Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

Mihaela Zamfirescu, Microsoft: Circa 50% dintre companiile din regiunea CEE nu au o strategie de securitate cibernetică

Publicat

pe

Mihaela Zamfirescu, Microsoft: Circa 50% dintre companiile din regiunea CEE nu au o strategie de securitate cibernetică

Am discutat cu Mihaela Zamfirescu, Modern Work & Security Go to Market Manager (GTM Lead), Microsoft Romania despre starea globală și locală a securității cibernetice, despre atitudinea companiilor în confruntarea cu pericolele cibernetice, despre soluții și perspectivele industriei.

Mihaela Zamfirescu, Modern Work & Security Go to Market Manager, Microsoft România.

Mihaela Zamfirescu este parte din echipa Microsoft Romania, are 38 de ani si peste 14 ani experiență în compania pe care o reprezinta în diverse roluri de vânzari și marketing. Pasionată de tehnologie, este un promotor al soluțiilor Microsoft de securitate, ajutând clienții si partenerii în adopția tehnologiilor potrivite pentru a asigura o protecție sporită.

Cât de mult s-a schimbat peisajul amenințărilor cibernetice în ultimii 3 ani și în ce măsură au contribuit la asta pandemia și războiul din Ucraina?

Criminalitatea cibernetică a crescut exponențial în ultimii ani, odată cu digitalizarea și dezvoltarea muncii la distanță, și inclusiv pe fondul conflictului din Ucraina (care a generat atacuri cibernetice masive împotriva infrastructurii guvernamentale de acolo). Organizațiile sunt nevoite să implementeze soluții performante de securitate pentru a-și proteja angajații și infrastructurile digitale. 

Securitatea cibernetică are o importanță strategică, care este accentuată de faptul că, spre exemplu, aproximativ 70% din totalul breșelor de securitate din lume sunt reprezentate de furtul de date personale. Și, tot pe plan global, atacurile cibernetice asupra întreprinderilor mici și mijlocii au crescut de 6 ori, în 2021 față de 2020.  

Cum vede mediul de afaceri securitatea cibernetică? Dau șefii de companii suficientă atenție pericolelor de securitate cibernetică sau începe să-i preocupe acest domeniu abia după ce apar problemele?

În trecut, organizațiile credeau că e suficient să aibă propriile centre de date, însă odată cu evoluția tehnologiei și ținând cont de evenimentele care se petrec zilnic în jurul nostru, devine tot mai clar pentru toată lumea faptul că securitatea cibernetică presupune mult mai mult de atât. Multe organizații se gândesc să facă trecerea la serviciile de cloud public, prin intermediul cărora pot monitoriza, evalua și răspunde rapid la atacuri, iar soluțiile bazate pe tehnologia cloud aduc numeroase avantaje atunci când vine vorba de gestionarea amenințărilor cibernetice.

Economia datelor din Europa ar urma să ajungă la 829 de miliarde de euro în 2025, iar costul criminalității cibernetice la 10 trilioane de dolari, tot până atunci. Dar, intensificarea complexității și a frecvenței atacurilor (inclusiv din partea actorilor statali) nu este o particularitate a ultimilor trei ani – spre exemplu, în 2020, costul criminalității cibernetice ajunsese la 5,5 trilioane de euro, adică dublul valorii la care se situa aceasta în anul 2015. Și observăm că tot mai multe organizații mari de peste tot din lume (fie din mediul public, fie din cel privat), încearcă să găsească noi soluții prin care să combată amenințările actuale de securitate cibernetică.

Securitatea cibernetică a devenit rapid o prioritate pentru liderii companiilor, numărul celor care decid să aloce bugete mai mari în această direcție fiind în creștere. Totuși, trebuie să spunem și că aproximativ jumătate dintre companiile din regiunea Europei Centrale și de Est nu au, încă, o strategie de securitate cibernetică bine pusă la punct, ignorând faptul că o abordare mai puțin responsabilă poate produce efecte la fel de mari ca și când strategia nu ar exista deloc.  

Care este abordarea firmelor românești în privința securității cibernetice și care este cea la nivel global? Suntem parte a curentului general sau avem ca de obicei o abordare influențată de specificul local?

