Actualitate
Viața de film a unei mari artiste. Ce spune Margareta Pâslaru despre „Paradisul” care a inspirat-o
Cu un parcurs profesional spectaculos, una dintre cele mai îndrăgite artiste din România aniversează în acest an 65 de ani de carieră. Margareta Pâslaru a povestit, de-a lungul anilor, despre cea mai frumoasă perioadă a vieții sale.
Este vorba despre copilăria trăită în casa bunicilor său, situată în cartierul Floreasca, o zonă selectă a Bucureștiului.
În cartea sa de memorii, “Eu
și timpul. Viață, vocație, viziune”, Margareta Pâslaru povestește
despre frumusețea locuinței, aducându-și aminte fiecare detaliu. Aici a învățat să cânte la pian și să iubească artele
frumoase.
“Decorul
în care am zburdat în primii ani de viață a fost
atelierul bunicului meu, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad, profesor la Liceul
Lazăr, membru al Fondului Plastic. Casa uriașă în
care am copilărit avea fiecare încăpere tapetată diferit, cu gust, în tonuri
închise, arabescuri patinate în aur vechi. Dormitoarele
și baia cochetă erau la etaj, iar sufrageria,
salonul și restul gospodăriei, la parter. Clădirea era
dominată de atelierul imens, cu geamuri uriașe,
formate din numeroase carouri, ca o tablă de șah,
înalt cât două etaje: avea și o trapă la subsol, unde lutul prețios era
păstrat la o temperatură constantă și la
umezeală continuă. Dormitorul elegant de la etaj era tapetat cu
frunze palmate în relief, închise la culoare și
pastelate în bronz, astfel încât lumina le făcea reale, îți venea
să le desprinzi din perete”, Margareta Pâslaru, “Eu și
timpul. Viață, vocație,
viziune””, București, Editura
Curtea Veche, 2012, pg 19, via Răzvan Voinea.
Margareta Pâslaru aniversează 65 de ani de carieră în 2023
În amintirea lor, a compus melodia „Bunicii mei”
Îndrăgita artistă numește acest loc Paradisul artistic, iar în amintirea
bunicilor care i-au fost atât de dragi, a compus melodia “Bunicii mei”. În casa acestora, interpreta
de muzică ușoară a trăit cele mai frumoase clipe.
Deși
în anii ’50,
Margareta Pâslaru s-a mutat din cartier, a continuat să își viziteze bunicii,
săptămânal. Spune că nu a uitat
vreodată mângâierile și duioșia
bunicii, sunetul pianului, strada Aviator Paul Urechescu, prietenii, nucul
bătrân pe care se cățăra în chip de Făt Frumos, leagănul din vișin,
ouăle de ciocolată ascunse printre crengile înflorite de Paști,
stânjeneii mov, parfumați și nici ștrandul Floreasca -oaza vacanțelor de
vară-, aleile plimbărilor cu bicicleta.
După moartea sculptorului Ion C.
Dimitriu-Bârlad (1964), casa din Floreasca a fost înstrăinată, iar ulterior demolată făcând loc unui imobil cu două etaje.
Pe 9 iulie împlinește 80 de ani
Margareta
Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, la Bucureşti. În copilărie, a urmat
lecţii de harpă, balet, pian şi pictură. La vârsta de 4 ani şi jumătate are
prima ei apariţie în public, în rolul copilului din „Madame Butterfly” de
Puccini, pe scena Operei Naţionale.
În anul 1958, la vârsta de 15 ani, a debutat în muzica
ușoară pe scena Casei de Cultură Grivița Roșie, fiind acompaniată de Paul
Ghentzer. Acolo este remarcată de Ileana Pop de la televiziune, cea care
realiza transmisiuni TV de la Casa de Cultură, iar George Grigoriu îi scrie
partitura „Chemarea mării”, piesă pe care o înregistrează la Radio, în anul
1959. Melodia devine primul ei mare șlagăr şi marchează și debutul discografic
al Margaretei, depăşind toate recordurile de vânzări ale anilor ’60 – 26.000 de
unităţi vândute în anul 1961, la Electrecord.
