S-a născut în 1919 scriitorul și omul politic Alexandru Paleologu. În 1929 a văzut lumina zilei marele actor Iurie Darie, iar în anul 1930 s-a născut Alexandru Pesamosca, renumitul chirurg pediatru care a salvat de la moarte mii de copii.

1881-Parlamentul a votat Legea prin care România devenea Regat

Ridicarea României la statutul de Regat a fost precedată de proclamarea Unirii Principatelor Moldova şi Ţara Românească, în 1859, precum şi de dobândirea independenţei de stat, în 1877.

„Problema transformării României în regat a preocupat neîntrerupt cercurile politice conducătoare de la Bucureşti încă din momentul (dacă nu chiar de dinaintea) semnării Tratatului de la Berlin, la 1/13 iulie 1878. Pe de altă parte, în lumea politică şi diplomatică exista o stare de expectativă generală privind înfăptuirea acestui act; ca un exemplu, domnitorului Carol îi fuseseră adresate, în mod anticipat, felicitări de către Mihail Sturdza, fostul domnitor al Moldovei, aflat la Paris; de asemenea, în şedinţa din 10/22 mai 1877, Dumitru Brătianu îl salutase pe Carol I drept primul rege al României. Presa, atât cea din ţară, cât şi cea din străinătate, vehicula şi ea posibilitatea instituirii Regatului. Din acest punct de vedere, recunoaşterea independenţei statului în plan internaţional, în primul rând de către Marile Puteri, apărea ca o condiţie sine qua non pentru reuşita unui asemenea act istoric. Astfel, alături de o asiduă campanie diplomatică, dublată de măsuri în plan intern, în vederea soluţionării acestei chestiuni, reprezentanţii guvernului liberal de la Bucureşti au desfăşurat inclusiv tratative şi acţiuni având ca obiectiv facilitarea actului în sine“, arată istoricul Codrin Murariu într-o lucrare apărută în publicaţia „Constalaţii ieşene“. Carol I (1866-1914) se va încorona ca rege la 10/22 mai 1881. (14/26)

1919 – S-a născut scriitorul şi omul politic Alexandru Paleologu(m. 2 sept. 2005)

Povestea lui Alecu Paleologu a început în sânul unei familii boiereşti care, cel mai probabil, are originile în Imperiul Bizantin, ajungând în Ţările Române la începutul secolului al XVIII-lea.  Este unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai apreciaţi eseişti români, critic literar, diplomat şi om politic marcant. Licenţiat în drept al Universităţii din Bucureşti. Referent la Comisia română pentru aplicarea armistiţiului (1944-1945), ataşat de legaţie în Ministerul Regal al Afacerilor Străine (1946-1948). Căutat de Securitate, reuşeşte să scape şi trăieşte în clandestinitate până în 1956, în oraşul Câmpulung, devenind un apropiat al lui Constantin Noica. Cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române, secţia artă veche (1956-1959). Arestat şi condamnat, în lotul Noica-Pillat, la paisprezece ani de muncă silnică (în 1959).

La eliberare (prin decret de graţiere), în 1964, este reintegrat la acelaşi institut, secţia teatru. Membru al Uniunii Scriitorilor (din 1967), secretar literar al Teatrului „C.I. Nottara” din Bucureşti (1967), redactor la Editura Cartea Românească (1970-1976). După 1989, s-a implicat în viaţa publică şi în politică: ambasador al României în Franţa (în 1990 a fost demis după ce şi-a afirmat opţiunea pentru forma monarhică de guvernământ şi după ce s-a solidarizat cu demonstranţii din Piaţa Uni versităţii, declarându-se „ambasador al golanilor”), senator (1992-2004). S-a stins din viaţă la 2 septembrie 2005, în Bucureşti.

1929 – S-a născut actorul Iurie Darie (m. 9 nov. 2012)

Iurie Darie s-a născut în ziua de 14 martie 1929 în Vadul Raşcov din judeţul Soroca, aflat astăzi în Republica Moldova, şi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în anul 1952.

Debutul cinematografic a avut loc un an mai târziu, în „Nepoţii gornistului“ al lui Dinu Negreanu, avându-i alături pe platourile de filmare pe Marga Barbu şi pe Liviu Ciulei. În anul 1969, a fost ales de regizorul Mircea Drăgan pentru a juca în seria „Brigada Diverse“, alături de actorii generaţiei de aur Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu sau Puiu Călinescu. A interpretat roluri memorabile în peste 40 de producţii cinematografice, printre care „Băieţii noştri“ (1959), „S-a furat o bombă“ (1961), „Vacanţă la mare“ (1962), „Dragoste la zero grade“ (1964), „Atunci i-am codamnat pe toţi la moarte“ (1971), „Fraţii Jderi“ (1974), „Ringul“ (1983), „O zi la Bucureşti“ (1986), „În fiecare zi mi-e dor de tine“ (1987), „Zâmbet de soare“ (1987), „Oglinda“ (1993), „Punctul zero“ (1996), „Triunghiul morţii“ (1999).

Poate unul dintre cele mai importante momente din cariera lui Iurie Darie a fost perioada petrecută la Teatrul de Comedie, unde i-a avut drept parteneri pe marii actori Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Mircea Albulescu, Dem Rădulescu, Sanda Toma, Vasilica Tastaman, Stela Popescu, Silviu Stănculescu. 

Iura, cum îi spuneau apropiaţii, nu numai că a fost unul dintre actorii de aur ai generaţiei sale, dar a fost şi unul dintre cei mai frumoşi bărbaţi ai anilor ’70. 

1930- S-a născut medicul chirurg pediatru Alexandru Pesamosca (m.31 aug/1 sept.2011)

Operații complicate au fost efectuate în România de „Tata Pesi“ sau „Îngerul copiilor“, așa cum era cunoscut doctorul. Nu și-a dorit niciodată să aibă avere, ci doar să poată aduce zâmbetul pe buzele unui copil pe care l-a operat.

Timp de 52 de ani, dr. Pesamosca a luptat ca să îi vindece pe copii. Nimic nu era imposibil pentru medicul care s-a pus în slujba binelui. Căuta în manuale, în revistele de medicină, inventa și nu refuza niciun pacient. Mulți colegi de breaslă l-au criticat pentru că n-a făcut avere, că nu și-a luat o casă. Lor, direct, profesorul nu le-a răspuns niciodată, însă de câte ori avea ocazia, chirurgul spunea: „Nu vile, mașini sau mai știu eu ce rahaturi. Să repari un copil-păianjen, care merge în patru labe, să-i înnădești și să-i cârpești tendoanele și ligamentele și să-l faci biped și sănătos tun, să alerge la tine și să te strângă în brațe, asta înseamnă fericire!”, obișnuia să spună medicul atunci când era întrebat despre avuția sa.

Alexandru Pesamosca s-a născut la Constanţa, la 14 martie 1930, într-o familie cu origini italiene. A urmat studiile primare la Școala Italiană din Constanța, apoi a continuat la Liceul „Mircea cel Bătrân” din oraşul natal, unde a absolvit ca şef de promoţie.

În anul 1954 a absolvit Facultatea de Medicină Generală la Bucureşti, unul dintre profesorii săi fiind reputatul chirurg Dumitru Vereanu.

În urma absolvirii facultății, a fost repartizat la Niculeşti-Jianu, un sat de lângă Feteşti, unde a profesat timp de trei ani medicină pentru adulţi, iar din anul 1957 a profesat ca medic chirurg pediatru la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”, devenind ulterior şef de clinică, până în anul 1984. În perioada 1972-1975, Alexandru Pesamosca a realizat primele intervenţii de chirurgie toracică la nou-născut. A lucrat apoi la Spitalul „Marie Curie” (fostul Budimex) din București, unde a şi locuit o bună bucată de vreme, fiind șeful clinicii de chirurgie și ortopedie pediatrică din 1984 până în anul 2000.

1933- S-a născut actorul Sir Michael Caine, a apărut în peste 115 filme și este considerat un simbol al filmului englez

 Cunoscut pentru accentul său distinctiv din sudul Londrei, starul se clasează pe locul 20 pe lista actorilor cu cele mai mari încasări de la box office . Cu roluri principale în filme iconice precum The Italian Job, Get Carter şi Educating Rita, abilitatea de a acţiona a lui Caine este una fără egal. 

În trecut, actorul a recunoscut că a dus un stil de viaţă distructiv. Într-un interviu pentru The Sun, el a admis că obişnuia să bea „o sticlă de vodcă şi să fumeze mai multe pachete de ţigări pe zi”.

1946 – S-a născut actriţa Carmen Galin (m. 13 mart. 2020)  

Carmen Galin a fost căsătorită cu Dan Piţa şi a făcut parte dintre acele prezenţe discrete, posedând un şarm şi o naturaleţe aparte. Angajată a Teatrului Mic în perioada 1975-1990, jucând în peste 25 de filme, artista s-a retras din lumina reflectoarelor în 1995, dedicându-se acţiunilor umanitare.

Rolul principal feminin, şi unul de excepţie (alături de Victor Rebengiuc), este cel din „Faleze de nisip“ (1983, regia Dan Piţa, scenariul Bujor Nedelcovici, după propriul său roman „Zile de nisip“) – filmul care l-a enervat pe Ceauşescu atât de rău, încât a instaurat cenzura draconică din ultimii ani ai regimului său. Atunci când, în anul 1992, soţul ei a părăsit-o pe Carmen Galin pentru mult mai tânăra Irina Movilă, acesta a fost unul dintre cele două motive pentru care actriţa s-a retras definitiv din lumina reflectoarelor.

Apogeul carierei sale cinematografice avea să fie, însă, personajul Fanny Marcelloni, acrobata de circ din dipticul Elisabetei Bostan „Saltimbancii“ (1981) / „Un saltimbanc la Polul Nord“ (1984), ecranizare liberă după „Fram, ursul polar“, îndrăgitul roman cezarpetrescian, scrisă de Vasilica Istrate. 

1992- A avut loc ceremonia reînhumării rămășițelor pământești ale lui Nicolae Titulescu

Evenimentul a a avut loc la Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului, respectându-se astfel

dorinţa testamentară a marelui diplomat, decedat în Franţa (17 mart. 1941), de a fi

îngropat în România, la Braşov. Nicolae Titulescu a fost unul dintre cei mai de seamă miniştri de externe şi diplomaţi români dintre cele două războaie mondiale. În anii Primului Război Mondial a desfăşurat o intensă activitate în favoarea desăvârşirii unităţii statului naţional român.

Marele diplomat român a fost desemnat prim-delegat al României la Conferinţa de Pace de la Paris, unde a fost semnat Tratatul de la Trianon între Puterile Aliate şi Asociate, pe de o parte, şi Ungaria, pe de altă parte, prin care s-a consfinţit la nivel internaţional unirea cu România a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului. Totodată a fost conducătorul delegaţiei României la Conferinţa de la Spa, unde a susţinut interesele României. A semnat în această calitate acordul privind reparaţiile datorate de Germania puterilor învingătoare în Primul Război Mondial. României i s-a atribuit un procent care nu corespundea nici moral şi nici material cu eforturile depuse de aceasta în timpul războiului.

2018- A murit Stephen Hawking, fizician, teoretician al orignii Universului și unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani (n.8 ian.1942)

Celebrul om de ştiinţă a insistat de-a lungul vieţii sale asupra pericolelor la care ar fi expusă civilizaţia umană şi nu a ezitat să descrie în termeni apocaliptici un ipotetic sfârşit al omenirii, mai apropiat decât s-ar putea crede. Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi a fost membrul al Academiei din SUA, iar în dese rânduri a fost comparat cu Einstein.

Decedat în 2018, la vârsta de 76 de ani, cel mai cunoscut om de ştiinţă britanic al timpurilor noastre, Stephen Hawking, teoretician al originii Universului şi unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, a vorbit în repetate rânduri despre pericolele care pândesc omenirea. 

Reputatul om de ştiinţă nu a ocolit nici subiecte extrem de delicate, prin care i-a deranjat profund pe cei religioşi, iar subiectele pe care le-a deschis au provocat de multe ori controverse.

În 2013, cu prilejul unei vizite la Centrul Medical Cedars-Sinai din Los Angeles, Hawking a vorbit despre viitorul rasei umane. El şi-a exprimat îndoiala că omenirea va putea să supravieţuiască pe Terra încă 1.000 de ani, notează Huffington Post.

Hawking a cerut imperios ca oamenii să caute alte alternative, planete locuibile în spaţiu, unde să se mute atunci când situaţia o va impune.

1958 – S-a născut prinţul de Monaco, Albert al II-lea. (65 de ani)

De peste 700 de ani, Casa Grimaldi a domnit în Monaco cu mici întreruperi. Principatul este condus în prezent de prințul Albert al II-lea, chiar dacă nu este decât fiul mijlociu al prințului Rainier al III-lea și al prințesei Grace.

Până s-o întâlnească pe Charlene, actuala soție, și chiar și după aceea, Prințul Albert de Monaco a avut o viață amoroasă complicată. Și în urma acestei vieți complicate au rezultat doi copii din flori (un al treilea nu este recunoscut) și gemenii veniți pe lume în timpul mariajului cu Charlene de Monaco.

Prinţul Albert s-a căsătorit cu fosta înotătoare sud africană Charlene Wittstock  la 1 iulie 2011. Anunţul logodnei a avut loc la 23 iunie 2010. Ei au fost văzuţi împreună de la 10 februarie 2006 când au deschis ceremonia Jocurilor Olimpice de la Torino. Căsătoria civilă din 1 iulie 2011 a fost urmată de o căsătorie religioasă la 2 iulie. La 10 decembrie 2014 s-au născut gemenii Gabriella Thérèse Marie, Contesă de Carladès şi Jacques Honoré Rainier, Prinţ Ereditar de Monaco.