În România, doar 40% dintre companii au o strategie de securitate cibernetică funcțională, dar chiar și acestea vor trebui să-și actualizeze și să modernizeze abordarea din cauza schimbărilor semnificative care apar constant în peisajul acesta, al amenințărilor cibernetice. Cererea crescută din partea guvernelor din regiunea Europei Centrale și de Est pentru soluții de cloud computing, precum și din partea companiilor, reprezintă o dovadă a faptului că acest lucru se întâmplă deja.

Care sunt sectoarele sau industriile expuse celor mai mari riscuri de securitate cibernetică sau vizate cel mai des de atacuri și cum se pot apăra? Ce trebuie să facă organizațiile de stat sau private pentru a reduce riscurile la care se expun?

Nu aș spune neapărat că o industrie este mai vizată decât alta de atacurile cibernetice. Din contră, este foarte important să înțelegem că oricare companie, din orice industrie este expusă unor riscuri din acest punct de vedere și dacă vor conștientiza asta mai repede, cu atât mai mult vor putea să sporească nivelul de protecție.

În Europa, 1 din 8 companii a fost afectată de atacuri cibernetice. În plus, potrivit celei mai recente ediții a raportului Microsoft Digital Defense, de la începutul pandemiei și până în 2022, inclusiv, atacurile cibernetice asupra IMM-urilor crescuseră de 6 ori. Așadar, organizațiile au nevoie de modele noi de securitate care să fie eficiente în contextul actual, să țină cont de provocările aduse de munca pe model hibrid și să protejeze angajații, aplicațiile și datele pe orice dispozitiv.

Având toate acestea în vedere, arhitectura Zero Trust poate fi una dintre soluții. Zero Trust este o arhitectură modernă de securitate cibernetică care s-a dovedit extrem de eficientă, deoarece obligă sistemele de securitate să trateze fiecare accesare – atât din interiorul, cât și din exteriorul organizației – ca și cum ar proveni dintr-o sursă nesigură, până când i se verifică identitatea digitală.

Aveți un sfat pentru utilizatorii finali? Ce măsuri de securitate le recomandați pentru protejarea datelor sensibile și a informațiilor personale?

Cifrele Comisiei Europene arată că 2 din 5 utilizatori de internet din Europa au fost țintiți sau chiar afectați de atacuri cibernetice, în 2020. Pentru a ne feri de asemenea situații, de multe ori este suficient să respectăm regulile esențiale de securitate cibernetică (care oferă, în general, o rată de protecție de 98% împotriva atacurilor):

– să folosim autentificarea multi-factor (putem să reducem riscurile chiar și în cazul în care atacatorii au obținut credențialele noastre – nume de utilizator și parola – întrucât nu vor putea să ofere al doilea factor de autentificare cerut la accesarea contului ori serviciului); – să avem grijă ca sistemul de operare și browserul de internet să fie mereu actualizate (atacatorii cibernetici folosesc adesea vulnerabilitățile software pentru a-și masca și mai mult înșelăciunea pe paginile web de phishing);

– să avem și o soluție de antivirus care să fie permanent actualizată.

Ce credeți despre raportul realizat de WEF (World Economic Forum) în parteneriat cu Accenture care spune că “lideri de business (86%) și din cybersecurity (93%) cred că instabilitatea globală geopolitică va duce cel mai probabil sau foarte probabil la un eveniment catastrofal de securitate cibernetică în următorii 2 ani”? Ce putem să facem ca să nu ajungem într-o asemenea situație?

Impactul noilor metode de atac, care sunt și mult mai agresive, este amplificat de maturizarea „lanțurilor de aprovizionare ale criminalității cibernetice”. Deseori create de sindicate criminale, acestea permit oricui să cumpere software și servicii „gata-făcute” pentru a efectua activități rău intenționate. Toate acestea înseamnă că măsurile de securitate care erau suficiente acum câțiva ani nu mai sunt de ajuns. Companiile au nevoie de o strategie de securitate cuprinzătoare și dinamică pentru a fi cu un pas înaintea infractorilor cibernetici. Cu soluțiile potrivite, securitatea cibernetică protejează și ajuta afacerea. 

Fiecare companie trebuie să încurajeze o cultură a securității. Igiena de bază a securității încă protejează împotriva a 98% dintre atacuri. Prevenția puternică și răspunsul rapid limitează daunele potențiale pe care un atacator le poate cauza înainte de detectare și reduce timpul de recuperare.

Cum vă păstrați la curent cu ultimele amenințări de securitate cibernetică și care sunt canalele de informare pe care le folosiți?

Punem laolaltă tehnologia și experiența profesională a celor peste 8.500 de specialiști din cadrul echipei noastre globale pentru a identifica posibilele amenințări pe care apoi să le raportăm către clienții și partenerii noștri.  Creăm soluții prin care ei să poată preîntâmpina și neutraliza asemenea activități și contribuim la construirea unui viitor digital mai sigur pentru regiunea Europei Centrale și de Est și, implicit, pentru România.

Alături de guverne şi de furnizorii de servicii de internet, divizia noastră specializată – Digital Crimes Unit – a identificat şi ajutat la remedierea a peste 500 de milioane de computere victime în ultimul deceniu (iar informaţiile dobândite au fost folosite pentru a îmbunătăţi produsele şi serviciile în vederea protejării clienţilor de astfel de ameninţări).

Folosind algoritmi de inteligență artificială și machine learning, analizăm zilnic peste 43 de trilioane de semnale de securitate, din toată lumea; în acest fel, obținem o imagine de ansamblu asupra contextului de la un anumit moment și putem anticipa activitatea infractorilor cibernetici, așadar putem preveni eventualele atacuri. Și, ca răspuns la creşterea numărului ameninţărilor cibernetice vom investi, în următorii câțiva ani, 20 de miliarde de dolari în activitatea noastră, în această sferă.

Care sunt pașii pe care îi urmați pentru a îmbunătăți procesele de securitate și cum evaluați și gestionați riscurile de securitate cibernetică?

Pornim prin a integra elementele de securitate în produsele și serviciile noastre, încă din faza de proiectare. În egală măsură, ne axăm pe principiile arhitecturii de Securitate Zero Trust, pornind de la premisa că niciun device nu este sigur până când nu este verificat complet, ori de câte ori încearcă să se conecteze la rețea. La acestea se adaugă și munca specialiștilor din cadrul Digital Crimes Unit care analizează zilnic trilioane de se semnale de securitate și date folosind algoritmi de inteligență artificială și machine learning. 

În paralel, am creat și o serie de traininguri de securitate, pe care le organizăm periodic, gândite astfel încât să vină în ajutorul clienților noștri cu soluții prin care să accelereze modernizarea infrastructurilor de securitate cibernetică și să crească nivelul de pregătire al echipelor lor. Gradul de dificultate variază, iar cursurile pot fi livrate în diferite formate, online sau offline.

Cum gestionați situațiile de urgență în ceea ce privește securitatea cibernetică și ce protocoale urmați?

Microsoft ia măsuri pentru a-și apăra clienții și ecosistemul digital împotriva acestor amenințări, si am dezvoltat soluții și tehnologie prin intermediul cărora clienții noștri să identifice și să blocheze miliarde de încercări de phishing, furturi de identitate și alte amenințări.

De asemenea, folosim mijloace legale și tehnice pentru a închide infrastructura utilizată de infractorii cibernetici și notificăm clienții atunci când sunt amenințați sau atacați. Lucrăm pentru a dezvolta funcționalități și servicii din ce în ce mai eficiente care utilizează tehnologia AI/ML pentru a identifica și bloca amenințările cibernetice, iar profesioniștii în securitate să poată apăra și identifica intruziunile cibernetice mai rapid și mai eficient.

Cum vă asigurați că angajații respectă politicile de securitate cibernetică și cum îi educați cu privire la importanța securității cibernetice?

La nivel global, Microsoft a creat un mediu care oferă timp și spațiu pentru învățare, un mediu flexibil în care dorința de a învăța și de a crește vine înaintea nevoii de a cunoaște. Prin platformele de learning utilizate, angajații au acces la conținut personalizat și recomandări de cursuri cu privire la politicile de securitate și instruire generală care să ne învețe cum să ne protejăm în lumea digitală, atât ca individ, cât și ca angajat al companiei.

