”

Lungmetrajul „Eu când vreau să fluier, fluier”, în regia lui Florin Şerban, a primit „Marele Premiu al Juriului”, după ce a obţinut şi distincţia „Alfred Bauer”, oferită pentru noi perspective în arta cinematografică, la gala Festivalului de Film de la Berlin. Premiul le-a fost înmânat de actriţa Renee Zellweger.

20 februarie – Ziua mondială a justiţiei sociale (ONU)

Ziua mondială a justiției sociale este marcată, anual, la data de 20 februarie. Scopul principal al celebrării este acela de a promova egalitatea între oameni,

Comentarii Facebook

Actualitate

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Publicat

pe

De

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.

Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.

Reducerea dezordinii și a distragerilor

Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.

Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.

De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.

Creșterea productivității angajaților

Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.

Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.

În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.

Un spațiu de lucru mai curat și sigur

Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.

Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.

Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.

Concluzie

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.

Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

Publicat

pe

De

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.

Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.

Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.

Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)

Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.

Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:

  • Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
  • Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
  • Creșterea confortului interior;
  • Prevenirea condensului pe margini.

Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.

Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul

O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.

Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:

  • Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
  • Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
  • Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.

Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.

Măsurarea performanței înainte și după schimbare

O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.

Evaluarea performanței se poate face prin:

  • Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
  • Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
  • Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).

După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.

Concluzie

Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.

Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Publicat

pe

De

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.

Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.

Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?

O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.

Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.

Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile

Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.

Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.

Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer

Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.

Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:

  • Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
  • Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
  • Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.

Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.

Concluzie

Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.

În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Actualitateacum o zi

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere...

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
Actualitateacum 2 zile

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice...

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Actualitateacum 2 zile

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei...

Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin
Actualitateacum o săptămână

Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin

Oamenii adoră senzația de păr curat și proaspăt imediat după spălare, însă uneori exagerează cu tratamentele din dorința de a-l...

Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie” Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie”
Actualitateacum o săptămână

Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie”

Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele partidului conservator Acțiunea Conservatoare, a reacționat ferm la informațiile potrivit cărora compania Pfizer solicită României plata...

Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri
Actualitateacum 2 săptămâni

Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri

Timișoara se află între orașele cu activitate economică diversificată, în care companiile din producție, tehnologie și servicii utilizează tot mai...

Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor
Actualitateacum 2 săptămâni

Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor

Gestionarea documentelor într-o organizație nu reprezintă doar o obligație administrativă, ci și un element esențial pentru funcționarea eficientă și protecția...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro