Actualitate
Sărbătoarea Paştelui la o dată comună – o discuţie oportună
Faptul
că majoritatea bisericilor ortodoxe celebrează în prezent Paştele după
calendarul iulian şi nu gregorian are în spate o istorie îndelungată şi foarte
sinuoasă.
FOTO Inquam Photos
Despre
motivele pentru care Biserica Catolică şi Bisericile Ortodoxe celebrează
Paştele conform unor calendare diferite s-a scris destul de mult în ultima
vreme. Ortodocşii urmează fidel Conciliul de la Niceea din 325, în timp ce
catolicii au renunţat la o prevedere importantă legată de trecerea Pesah şi au
adoptat începând cu 1582 calendarul gregorian.
Este
mai puţin cunoscut faptul că adoptarea calendarului gregorian a fost obiect de
dispută în cadrul Bisericilor Ortodoxe începând cu triumful revoluţiei
bolşevice în Rusia. Lenin a decis trecerea la un nou calendar civil în ianuarie
1919 şi a încercat să impună şi Bisericii Ortodoxe Ruse renunţarea la
calendarul iulian. Patriarhul Tihon a considerat că este vorba de o imixtiune
inacceptabilă a statului în treburile bisericii şi a cerut ajutorul
Patriarhului Ecumenic Gherman al V-lea, afirmând că biserica pe care o conduce
nu va schimba calendarul până când acest lucru nu va fi decis de un Sinod
pan-ortodox. În această scrisoare Patriarhul Tihon dădea exemplul Finlandei,
devenită independentă în 1918 unde luteranii care deveniseră vasta majoritate
foloseau calendarul iulian, iar ruşii, deveniţi minoritate, pe cel gregorian.
Patriarhul Tihon considera că în cazul ortodocşilor din Finlanda este
justificată trecerea la calendarul iulian, deoarece astfel ar fi evitat riscul
de prozelitism din partea luteranilor la adresa ortodocşilor. Mai mult, afirma
Patriarhul Tihon, în toate ţările care şi-au dobândit independenţa sau au
căpătat noi teritorii, cum ar fi Polonia, Estonia sau Lituania, ortodocşii ar
trebui să treacă la calendarul iulian. Patriarhul Ecumenic şi celelalte
biserici ortodoxe au agreat cu această perspectivă, consecinţa fiind că
ortodocşii din Finlanda şi Estonia au trecut la calendarul iulian.
În
scrisoarea sa, Patriarhul Tihon nu menţiona România, cu o situaţie similară
ţărilor amintite (momentul decisiv 1918), deoarece considera că ortodocşii sunt
în majoritate şi nu este necesar să treacă la calendarul iulian. Cu toate
acestea, BOR a luat decizia de a trece la calendarul iulian după ce statul
român a impus calendarul gregorian în raporturile civile în 1919, cu ocazia Sfântului
Sinod din 31 octombrie 1923 dar a fost obligată să revină la calendarul gregorian
patru ani mai târziu. Motivul a fost apariţia unei dizidenţe care respectau
întocmai calendarul iulian şi care există şi astăzi (stiliştii). Atunci când
s-a revenit la calendarul iulian, principala temere a BOR dar şi a statului român
era că dizidenţa stilistă se va transforma în revoltă deschisă care va fi
folosită ca motiv de destabilizare a situaţiei interne de către URSS. Era vorba
de perioada intensificării provocărilor bolşevice pe teritoriul României care a
avut ca rezultat incidentul de la Tatar Bunar.
Biserica
Ortodoxă Rusă a acordat autonomie Bisericii Ortodoxe din Finlanda în 1921, iar
aceasta a adoptat în acelaşi an calendarul gregorian, astfel încât în Finlanda
s-a început celebrarea Paştelui la aceeaşi dată de către ortodocşi şi luterani.
În 1923 biserica finlandeză trece sub jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice, ceea ce
a făcut ca mai mulţi clerici ortodocşi să se refugieze în URSS sau în
Iugoslavia.
Biserica
Ortodoxă din Estonia a urmat un traseu similar, căpătând autonomie din partea
Bisericii Ortodoxe Ruse în 1920, an în care s-a trecut şi la calendarul gregorian.
La fel ca şi în cazul bisericii finlandeze, Biserica Ortodoxă Estoniană s-a
adresat Patriarhiei Ecumenice în 1923, aceasta acordându-i în acel an tomosul
de autonomie.
Situaţia
din Finlanda şi Estonia a fost considerată în cadrul Ortodoxiei o excepţie,
considerându-se că este nevoie de un Sinod pan-ortodox pentru rezolvarea
problemei calendarului dar acesta nu a avut încă loc.
Dacă
până la Conciliul Vatican II Biserica Catolică era indiferentă faţă de disputa
din cadrul Ortodoxiei privind calendarul iulian sau gregorian, Papa Paul al
VI-lea a avut o altă abordare: orice soluţie agreată de comun acord între
ortodocşi şi catolici poate fi luată în considerare. Aceasta este şi concluzia
documentului din 1963, Sacrosanctum Concilium.
Discuţia
a reapărut în cadrul Ortodoxiei după ce Biserica Ortodoxă din Ucraina a dobândit tomosul de autocefalie din partea
Patriarhiei Ecumenice în ianuarie 2019. Patriarhia Ecumenică a iniţiat un
dialog cu Biserica Catolică pe această temă în 2021, prin stabilirea unor
contacte între Preşedintele Consiliului Pontifical pentru Unitatea Bisericilor,
cardinalul Kurt Koch şi reprezentantul Patriarhiei Ecumenice, IPS Iov deTelmessos.
Discuţiile
în vederea stabilirii unei date comune de celebrare a Paştelui au stagnat însă
în acest format, ceea ce l-a determinat pe Patriarhul Bartolomeu să intervină
personal pe data de 18 noiembrie 2022. Acesta a sugerat ca în 2025, la 1700 de
ani de la conciliul de la Niceea, ortodocşii şi catolicii să sărbătorească
Paştele împreună.
Cu
o zi mai târziu, Papa Francisc l-a primit în audienţă la Vatican pe Patriarhul
Bisericii Asiriene de Răsărit (cu sediul în Irak), Prea Fericitul Mar Awa III.
Principala temă discutată a fost găsirea unei date comune de sărbătorire a
Paştelui.
În
discuţiile iniţiate în 2021 s-au alăturat Teodor al II-lea al Alexandriei, Patriarh
al Bisericii Ortodoxe Copte şi Arhiepiscopul de Canterbury, Justin Welby.
Desigur,
suprapunerea celor două întâlniri din
noiembrie 2022 nu este deloc întâmplătoare. Atât Patroarhul Ecumenic
Bartolomeu, cât şi Papa Francisc, au interesul să se ajungă la un acord pe tema
sărbătorii Paştelui în comun de către ortodocşi şi catolici. Este o conjunctură
unică în istoria celor două Biserici. Ideea de a coopta la acest dialog liderii
bisericilor anglicană, respectiv coptă este foarte binevenită, având scopul de
a arăta că discuţiile nu se poartă de fapt între două biserici, ci între cei
care reprezintă o comunitate mai largă, a creştinilor din întreaga lume.
Recent
a apărut în România ideea de a adresa Sfântului Sinod al BOR solicitarea de a
trece la calendarul gregorian, pentru a putea sărbători Paştele la o dată
comună.
Demersul
este foarte oportun în actualul context al discuţiilor inter-confesionale.
Întrebarea
cheie la care deocamdată nu avem răspuns este dacă o Biserică Ortodoxă poate
trece la calendarul gregorian fără ca celelalte Biserici Ortodoxe să facă
acelaşi gest sau este nevoie de un Sinod pan-ortodox care să ia o decizie comună
în acest sens.