De exemplu, în anul 2019, echipele Microsoft au creat un curs ce includea conceptele de bază ale securității cibernetice și a fost integrat în curricula tuturor angajaților. Cursul este foarte aplicat, integrând simulări de phishing și campanii digitale în care evidențiază strategia echipei de securitate digitală de a menține compania și datele sale în siguranță. Conținutul dinamic ajută angajații să învețe despre riscurile de securitate și să își dezvolte abilități pe care le pot aplica chiar și în viața de zi cu zi.

Care sunt soluțiile de securitate cibernetică ale Microsoft în acest război neconvențional, cu un inamic necunoscut?

În prezent, peisajul securității cibernetice este unul destul de complex, cu amenințări cibernetice care cresc ca număr și intensitate tot mai mult. În 2021, am blocat peste 70 de miliarde de amenințări, iar soluțiile de securitate complexe și complete pot oferi protecție pentru fiecare nivel al unei infrastructuri digitale, fără să conteze dacă serviciul de cloud pe care l-a ales un client este de tip single, multiplu sau hibrid.

În acest fel, clienții nu doar că își pot simplifica procesele din acest punct de vedere, dar își pot și consolida abordarea, ajungând să facă economii de costuri de până la 60%. Implementarea unor soluții eficiente de securitate cibernetică devine cu atât mai importantă în contextul în care volumul atacurilor asupra parolelor a crescut până la aproximativ 921 de atacuri pe secundă, așadar cu 74% în numai un an. Până în prezent, am eliminat un număr mai mare de 10.000 de domenii utilizate de infractorii cibernetici și 600 de domenii folosite de actorii statali (în toată lumea). Totodată, specialiștii noștri reușesc să blocheze, săptămânal, un număr de 710 milioane de tentative de phising prin e-mail.

Ce aptitudini și cunoștințe considerați că sunt esențiale pentru un profesionist în domeniul securității cibernetice, cum îi găsiți și pregătiți?

Investițiile în soluțiile digitale vor genera în jur de câteva milioane de noi locuri de muncă până la finalul acestui deceniu. Digitalizarea aduce și nevoi sofisticate de securitate cibernetică, iar acest fenomen accentuează nevoia de profesioniști calificați în securitate cibernetică.

Potrivit datelor LinkedIn, în Europa cererea de competențe în aria securității cibernetice a crescut cu o medie de 22% doar în ultimul an, iar Polonia (36%), Germania (32%) și România (31%) sunt țările unde acest lucru este cel mai evident. În același timp, avem și un decalaj din acest punct de vedere, în Europa fiind nevoie de 199.000 de profesioniști calificați în acest domeniu.

Pentru a reduce acest decalaj, organizațiile din mediul public și privat trebuie să coopereze și să pună la punct un cadru de pregătire a viitorilor experți în această sferă, iar timpul este esențial. Este nevoie de programe de dezvoltarea a competențelor care să pună accentul pe trăsăturile necesare pentru joburile viitorului și să fie adaptate la provocările prezentului.

Acesta este contextul în care am demarat o campanie globală de cyberskilling, care include două programe majore în regiunea noastră: unul în Polonia și unul chiar aici, în România – derulat alături de Fundația EOS și lansat în luna septembrie a anului trecut.

Comentarii Facebook

Actualitate

„Dacă-l vezi, omoară-l”. Un deputat rus cere exterminarea a jumătate din populația Ucrainei

Publicat

pe

  Discursul public din Federația Rusă atinge noi culmi ale extremismului și violenței verbale, depășind granițele propagandei clasice de război și intrând direct în zona instigării deschise la genocid. 

Aleksei Juravliov, liderul partidului ultranaționalist Patria FOTO: X

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Deputatul Dumei de Stat a Rusiei, AleKsei Juravliov, a făcut o altă declarație scandaloasă despre Ucraina. Într-un interviu, el a declarat deschis că până la jumătate din populația țării ar putea fi distrusă pentru a combate așa-numitul „nazism”.

