Actualitate
Originea dacilor, războinicii care au dominat lumea danubiană. De ce erau diferiți de geți și de unde veneau
Originile dacilor este încă un subiect de dezbatere în lumea științifică. Sunt menționați în izvoare relativ târziu și se presupune că nu sunt același popor cu geții. În plus, se crede că dacii sunt un mix etnic de populații războinice care au reușit să se impună în spațiul dunărean.
Chipuri de daci FOTO wikipedia
Dacii, un vechi popor antic care a dominat zona danubiană aproape trei secole, stârnește și astăzi fascinație în rândul publicului larg. Despre ei se spune că ar fi strămoși ai poporului român, o afirmație nu lipsită de controverse, dar nici care să poată fi infirmată.
Dacii au devenit subiectul preferat al propagandei naționaliste începând de la finele secolului al XIX lea și până în prezent, cu un apogeu în epoca lui Ceaușescu. Aparent, toată lumea știe multe lucruri despre daci, inclusiv fabulații „dacopate”, acest popor, considerat barbar de romani sau eleni, fiind înzestrat de mistica naționalistă cu calități aparte, fiind puși la originea tuturor descoperirilor uimitoare pentru omenire, părinți ai Imperiului Roman și chiar ai întregii Europe.
Nu lipsesc din mitologia contemporană despre daci și tunelurile săpate prin Bucegi, centre energetice și alte și alte fabulații.
În realitate, despre daci se știu doar informațiile lăsate de autorii antici, de arta monumentală romană precum Columna lui Traian sau Monumentul de la Adamclisi, dar și de artefactele descoperite și interpretate de arheologi.
Prin prisma izvoarelor se știe despre daci că erau un neam, barbar, războinic, care nu a lăsat izvoare scrise în propria limbă, care probabil nu cunoștea alfabetul și care s-a luptat cu popoarele din jurul lui pentru supremație. Iar la final a fost cucerit de romani, în urma unor războaie lungi și sângeroase. Unul dintre subiectele controversate în legătură cu dacii, ține de originea lor. Adică, cine erau cu adevărat acești războinici barbari și de unde veneau.
În plus noile cercetări și noile considerații științifice tind să considere nepotrivit etnonimul geto-dac. Și asta în condițiile în care nu ar fi corespuns realităților politice, etnice și culturale ale vremii. Pe scurt, erau cel puțin uniuni de triburi diferite sau chiar popoare diferite, cu influențe culturale diferite și chiar componență etnică diferită.
Traci, geți, daci sau geto daci?
Toate aceste etnonime au fost atribuite unor populații care de-a lungul timpului s-au remarcat militar și politic în zona dunărean-balcanică, în antichitate.
Tracii sunt primii atestați și au o origine indo-europeană, venind, probabil prin mileniul II îHr, din zona asiatică către Europa, stabilindu-se în Balcani. Tracii s-au remarcat ca popoare războinice, împărțite în triburi, care se răfuiau constant între ele sau cu vecinii. Datorită potenței lor militare au devenit rapid mercenari atrași în conflictele din lumea greacă sau în contingentele militare persane.
De-a lungul timpului au existat și regate ale tracilor, destul de puternice și influențate de cultura și spiritualitatea grecească, cu obiecte de lux din lumea elenă, luate fie ca recompensă pentru serviciile militare, fie ca pradă de război sau din comerțul intens practic cu cetățile grecești și macedonene.
O ramură a acestor neamuri tracice a locuit la nord de Dunăre, acoperind un areal care corespunde cu sudul României de astăzi, până către zona piemontană și gurile Dunării. Așa cum arată izvoarele istorice ale vremii, această ramură nord-dunăreană a tracilor purta numele de geți.
Erau împărțiți în numeroase triburi conduse de regi care stăpâneau din cetăți de câmpie, aflate în apropierea surselor de apă. Geții sunt atestați încă din secolul al V lea, când Sofocle îl amintea, în piesa sa „Triptolem”, pe Charnabon „cel care domnește acum peste geți”.
La rândul său Herodot, menționează că acești geți care și-au întins stăpânirea parțial și la sud de Dunăre, fac parte din marele neam al tracilor. Timp de câteva secole, geții își vor consolida faima de războinici de temut, în zona danubiană. Așa cum arată și necropolele, de la Agighiol, Poiana-Coţofeneşti sau Cucuteni-Băiceni, elita războinică getică era deosebit de bogată şi puternică.
Probabil își câștigau existența ca mercenari dar și din raidurile îndreptate împotriva altor triburi sau populații din zona balcanică și pontică. Geții au interferat cultural și militar cu neamurile sciților, temuții războinici ai stepelor nord-pontice. Drept dovadă stau împrumuturile din sfera marțială.
Geții aveau o cavalerie de temut, cu războinici, care asemenea sciților, învățaseră să tragă cu arcul din goana calului. Totodată, geții au întreținut importante relații comerciale și politice cu lumea greacă și macedoneană.