Congresul
pan-ortodox din 1923 prin care s-a lăsat la latitudinea Bisericilor Ortodoxe
locale trecerea la calendarul iulian sau păstrarea calendarului gregorian mai
are valoare în prezent, în condiţiile în care acest congres a fost puternic
contestat la vremea respectivă, chiar de către Bisericile Ortodoxe locale?
Deocamdată,
nu există o poziţie oficială din partea Patriarhiei Ecumenice pe marginea
acestei întrebări. Patriarhia Ecumenică şi-a asumat implicit rolul de a-i
reprezenta pe ortodocşi în dialogul cu catolicii pe tema stabilirii unei date
comune a Paştelui. Din moment ce Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a declarat în
2022 că termenul 2025 este realist, iar un astfel de Sinod nu poate fi
organizat până la acea dată, probabil a avut în vedere o decizie a Patriarhiei
Ecumenice care să fie urmată şi de celelate Biserici Ortodoxe. Mai mult ca
sigur, în actualul context, Patriarhia de la Moscova nu va fi de acord cu renunţarea
la calendarul iulian. În acest scenariu, schisma din interiorul Ortodoxiei se
va accentua. Îşi va asuma Patriarhul Ecumenic Bartolomeu un asemenea risc? Din
moment ce şi-a asumat toate riscurile în legătură cu jurisdicţia canonică
asupra ortodocşilor din Ucraina şi a confruntat deschis Patriarhia de la
Moscova şi în legătură cu alte teritorii canonice (cazul Estoniei), este foarte
probabil ca acest nou element de separare între cele două Patriarhii să fie
asumat ca atare. Pentru a nu părea ceea ce nu este – o aliniere a ortodocşilor
la practicile catolice – Bartolomeu a insistat ca în acest dialog să fie
implicate şi alte confesiuni. Aducerea în prim plan a Bisericii Ortodoxe Copte,
autonomă faţă de Moscova sau Constantinopol, este o mişcare foarte abilă,
menită a izola o eventuală abordare negativă din partea Bisericii Ortodoxe Ruse
în privinţa trecerii la calendarul gregorian.
Ce
poate face BOR în acest moment? Trecerea la calendarul gregorian, fără o
consultare prealabilă a celorlalte Biserici Ortodoxe, este posibilă dar ar
risca să tensioneze relaţiile cu acestea. Din acest motiv, o consultare se
impune cu necesitate. Totodată, este important ca BOR să se poziţioneze de
partea eforturilor care se duc în acest moment într-un format
inter-confesional. BOR a acceptat tacit într-un fel poziţionarea Patriarhiei
Ecumenice pe tema găsirii unei soluţii la orizontul anului 2025, în sensul că
nu s-a opus şi nu s-a exprimat nefavorabil pe această temă. Dacă decizia se va
lua la nivelul liderilor religioşi, în formatul în care se poartă acum acest
dialog, foarte probabil ca BOR să pună în aplicare o asemenea decizie.
Discuţia
este de fapt mai complicată şi nu se duce exclusiv în formatul calendar iulian
vs. calendar gregorian. Este posibil ca rezultatul acestor discuţii să fie o
nouă formulă de calcul a datei Paştelui, aşa cum s-a întâmplat în anul 325 la
Nicea. Puţin probabil dar orice variantă de compromis trebuie avută în vedere.
Oportunitatea
trecerii la un alt calendar pentru stabilirea datei Paştelui este o problemă
strict teologică. Să îi lăsăm pe teologi să decidă dacă se poate face o astfel
de trecere, în ce condiţii şi în ce moment. Discuţia din societate este
necesară, este benefică dar nu trebuie să se ajungă în extrema atinsă de
bolşevici în 1918, când statul a dorit prin orice mijloace să impună o decizie
Bisericii.
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 19 oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 14 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”