Politicianul rus și-a explicat cuvintele spunând că, în opinia sa, unii ucraineni nu își vor schimba opiniile. De asemenea, a afirmat că cei care nu „își schimbă hainele” ar trebui fie expulzați, fie uciși, potrivit ua.news.

Toți naziștii trebuie exterminați. Toți! Vedeți, chiar dacă este vorba de 50% – chiar 50% – cu toții trebuie să exterminați. Pentru ca această infecție să nu existe acolo, pentru ca nimeni să nu ne amenințe”, a declarat Juravliov.

Această dinamică a cifrelor arată cum mașinăria de propagandă își modifică justificările pe măsură ce conflictul se prelungește. Dacă la debutul invaziei declanșate de Vladimir Putin ponderea elementelor catalogate de Moscova drept periculoase era estimată de deputat la doar două procente, prelungirea rezistenței ucrainene l-a determinat pe acesta să declare că procentul celor care manifestă o atitudine ostilă a urcat artificial la 20-30%, considerând că aplicarea măsurilor extreme este o opțiune de preferat.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Mitraliera ca singur criteriu de departajare între viață și moarte

Sistemul de clasificare propus de deputatul rus elimină orice nuanță juridică sau investigație specifică, reducând identificarea inamicului la un singur element factual: deținerea unui mijloc de protecție sau a unei arme de foc în fața trupelor de ocupație. Întrebat cum ar trebui să se facă distincția clară în teren între combatanți și civili, oficialul de la Moscova a oferit o soluție simplistă și violentă.

Dacă are o mitralieră, da, trebuie ucis. Ce este de distins? Dacă îl vezi, omoară-l”, a spus el.

Analiștii politici și experții în relații internaționale avertizează că această alunecare ideologică a Moscovei, vizibilă accentuat după anul 2012 și consolidată prin anexarea Crimeei în 2014, poartă numele de „ruscism”.

Acest curent totalitar contemporan se manifestă prin cultul liderului absolut, imperialism agresiv, revizionism istoric și o subjugare strictă a societății civile prin intermediul legilor abuzive și al aparatului administrativ de represiune.

Utilizarea obsesivă a etichetelor de tip „fascism” sau „nazism” la adresa criticilor externi servește doar ca paravan menit să ascundă propriile practici totalitare și să legitimeze epurarea etnică în fața publicului intern.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Piața auto din România își revine. Dacia ajunge la un pas de BMW, iar BYD urcă puternic în top

Publicat

pe

Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil. În primul semestru din 2026, românii au înmatriculat peste 236.000 de autoturisme, iar luna iunie a adus cea mai bună evoluție din acest an. Deși mașinile second-hand continuă să domine piața, segmentul autoturismelor noi câștigă teren.

Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În același timp, Dacia se apropie de BMW în clasamentul general al mărcilor preferate, iar producătorii chinezi, în special BYD, schimbă rapid echilibrul pe piața automobilelor electrice.

Piața auto a crescut ușor, dar mașinile rulate domină în continuare

Piața auto din România a ajuns la 236.126 de înmatriculări în primele șase luni ale anului 2026, potrivit unei analize realizate de plus-auto.ro pe baza datelor oficiale DRPCIV.

Structura pieței arată însă că România rămâne o piață dominată de autoturismele second-hand. Din totalul înmatriculărilor, 171.276 de mașini au fost rulate, reprezentând 72,5% din piață, în timp ce autoturismele noi au totalizat 64.850 de unități, respectiv 27,5%.

Comparativ cu primul trimestru al anului, când ponderea mașinilor rulate ajunsese la 76,7%, datele indică o ușoară revenire a segmentului de mașini noi.

Situația este apropiată de cea înregistrată în 2025, când raportul dintre mașini rulate și mașini noi era de aproximativ 71,5% la 28,5%.

Iunie a fost cea mai bună lună pentru piața auto din 2026

Evoluția lunară arată un parcurs oscilant în prima jumătate a anului.

Piața a pornit de la 33.912 înmatriculări în ianuarie, a crescut până la 42.739 de unități în martie, apoi a încetinit în aprilie și mai, cu 38.216, respectiv 37.590 de autoturisme.

Revenirea a venit în iunie, când au fost înmatriculate 43.461 de autoturisme, cel mai ridicat nivel lunar din primul semestru.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Creșterea a fost susținută în special de segmentul mașinilor noi. În iunie au fost înmatriculate 16.120 de autoturisme noi, cu aproape 60% mai multe decât în aprilie.

Iunie a fost o lună de accelerare pentru piața de mașini noi. Am văzut un apetit mult mai mare pentru Dacia, Toyota și pentru mărcile chinezești, în special BYD, ceea ce ne spune că bugetele consumatorilor rămân concentrate pe modele accesibile, dar mai mulți români aleg acum să cumpere direct o mașină nouă”, a explicat expertul auto Veronica Negru.

Dacia recuperează teren în fața BMW

În clasamentul general al mărcilor, Volkswagen rămâne lider detașat.

Marca germană a acumulat 33.468 de înmatriculări în primul semestru, fiind susținută în special de piața autoturismelor rulate.

Pe locul al doilea se află BMW, cu 23.404 unități, însă avantajul față de Dacia este aproape dispărut.

Constructorul român a ajuns la 23.278 de autoturisme înmatriculate, la doar 126 de unități distanță de BMW.

Apropierea vine în special datorită cererii ridicate pentru modele Dacia noi, unde marca este lider incontestabil, a declarat pentru „Adevărul” Veronica Negru.

Apropierea dintre BMW și Dacia nu înseamnă un interes egal pentru cele două mărci, ci două comportamente de cumpărare diferite care converg spre un total similar. BMW ajunge la acest volum aproape exclusiv prin piața de mașini rulate (peste 90% din unități), acesta fiind modul în care mulți români accesează o mașină premium, prin depreciere. Dacia, în schimb, e singura marcă unde cererea e la fel de puternică atât pe mașini noi, cât și pe rulate, ceea ce confirmă poziția sa de lider incontestabil pe segmentul de mașini noi din România„, a spus ea.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Topul general al mărcilor este completat de Audi, cu 17.487 de unități, Renault cu 15.438, Skoda cu 14.153, Mercedes-Benz cu 13.376, Ford cu 10.599, Toyota cu 10.011 și Hyundai cu 7.155.

„Volkswagen și BMW rămân alegerile de încredere pentru cumpărătorii care caută performanță, fiabilitate și valoare de revânzare pe piața second-hand. În același timp, Dacia confirmă statutul de brand național preferat”, a adăugat experta.

Dacia conduce piața mașinilor noi, iar BYD intră în top 10

Dacă analizăm doar autoturismele noi, clasamentul este diferit. Dacia conduce cu 11.673 de unități și o cotă de 18% din piață. Pe următoarele poziții se află Toyota, cu 6.031 de mașini noi, Skoda cu 5.447 și Volkswagen cu 4.799.

Surpriza primului semestru este BYD, care intră direct în top 10 al celor mai cumpărate mărci noi din România. Constructorul chinez a ajuns la 2.140 de autoturisme noi înmatriculate, depășind numeroși producători consacrați.

Clasamentul complet al mașinilor noi este:

  1. Dacia – 11.673 unități
  2. Toyota – 6.031 unități
  3. Skoda – 5.447 unități
  4. Volkswagen – 4.799 unități
  5. Renault – 2.983 unități
  6. Hyundai – 2.789 unități
  7. Ford – 2.724 unități
  8. Mercedes-Benz – 2.399 unități
  9. BMW – 2.335 unități
  10. BYD – 2.140 unități

BYD intră în lupta cu Tesla pe electrice

Segmentul automobilelor electrice este unul dintre cele mai interesante puncte ale pieței auto din 2026.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Tesla rămâne foarte aproape de BYD la nivel general, cu 2.446 de înmatriculări în primul semestru, dintre care 1.459 de mașini noi și 987 rulate.

BYD a ajuns la 2.340 de unități, însă diferența importantă este structura vânzărilor: 2.140 de automobile noi și doar 200 second-hand.

Pe segmentul strict al mașinilor electrice noi, BYD a ajuns la 1.092 de unități și se apropie rapid de Tesla, care are 1.459.

La electrice rulate, Tesla rămâne lider detașat.

Hibridul domină mașinile noi, dieselul domină piața second-hand

Preferințele românilor diferă radical între mașinile noi și cele rulate.

La automobilele noi, hibridul este alegerea dominantă. 57,9% dintre mașinile noi înmatriculate în primul semestru sunt hibride.

Mașinile pe benzină sau GPL reprezintă 27,2%, electricele 8,5%, iar dieselul doar 6,3%.

Pe piața second-hand situația este inversată. Motorina reprezintă 61% din înmatriculări, urmată de benzină și GPL cu 25,9%, hibride cu 11,3% și electrice cu doar 1,8%.

Bucureștiul concentrează mai mult de jumătate din mașinile noi

Un alt element important al pieței este concentrarea foarte mare în Capitală.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Din cele 64.850 de autoturisme noi înmatriculate în România în primul semestru, 35.062 au fost înregistrate în București.

Asta înseamnă că Bucureștiul concentrează 54,1% din toate mașinile noi cumpărate în România.

Ilfov, aflat pe locul al doilea, are doar 2.942 de unități.

Diferența este și mai vizibilă la automobilele electrice. Aproape jumătate dintre toate electricele noi din România au fost înmatriculate în Capitală: 2.565 dintr-un total de 5.522.


Cum ajung în România mașini second hand cu daună totală. Chichița legală care permite vânzarea mașinilor care ar trebui casate

Piața diferă puternic de la un județ la altul

Preferințele regionale confirmă diferențe importante.

Dacia domină în județe precum Mureș și Argeș, unde are cote de peste 39% din piața mașinilor noi, în tinp ce în Cluj, Audi a devenit cea mai cumpărată marcă nouă, schimbând clasamentul față de începutul anului.


Greșeala care îți scade valoarea mașinii cu mii de euro la revânzare

Pe piața second-hand, Volkswagen și BMW rămân lideri în majoritatea județelor.

În București, BMW este cea mai cumpărată marcă rulată, cu o pondere de 17,7%, urmat de Mercedes-Benz cu 13,1%.

APIA: Revenirea trebuie privită cu prudență. Electrificarea devine noua regulă a pieței

Potrivit datelor APIA consultate de „Adevărul”, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 53% în iunie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, însă evoluția este influențată în mare parte de lichidarea stocurilor și anticiparea unor schimbări de reglementare. Astfel, creșterea nu indică încă o revenire structurală a pieței.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Rezultatul din luna iunie trebuie analizat cu prudență. Această evoluție reflectă într-o măsură importantă efectul unui sfârșit de serie, determinat de lichidarea stocurilor și de anticiparea schimbărilor de reglementare și de piață”, spune Dan Vardie, președintele APIA.

În același timp, datele APIA confirmă accelerarea electrificării. Automobilele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 64% în luna iunie și la 67% după primele șase luni ale anului, depășind pentru prima dată motorizările clasice.

Cele mai mari creșteri vin din zona automobilelor pur electrice și plug-in hybrid. Mașinile 100% electrice au crescut cu 352% în iunie față de aceeași lună din 2025, ajungând la o cotă de piață de 9,4%, în timp ce modelele plug-in hybrid au crescut cu 125%, până la o cotă de 9,6%.

Clasamentul electricelor confirmă ascensiunea BYD. Tesla conduce încă după volumul total al mașinilor electrice noi, cu 1.459 de unități în primele șase luni, însă BYD a ajuns rapid la 1.092 de unități, după doar patru mașini în aceeași perioadă din anul precedent.

Pe segmentul plug-in hybrid, producătorul chinez este deja lider, cu 1.048 de unități, depășind mărci tradiționale precum Volkswagen, Mercedes-Benz sau BMW.

O altă schimbare importantă este dominația SUV-urilor. În luna iunie, acest segment a avut o cotă de piață de 58,5% din totalul mașinilor noi, mult peste clasa compactă (21%) și clasa mică (12,8%).