Cea mai bună dovadă o reprezintă abundența de obiecte de lux, ceramică și chiar obiecte de cult de factură elenistică, prezente în mormintele basileilor. Pe scurt, regii geți adoptaseră o parte din luxul și cultura elenă, ca o manifestare a puterii și apropierii de o zonă superioară cultural.
Cel mai probabil geții au servit ca mercenari în lumea greacă și macedoneană și totodată au întreținut importante raporturi comerciale cu grecii. Drept dovadă a puterii militare a acestor triburi tracice, sunt episoadele în care basileii geți reușesc să-l umilească pe diadohul macedonean Lisimah.
În timpul acestei dominații getice în zona balcanic-dunăreană nu se pomenește nicăieri de daci. Niciun izvor nu atestă prezența acestui neam. Abia când puterea basileilor geți se stinge, apar în scenă și dacii, atât documentar cât și arheologic.
Acest fapt a dus cu gândul, pe o serie de specialiști, că dacii și geți nu sunt unul și același neam. Geții au fost primii pe scena istoriei, urmați de daci, probabil cu diferențe etnice, politice și culturale.
Dacii, un conglomerat de războinici
Dacă geții sunt menționați încă din secolul al V lea îHr, prima mențiune despre daci apare abia în sec II îHr. Mai precis în „Commentari de bello gallico” scrisă de cunoscutul Iulius Caesar cu ocazia războaielor cu galii.
„Pădurea Hercinică începe în ţara helveţilor, nemetilor şi rauracilor şi, mergând paralel cu Dunărea, ajunge la graniţele dacilor şi anarţilor”, arată marele general și om politic roman.
Deși inițial, pe baza unei afirmații al lui Trogu Pompeius, s-a crezut că dacii și geții sunt același popor, noile cercetări arată că ar fi vorba despre populații diferite, având însă același fond tracic. Deși acest aspect este discutabil.
Dacii au apărut pe scena istoriei odată cu apusul puterii regilor geți. În secolul III-II ÎHr, în zona balcanică și dunăreană a avut loc o invazie puternică a triburilor celtice, războinici faimoși din Europa Centrală. Aceștia au prădat și distrus o parte din zona elenistică.
Această mare invazie a antrenat numeroase alte populații războinice printre care și iliri, traci. Războinicii celți dar și aliații lor au minat definitiv puterea regilor geți, rupându-i de legăturile lor tradiționale cu lumea greacă și macedoneană.
Se presupune că din acest mix etnic s-au născut și dacii. Adică triburi cu substrat tracic peste care s-au suprapus elemente celtice și poate ilire. Acest mix de războinici cu origini diferite contopiți într-un nou popor, numit daci ar fi ajuns la nordul Dunării și ar fi reușit să i-a locul geților ca putere politică și militară.
De altfel, diferențele sunt evidente, dacii spre deosebire de geți, au puternice influențe celtice atât în materie de echipament militar dar și ca vestimentație. În plus, sunt purtători ai culturii fierului, cu o apetență pentru metalurgie și război, asemeni celților.
Cetățile lor, spre deosebire de așezările de câmpie ale geților, sunt așezate în zone montane, bine întărite. Cel mai probabil dacii au ajuns să-i controleze militar pe geți și apoi să-i înglobeze în marea lor masă tribală.
„Nu este imposibil, pe baza situaţiei din regiune, ca cei numiţi de romani daci să fi fost la început o astfel de comunitate războinică, cu origini şi componente mixte, dar în care a prevalat filonul tracic. Războinici prin excelenţă, testamentarii unor lungi tradiţii în acest sens, peste care s-a grefat apetitul şi experienţa marţială celtică, purtătorii acestei noi identităţi culturale nu doar că au reuşit să supravieţuiască constantei presiuni romane, ci şi-au exportat modelul în mediul getic nord-dunărean, pe care-l vor angrena, declanşând ample transformări de substanţă”, se arată pe site-ul de specialitate Enciclopedia Dacică( ENDA).
Alte opinii arată că dacii ar fi fost de fapt grupuri de războinici, probabil mercenari de origine traco-celtică, rămași în zona Porților de Fier și a Olteniei, și care în secolul al II lea ar fi început să câștige teren și să migreze către zonele montane și Transilvania, reușind în cele din urmă, sub conducerea unor căpetenii precum Burebista să supună toate celelalte triburi.
Inclusiv etnonimul daci, nu este pe deplin explicat, existând numeroase variante.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 3 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 3 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Comunicateacum 2 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Comunicateacum 3 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 3 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv
-
Comunicateacum 3 zileÎngrijire completă pentru pori dilatați: Hidratare și curățare în același timp
-
Stirea zileiacum 2 zileCauciucuri si masini in centrul stirii zilei – ce se intampla pe drumurile Romaniei