Un parcurs profesional spectaculos
De aici, parcursul profesional al marii cântărețe a
fost unul spectaculos. În 1964 are marea șansă să fie distribuită de regizorul
Liviu Ciulei, alături de personalităţi de excepţie precum Toma Caragiu, Clody
Bertola, Victor Rebengiuc, George Măruță și Rodica Tapalagă, în piesa „Opera de
trei parale” de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul „Lucia
Sturdza Bulandra”.
Numele Margaretei Pâslaru a fost prezent pe afişele
altor filme şi în anii următori: 1965 – „Mens sana in corpore sano” – regia Valeriu Lazarov,
premiat pentru regie la Festivalul Internațional de la Praga, 1966 – „Omul și
camera” – regia Valeriu Lazarov, distins cu Marele Premiu la Festivalul
Internațional de la Cairo, 1966 – „Tunelul”, regia Francisc Munteanu, care i-a
adus artistei diploma de debut în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia,
la cea de-a III-a ediție a Festivalului național al filmului „Pelicanul de Aur”
care a avut loc la Mamaia.
În anul 1966, Margareta juca în „Un film cu o fată
fermecătoare”, regia Lucian Bratu, alături de Ștefan Iordache şi Marin Moraru,
iar în 1967, în „Împușcături pe portativ”, în regia lui Cezar Grigoriu, alături
de Cornel Fugaru, Ștefan Bănică, Puiu Călinescu și invitata Nancy Holloway.
Tot în anul 1967, Margareta începea o colaborare
remarcabilă cu Teatrul Naţional Radiofonic, în piesa „Care din doi” de Radu
Stănescu, regia Mihai Zirra. Ea a dat glas personajului Miss Barbara, fiind
prezentă în spectacol alături de Victor Rebengiuc, Aurel Rogalski, Coty
Hociung, Vasile Florescu, Mihai Fotino, Radu Zaharescu, Sorin Balaban, Dumitru
Furdui, Cosma Brașoveanu sau Camelia Stănescu.
În anul următor, artista colabora din nou cu Teatrul
Radiofonic pentru piesa „Nu sunt Turnul Eiffel“, de Ecaterina Oproiu, regia
Valeriu Moisescu, jucând rolul Manți, alături de Octavian Cotescu, Vasilica
Tastaman, Rodica Tapalagă sau Cornel Coman.
În 1968 a primit Discul de Aur
Tot în anul 1968, juriul internațional al primei
ediţii a Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea
„Cerbul de Aur“, artista sărbătorind 10 ani de activitate printr-un veritabil
„One Woman Show“, în care a interpretat 23 de melodii.
Tot în 1968 primeşte Discul de Aur, iar în anul
următor primeşte, la Cannes, Trofeul M.I.D.E.M., având onoarea de a se afla pe
aceeaşi scenă cu artişti consacraţi precum Ginette Reno, James Last, Patty
Pravo, Joan Manuel Serrat, Amália Rodrigues, Dalida, Adriano Celentano,
Mireille Mathieu sau Udo Jurgens.
Margareta Pâslaru obţinuse deja statutul de vedetă,
fiind acompaniată de propria formație – Rolf Albricht, având contribuţii
importante şi la coregrafia spectacolelor sale. Artista începuse să primească
multe invitaţii de a cânta peste hotare, însă autorităţile comuniste îi refuză
vizele pentru următorii 10 ani.
După o serie de filme devenite celebre, printre care producţia
pentru marile ecrane „BD la munte și la mare”, regia Mircea Drăgan, fiind
interpreta vocală a piesei „La Marea Neagră”, pe muzica lui Ion Cristinoiu, dar
și seria de mare succes „Veronica”: 1972 – „Veronica” – regia Elisabeta Bostan,
artista alege ca în anul 1983.
În anul 1983, Margareta Pâslaru şi-a urmat, definitiv,
soţul în America, însă sufletul i-a rămas în România. Imediat după evenimentele
din 1989, ea a revenit în România, implicându-se într-un număr mare de proiecte
sociale.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum o ziImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum o ziComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv