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”

Publicat

pe

Un moment tensionat
din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a
fost rugat să oprească show-ul şi să convingă un spectator cocoţat pe un stâlp
să coboare, însă reacția rapperului nu a fost cea așteptată.

 Incidentul a avut loc sâmbătă, 4 iulie, în timpul concertui susținut de Puya în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul Zilelor Orașului Ghimbav, județul Brașov.

Imaginile, surprinse
în timpul show-lui lui Puya, au fost publicate pe TikTok și îl arată pe
artist în timp ce un bărbat din apropierea scenei îi tot face semn din mâini să
întrerupă muzica. Iniţial, artistul se întrerupe şi se apropie de cel care îi
solicitase asta, încercând să afle ce se întâmplă.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Puya, chemat la marginea scenei. FOTO: captură video

Însă, imediat ce află ce
anume vrea spectatotul de la el, adică să convingă un un fan cocoţat pe un
stâlp să coboare de acolo, rapperul se enervează.

 „Ești de la poliție? De la scenă? Păi, și îmi
oprești mie concertul ca să îi spun ăluia să se dea jos de pe stâlp? Ferească
Dumnezeu!

Băi, fraților, hai ca
să înțelegeți: aici, când se suie lumea pe scenă, face un spectacol. Mă oprești
din spectacol… este treaba lui dacă vrea să stea acolo”,
se aude Puya
comentând.

Scena surprinsă în
videoclipul devenit viral a generat reacții diferite în rândul celor care au
urmărit imaginile. O parte dintre cei care au comentat i-au dat dreptate lui
Puya, considerând că nu era rolul lui să oprească un concert pentru a rezolva
problema unui spectator, în timp ce alții au susținut că ar trebui ca siguranţa
spectatorilor să fie prioritară pentru organizatori şi artişti.

În ciuda criticilor, Puya,
pe numele său real Dragoș Gărdescu, este unul dintre cei mai cunoscuți rapperi
români și unul dintre artiștii care au pus bazele scenei hip-hop autohtone.

El a devenit cunoscut
în special ca membru al trupei La Familia, care a avut un rol important în
dezvoltarea rapului românesc. După perioada La Familia, Puya a continuat pe
cont propriu și a lansat numeroase piese care au ajuns cunoscute publicului
larg.

Stilul său combină
rapul de stradă cu teme sociale, povești personale și influențe mai comerciale,
iar printre piesele sale cele mai cunoscute se numără „Undeva-n Balkani”,
„Change” și „Americandrim”.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Un semn că artistul
are încă mulţi fani şi este apreciat este faptul că şi în 2026 Puya se află pe
lista artiștilor români care vor urca pe scena Festivalului Beach, Please!,
eveniment dedicat în special zonei hip-hop, rap și muzicii urbane.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Actualitateacum 4 ore

„Dacă-l vezi, omoară-l”. Un deputat rus cere exterminarea a jumătate din populația Ucrainei

  Discursul public din Federația Rusă atinge noi culmi ale extremismului și violenței verbale, depășind granițele propagandei clasice de război...

Actualitateacum 11 ore

Piața auto din România își revine. Dacia ajunge la un pas de BMW, iar BYD urcă puternic în top

Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil. În primul semestru din...

Actualitateacum 17 ore

Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”

Un moment tensionat din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a fost rugat să...

Actualitateacum 24 de ore

A cumpărat o casă veche de 120 de ani, iar ce a descoperit în interior i-a schimbat complet planurile: „Nu am putut să o distrug”

O tânără din Statele Unite, care plănuia să renoveze complet o casă colonială construită în 1905, și-a schimbat radical planurile...

Actualitateacum o zi

Chinezii promovează ideea că „energia verde” va rămâne determinată în dinamica pieței. China la zi

În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui interviu publicat în presa chineză,...

Actualitateacum 2 zile

Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi

Pentru cei mai mulți oameni, concediul este perioada în care ar trebui să se relaxeze și să se desprindă de...

Actualitateacum 2 zile

Presa din Italia scrie că Radu Drăgușin va pleca de la Tottenham Hotspur

Perioada petrecută de internaționalul român Radu Drăgușin în prima ligă de fotbal din Anglia se apropie de sfârșit. Potrivit presei...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro